(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "Legendele Maicii Domnului"

Uber dieses Buch 

Dies ist ein digitales Exemplar eines Buches, das seit Generationen in den Regalen der Bibliotheken aufbewahrt wurde, bevor es von Google im 
Rahmen eines Projekts, mit dem die Biicher dieser Welt online verfiigbar gemacht werden sollen, sorgfaltig gescannt wurde. 

Das Buch hat das Urheberrecht uberdauert und kann nun offentlich zuganglich gemacht werden. Ein offentlich zugangliches Buch ist ein Buch, 
das niemals Urheberrechten unterlag oder bei dem die Schutzfrist des Urheberrechts abgelaufen ist. Ob ein Buch offentlich zuganglich ist, kann 
von Land zu Land unterschiedlich sein. Offentlich zugangliche Biicher sind unser Tor zur Vergangenheit und stellen ein geschichtliches, kulturelles 
und wissenschaftliches Vermogen dar, das haufig nur schwierig zu entdecken ist. 

Gebrauchsspuren, Anmerkungen und andere Randbemerkungen, die im Originalband enthalten sind, finden sich auch in dieser Datei - eine Erin- 
nerung an die lange Reise, die das Buch vom Verleger zu einer Bibliothek und weiter zu Ihnen hinter sich gebracht hat. 

Nutzungsrichtlinien 

Google ist stolz, mit Bibliotheken in partnerschaftlicher Zusammenarbeit offentlich zugangliches Material zu digitalisieren und einer breiten Masse 
zuganglich zu machen. Offentlich zugangliche Biicher gehoren der Offentlichkeit, und wir sind nur ihre Hiiter. Nichtsdestotrotz ist diese 
Arbeit kostspielig. Um diese Ressource weiterhin zur Verfiigung stellen zu konnen, haben wir Schritte unternommen, um den Missbrauch durch 
kommerzielle Parteien zu verhindern. Dazu gehoren technische Einschrankungen fur automatisierte Abfragen. 

Wir bitten Sie um Einhaltung folgender Richtlinien: 

+ Nutzung der Dateien zu nichtkommerziellen Zwecken Wir haben Google Buchsuche fur Endanwender konzipiert und mochten, dass Sie diese 
Dateien nur fiir personliche, nichtkommerzielle Zwecke verwenden. 

+ Keine automatisierten Abfragen Senden Sie keine automatisierten Abfragen irgendwelcher Art an das Google-System. Wenn Sie Recherchen 
uber maschinelle Ubersetzung, optische Zeichenerkennung oder andere Bereiche durchfiihren, in denen der Zugang zu Text in groBen Mengen 
nutzlich ist, wenden Sie sich bitte an uns. Wir fordern die Nutzung des offentlich zuganglichen Materials fiir diese Zwecke und konnen Ihnen 
unter Umstanden helfen. 

+ Beibehaltung von Google-Markenelementen Das "Wasserzeichen" von Google, das Sie in jeder Datei finden, ist wichtig zur Information uber 
dieses Projekt und hilft den Anwendern weiteres Material iiber Google Buchsuche zu finden. Bitte entfernen Sie das Wasserzeichen nicht. 

+ Bewegen Sie sich innerhalb der Legalitdt Unabhangig von Ihrem Verwendungszweck mussen Sie sich Ihrer Verantwortung bewusst sein, 
sicherzustellen, dass Ihre Nutzung legal ist. Gehen Sie nicht davon aus, dass ein Buch, das nach unserem Dafiirhalten fiir Nutzer in den USA 
offentlich zuganglich ist, auch fiir Nutzer in anderen Landern offentlich zuganglich ist. Ob ein Buch noch dem Urheberrecht unterliegt, ist 
von Land zu Land verschieden. Wir konnen keine Beratung leisten, ob eine bestimmte Nutzung eines bestimmten Buches gesetzlich zulassig 
ist. Gehen Sie nicht davon aus, dass das Erscheinen eines Buchs in Google Buchsuche bedeutet, dass es in jeder Form und uberall auf der 
Welt verwendet werden kann. Eine Urheberrechtsverletzung kann schwerwiegende Folgen haben. 

Uber Google Buchsuche 

Das Ziel von Google besteht darin, die weltweiten Informationen zu organisieren und allgemein nutzbar und zuganglich zu machen. Google 
Buchsuche hilft Lesern dabei, die Biicher dieser Welt zu entdecken, und unter stiitzt Autoren und Verleger dabei, neue Zielgruppen zu erreichen. 



Den gesamten Buchtext konnen Sie im Internet unter http : //books . google . com durchsuchen. 



Digitized by 



Google 



£5'23S t n.2.& 




ftarbaro College ILiorarg 



UL^rdULp- . (L*M**k 




Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



LEGENDELE 



MAICII DOMNULUI 



-I 






STUDIU FOLKLORISTIC 



DE 



SIM. FL. MARIAN 

Membru al Academiei Romane 
Profesor la Gimnaziul gr. or. din Suceava. 



EDIflUNEA ACADEMIEI ROMANE. 



*-sa<flHM* > « i0 ' 



BUCURE§TI 
INST. DE ARTE GRAFICE „ CAROL GiiBL" S-sor ION ST. RASIDESCU 

16, STRADA DOAMNEI, 16 

1904. 11142 



Digitized by 



Google 



-L^iis: '"■■;. 



^ 




JIM 30 1920 
J-lBRAfc^ 



\/^///«ju l\)u)h-k. 



OuvJJesA 



"i 



Digitized by 



Google 



PREFATA. 



Poporul romdn are o mulfime de legende, datine §i ere- 
dinfe foarte interesante despre Maica Domnului. 

Cu toate aeestea insd, dupd cat imi este mie cunoscut, 
nimenea nu §i-a dat pdnd acuma silinfa ca sd le adune 
la un loc §i sd le scoatd la lumind. 

Tot ee s'a scris §i s'a publicai pdnd in momentul cdnd 
serin aeeste §ire, sunt numai vre-o edtevd variante ale le- 
gendei Povestea Maicii Domnului, rdsldfite prin unele ziare 

Vdzdnd eu aceasta, mi-am dat toatd silinfa ca, pe langd 
alte studii folkloristice, sd adun §i aeelea ee le cred §i le 
istorisesc Romdnii despre Maica Domnului. 

§i acuma, dupd ee mi-a succes a adund toate Legendele 
Maicii Domnului, cdte se atld rdspdndite in sdnul poporu- 
lui romdn de pretutindene §i cdte mi-au venit la cunoptinfd, 
§i dupd ce le-am intrunit dimpreund cu toate variantele 
lor intr'un singur mdnunchiu, vin a le prezentd Onor. public 
cetitor. 

Tot odald ma simt dalor a exprimd cu aceastd ocaziune 
mulfumirile mele cele mai sincere tuturor P. T Domni, cari 
mi-au intins mdna de ajutor la aledtuirea studiului de 
fafd, §i in deosebi d-lui M. Lupescu, director al Orfelina- 
tului agricol « Ferdinand* din Zorleni, in Romania, §i ddui 
Th. A. Bogdan, invdfdtor in Transilvania, ora§ul Bistrifa, 
precum §i mult stim. Academii Romane, care a binevoit a-l 
tipdrl pe spesele sale. 
Maica Domnului fie-le tuturor spre mdngdiere $i de ajutor! 

Suceava, 3/16 Septemvrie 1904. 

8. Fl. Marian. 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



I. 
NA§TEREA MAICII DOMNULUl. 



Prea curata fecioarS Maria, Maica Domnului, a fost flica 
drep^ilor §i dumnezee§tilor pSrin$i Ioachim §i Ana. 

Ioachim se tr&gek din semin$ia impSratului David, iar Ana 
din seminjia archiereului Avon, §i locuiau intr'un orS§el din 
Galilea, anume Nazaret 

Trecuse peste 50 de ani de cand ace§ti doi soji s'au fost 
cSs&torit, ajunsese acum la adanci b&tranefe, §i cu toate 
acestea ei tot nu aveau IncS nici un flu. 

To$i cei c&s&toriti ins&, cari nu aveau fli, erau, dupfi cre- 
dinja Iudeilor, nevrednici §i nepl&cufi inaintea lui Dumnezeu. 

Din cauza aceasta apoi Ioachim §i Ana se rugau necon- 
tenit ca s& se indure de dan^ii §i s& le dea Dumnezeu §i 
lor mficar un unic prune. 

§i tot spre scopul acesta aduse Ioachim iji «daruri Dom- 
nului Dumnezeu in biserica Ierusalimului la un praznic mare, 
intru care to$i fiii lui Israil aduceau darurile sale.* 

Archiereul Issachar insfi, care \inek in ziua aceea serviciul 
dumnezeesc, n'a voit sS-i primeascS darurile. Din contrS el 
incepu a-1 defaim& §i a-1 batjocori pentru nerodire, zicandu-i: 

— Nu se cade a primi din manile tale daruri, cfi f &r& de 
fii e§ti, neavSnd dumnezeeascfi binecuvSntare pentru oare- 
care tiinuite p&cate ale tale! 

Tot atunci il mai batjocori incS §i un alt evreu din se- 
mintia lui Ruvim, care a§i§derea adusese daruri dimpreunft 
cu cei-lal$i oameni, zic&ndu-i: * 

Marian, Legendele Maicii Domnului. I 



Digitized by 



Google 



— De ce apuci inaintea mea aducand dar lui Dumnezeu, au 
nu §tii cfi nevrednic e§ti ca sa aduci cu noi daruri, de vreme 
ce n'ai lSsat seminjie intru Israil? 

Ioachim, auzind aceste def&imfiri §i batjocuri, pSrSsi tem- 
plul §i se intoarso foarte intristat §i ru^inat inapoi. InsS el 
nu se intoarse acasS la Nazaret, ci plin de m&hnire, cum 
eni, fc'a dus in pustie la pSstorii turmelor sale §i acolo in- 
cepu a plange pentru douS lucruri, §i anume: pentru ne- 
rodire §i pentru necinstita def&imare §i batjocura cu care a 
fost batjocorit. Apoi aducSndu-^i aminte de Avram, cfiruia 
i-a dat Dumnezeu flu dupS ce imbStranise cu anii, a inceput 
a se ruga Domnului mai cu deadinsul ca §i el de aceea§i 
binecuvantare sS se invredniceascS ...ca si se ridice bat- 
jocura lui dintre oameni, §i ca sa dea rod insotirii sale la 
b2trane$e, precum oare cand lui Avram. 

Auzind Ana, so$ia lui loachim, care r&m&sese acasS, cS 
Archiereul n'a voit sa le primeascS darurile §i c& bSrbatul 
ei numai de mare mahniciune a lasat-o §i s'a dus in pustie, 
a inceput §i ea a plange cu nemangaiate lacrimi, pentru ci 
nu s'a putut invrednici de a se numi §i ea maici ca §i cele- 
lalte femei mSritate. 

Iar intr'una din zile, intrand Ana in livada sa §i §ezand 
acolo sub un dafin, a suspinat din adancul inimii. Apoi ri- 
dic&ndu-§i cu lacrimi ochii sii spre cer, a v&zut intr'un 
copaciu un cuib de pasere, care avea pui mici, §i de la 
aceasta luand pricinS de cea mai mare durere a inimii, a in- 
ceput a se t&ngui amarnic §i a se ruga lui Dumnezeu ca 
sS-i dea §i ei micar un prune. 

§i iata ca pe cand se t&nguia §i se ruga ea astfel, i se 
arata Ingerul Domnului §i-i zice : 

— Ano ! Ano ! s'a auzit rugSciunea ta, §i suspinurile tale 
au str&b&tut norii, §i lacrimile tale au intrat inaintea lui 
Dumnezeu, §i iata vei zSmisli §i vei na§te pe fiica cea bine- 
cuvSntatS, pentru care se vor binecuvanta toate seminjiile 
pamantului, §i printr'insa se va da mantuire la toata lumea 
§i se va chema numele ei Maria. 

Ana, auzind aceste cuvinte ingere§ti, s'a inchinat lui Dum- 
nezeu §i a zis : 

— Viu este Domnul Dumnezeu, ca de voiu na§te prune, il 



Digitized by 



Google 



voiu da pre el spre slujba lui, ca sfi fie slujind §i lfiudand 
numele lui eel stent ziua 91 noaptea, intru toata vremea vie- 
tii sale. 

Apoi, umpiandu-se de negraita bucurie, a alergat la tem- 
plul din Ierusalim ca 91 acolo s5 muItumeascS lui Dumnezeu 
pentru milostiva lui cercetare. . 

In acelaiji timp s'a aratat ingerul Domnului $i lui Ioachim 
in pustie, spuindu-i $i lui cfi Dumnezeu i-a auzit rugftcitinea 
§i c& sofia sa Ana va na§te o flicft, de a c&rei na^tere toata 
lumea are sa se bucure. Iar spre incredinjare ii zise sa 
meargfi la Ierusalim, unde va afl& pre sojia sa Ana, cfireia 
aceea§i veste imbucuratoare is'a adus. 

Ioachim, auzind aceasta bunfi-vestire cereascS, s'a bucu- 

. rat §i a inceput a-1 lauda §i pr earn Sri pre Dumnezeu. Apoi, 

plin de veselie §i bucurie, alergS el 'la Ierusalim, unde, 

afland pre Ana, i§i imparta§ira unul altuia celea ce le ves- 

tise lor ingerul. 

§i dupS aceasta se intoarse apoi amandoi acasS la Na- 
zaret. 

Nu mult insS dupfi ce s'au intors ei acasfi §i anume la 
9 Decern vrie, Ana purcese gre&, iar la 8 Septemvrie a anu- 
lui viitor nSscu o fiicS, cfireia ii deter a numele Maria. 

La trei ani dupfi na§tere, voind Ioachim §i Ana a-§i im- 
plini juruinfa data, luarft pre Maria §i o duserS la templul 
din Ierusalim ca sS o inchine Domnului. 

Maria, de§i era numai de trei ani, cum ajunse la starea 
locului, sui singurS treptele, cari duceau in templu. 

Iarfi Archiereul, care se afli atunci de rand, insuflat flind 
de Spiritul sfant, ii e§i dimpreunS cu atyi preup inainte 
§i o introduse nu numai in templu, ci §i in Sf&nta Sflntelor, 
unde nu-i era nimSrui ertat sa intre, ffirft numai Archie- 
reului odata pe an. 

Inchin&ndu-se Domnului, Maria nu se mai intoarse cu 
pfirinfii s8i acasfi, ci rimase pe l&nga templul din Ierusa- 
lim sub privegherea fecioarelor, cari se aflau acolo. Pe l&nga 
teihplu, unde s'a inchinat Domnului, i§i petrecu ea apoi 
anii copilftriei, §i anume pSnft la vsirsta de 14 ani, parte ru- 
g£ndu-se §i ascultand cuv^ntul lui Dumnezeu §i parte ocu- 
pSndu-se cu lucrul de mSna. 



Digitized by 



Google 



La vr'o ckfrxh ani insS, dupS ce a; fost Maria inchinatS. 
Domnului, muri tatiil sfiu loachim in varsta de 80 de ani, 
iar maica sa, rfim&ind vftduvS, pSrSsi Nazaretul §i se duse 
§i ea la Ierusalim ca s5 petreacS. aproape de fiica sa. 

La doi ani dupSi aceasta muri §i Ana in varsta de 79 de 
ani, §i Maria rSmase acuma orfanS. 

Acestea sunt pe scurt toate datele despre zemislirea §i 
na§terea preacuratei fecioare Maria, cate ni le a transmis 
traditiunea $i cari se aflS in « Viefile Sfinfilor» de pe luna 
lui Septemvrie, traduse din limba sloveneascS. iji tipSrite in 
Mfcn&stirea Neamtului in anul 1S07, fila 79—83. 

§i tot aceste date au dat in decursul timpului na^tere 
mai multor legende despre Na$terea Maicii Domnului, cari 
se aflS ast&zi rfisp&ndite nu numai in s&nul poporului ro- 
m&n din Bucovina, ci §i din cele-lalte tSri locuite de Ro 
mani (1). 

Iar legendele respective sunt urm&toarele : 

I. — Prima legends, §i anume din Bucovina, care e o com- 
pilajiune a unei legende despre scoaterea lui Adam din iad 
$i a traditiunii despre Na§terea Maicii Domnului, sunS pre- 
cum urmeazfi : 

«Zice c& Adam, dupa ce 1-a scos Dumnezeu pentru neascul- 
tarea sa din raiu, petrecu un timp mai indelungat pe pamant. 
Apoi, sosindu-i ceasul morjii §i trecand in ceea-lalta lume, se duse 
de-adreptul in iad. 

«In iad trSi el dintru inceput foarte bine cu Faraon, mai ma- 
rele draciior. Mai pe urma insa, dupa ce s'au immultit popoarele 
pe fafa pamantului §i dupa ce erau acuma §i in iad o mul^ime 
de oameni, a inceput pe incetul a se cam raci prietenia intre 
dan§ii. 

«V&zand-o aceasta Dumnezeu §i f&candu-i-se mila de Adam, 
a trimis intr'una din zile pre un inger la dansul sa-1 inve$e ce 
§i cum sa facS ca sa poata scapa din ghiarele lui Faraon. 

«Irigerul trimis, cautand un prilej bun, pe cand Faraon era dus 
de acasa, merse la Adam in iad §i-i zise : 

— «Adame! vrei tu sa r&mai pentru tot-deauna in iad, ori ai 
fi bucuros sa scapi cat mai de graba de aici? 



(1) Vezi Jiul, revista ^tiinfifica §i literarS, an. I. T.-Jiu 1894, p. 27. 



Digitized by 



Google 



5 

— «Da cum pacatele mele sfi nu flu bucuros ! — rfispunse Adam. 
Dar cine sfi ma scape? Dumnezeu, pe care n'am voit sfi-1 ascuit? 
ori poate Faraon, cfiruia pe voie i-am fficut ? 

— «§tii ce! -- zise mai departe ingerul — daca vrei tu sa scapi, 
ffi ce ti-oiu spune eu, §i atunci las' daca n'a fi bine!... Cand va 
veni Faraon acasa, are s^-Ji dea «bunfi ziua». Tu fnsfi sfi nu- 
rfispunzi nimicfi, ci sa taci ca chiticul. Atunci el, maniindu-se pe 
tine, te va intreba : cine te-a invajat sa faci a?a. Iarfi tu sa nu-i 
spui cine, ci din protivfi sfi zici ca el sfi-Ji spue $ie: cum s'ar 
putea scoate sangele tfiu din loca§ul sfiu. Faraon va zice ca sa 
i te iscfile§ti pe vecie §i apoi Ji-a spune. Tu la aceasta sa nu zici 
ba, ci sa zici ca te vei iscali. §i el atunci, de bucurie mare, va 
uita cu totul sa te mai intrebe : cine te-a invfi^at sfi nu vorbesci 
cu el nimica, §i are sa-Ji spue cum s'ar putea scoate sangele tfiu 
din loca$ul sfiu. 

*§i cum rosti ingerul cuvintele acestea se facu nevfizut §i se in- 
toarse inapoi de unde a venit. 

«La o bucatfi de timp, dupa ces'a dus ingerul de acolo, iatfi 
ca sosesce §i Faraon c'o falcfi'n cer §i una in pfimant §i cum 
intrfi in iad zice cfitre Adam : 

— «Bunfi ziua, Adame! 
«Adam tace. 

— «Bine te-am gasit, Adame/ — zice Faraon a doua oarfi, ce-va 
mai tare, cugetand ca intaia§i data nu 1-a auzit. 

«Insa Adam se'ntoarce cu fa$a in alta parte §i iarfi§i nu rfis- 
punde nimica. 

— «— Buna ziua, Adame/ — strigfi Faraon a treia oarfi cat il 
lufi gura, de se cutremurfi iadul §i to^i dracii sfirira ca fripji de 
pretutindene pe unde se aflau. 

«Dar Adam §i de asta data se face ca nu-1 aude. 

«Acuma Faraon, vfizand ca nici de astfi data nu-i rfispunde 
nimicfi, se face foe §i parfi de m£nie §i-l intreabfi rastit: 

— «Cine te-a invfijat sa faci a§a, sa nu-mi rfispunzi mie, stfi- 
panitorul acestui loca?, nici un cuvant? 

— «Dacfi tu, mai marele acestui loca§, imi vei spune cu ce s'ar 
putea scoate sangele meu din loca§ul tau, atunci Ji-oiu spune §i 
eu cine m'a invfijat sfi fac ceea ce am fficut. Panfi atunci insa 
po^i sfi-Ji pui pof ta'n cuiu ! — rfispunse Adam cu sange rece. 

— «Da tu iscali-te-vei, dacfi Ji-oiu spune ca vei fi al meu pe 
vecie ? — intreba acuma repede Faraon. 

— «Mfi voiu iscfili, de ce nu ! — rfispunse Adam. 



Digitized by 



Google 



6_ 

«Faraon, bucurandu-se c'a pus acuma pentru tot-deauna labele 
sale cele spurcate pe dansul, ii zise : 

— «Sangele tau 1-ar putea scoate din loca§ul meii numai un 
b&rbat nascut dintr'o muere, care, la randul ei, s'a nascut prin 
durere de inima! 

Ǥi spuindu-i aceasta Faraon, uitand ca pamantul sa-1 mai in- 
trebe : cine 1-a inva^at ca sa nu vorbeasca cu el nimica, se duse 
iarfi§i de acasa. 

«Nu mult insa, dupa ce se porni Faraon, se cobora ingerul lui 
Dumnezeu iara§i in iad §i-l intreabS pre Adam: 

— «Ei, Adame! facut-ai a§a cum te-am invafat ? 

— «Facut ! 

— «§i ce Ji-a spus Faraon ? 

— «Ce sa-mi spue ! . . . iaca ce mi-a zis ! . . . @i incepu a-i istorisi 
din fir in par toate celea ce i s'au intamplat de la inceput pan a 
la sfar$it. 

« Auzind ingerul cele ce i le-a spus Faraon lui Adam, se sui iara§i 
in cer §i precum le-a auzit, a§a le-a istorisit §i el lui Dumnezeu. 

« Dumnezeu, cu a carui §tire §i voe s'au facut toate acestea, 
dete acuma unui mo^neag de 77 de ani minte ca sa iea pe o co- 
pila de 7 ani de so^ie. 

«Dar fiind ca femeia aceea era a?a de tanara §i barbatul ei 
a§a de batran, nu putu sa aiba nici un copil. Din pricina aceasta 
apoi, suparandu-se ea foarte tare, a parasit intr'o buna dimineaja 
pe b&rbatul ei §i se^duse in lume, §i de suparare mare atata ce 
se tangui §i planse, pana ce prin durere de inima purcese grea 
§i nascu o copila. 

«Mo§neagul acela se numia lachim, iara sojia sa Ana, §i co- 
pila ce a n&scut-o aceasta s'a numit Maria. 

«Maria a nascut apoi pre Domnul nostru Is. Christos. 

«Iar Domnul nostru Is. Christos, dupa ce a invafat maiintaiu po- 
porul cum s& traeascS §i ce sa faca ca sa nu intre in iad, $i dupa 
ce fu prins de Jidovi §i rastignit pe cruce, se pogora la iad, 
sfSrma porjile acestuia, intra in nauntru, §i scoase dintr'insul nu 
numai pre Adam, ci dinpreuna cu dansul §i pre to$i urma^ii sai. 
Numai pre cei ce §i-au omorat parinfii n'a voit sa-i scoata, ci-i 
lasa pentru tot-deauna acolo.» (1) 



(1) Diet, de Pinteleiu Pauliuc, agricultor in Ti?eu$, comuna in distr. 
Sucevei, com. de Victor Sorocean, stud. gimn. — Ce se atinge de scoa- 
tcrea lui Adam si a urma^ilor sai din iad prin Domnul nostru Is. Chr. 
vezi §i legenda Ciuda lui Archanghel, publ. in Datinele §i credinfele 
poporului romdn de Elena N. Voronca, vol. I. Cernaufi 1903, p. 38. 



Digitized by 



Google 



2. — A doua legends, tot din Bucovina, sunS ast-f el : 

*In vremurile de demult trfiirfi doi oameni, anume Iachim $i 
Ana. Ei ajunsese acuma la adanci bfitraneje §i nu mai aveau incfi 
nici un copil. Din pricina aceasta apoi §i jertfa, ce o duceau ei 
la bisericfi, nu era primitfi. §i tot din aceastfi pricina §i palima- 
riul (1) o lua tot-deauna de pe masa, unde o a$ezau ei, §i o pu- 
nefi jos. 

«Intr'o zi, clucand ei iarfisi jertfa la bisericS ?i lufind-o pali- 
mariul §i de asta-datfi de pe masa, unde o a§ezase §i puind-o, ca 
§i mai inainte, jos, il intreba Iachim intr'un ton cam rfistit : 

— «Ian auzi, palimare ! de ce iei d-ta tot-deauna jertfa noastrfi 
de pe masa §i o pui jos ? . . . de ce n'o la§i acolo unde o punem 
noi ? . . . au doarfi jertfa noastrfi nu e tot a§a ca §i jertfa ceior- 
lalji oameni?... 

— «Ba da ! — rfispunse palimariul— ea-i ca ?i a celor-lalji oa- 
meni, cu acea deosebire numai ca pe cand jertfa celor-lalti oa- 
meni e primitfi la Dumnezeu, pe atunci a d-voastre nu e primitfi, 
pentru ca nu avefi copii §i de aceea o pun eu tot-deauna jos. 

« Auzind Iachim ?i Ana cele ce le spuse palimariul, se supfirarfi 
foarte tare si intorcandu-se acasfi, hotfirarfi ca sfi se desparjeascfi 
§i sfi se ducfi care in cotro vor vedea cu ochii. 

Ǥi cum hotararfi, asl si fficurfi. 

«Se pornirfi intr'obunfi diminea$fi amfindoi la drum §i, apucand 
unul intr'o parte, iar cel-lalt In altfi parte, merserfi in cotro ii 
duserfi ochii §i picioarele. 

«Dupfi ce s'au dus ei acuma, cat s'or fi dus, fiind Ana foarte 
ostenita de drum, se puse la umbra unui copac ca [sfi se mai 
odihneasca $i sfi se mai rficoreascfi pu^in, cfici pe acolo, pe unde 
erfi ea, fiind tot-deauna cfildurfi foarte mare §i nesuferitfi, nu mai 
putea merge de cald ?i de ostenita ce era. §i stand ea la umbra 
acelui copac, cat timp va fi stat, a adormit. 

<§i dupa cum i s'a intamplat Anei, tot asfi i s'a intamplat si 
lui Iachim. Acesta, ne mai putand merge de ostenit §i de asu- 
dat ce era, se puse asemenea sub un copac ca sfi se odihneasca 
?i sa se rficoreascfi, si precum a adormit Ana, as& a adormit si el. 

«Iatfi insfi cfi a§a, cum dormiau ei du§i, visarfi amandoi unul 
§i acelasi vis, §i anume : pare cfi li se arfitfi un inger, care le 
zise sa nu meargfi mai departe, ci sa se intoarcfi inapoi acasfi, 
ca ei vor avea inca odrasla, dacfi se vor ruga din toatfi inima 



(1) Pdlimariu = ffit, eclesiarch, crastnic. 



Digitized by 



Google 



lui Dumnezeu §i daca vor jurui ca rudul ce-1 vor avea, cand va 
fi de 7 ani, il vor inchina bisericii. 

«§i cum visarS ei visul acesta se de?teptara din somn §i apoi, 
urmand sfatului ingeresc, se intoarsera inapoi acasa. 

«Sosind acasa incepura amandoi a se ruga zi $i noapte din 
toata inima lui Dumnezeu ca sS le dea §i lor macar un baiat ori 
o copilS, ca ei, daca le va da un copil, cand va fi acela de 7 ani, 
il vor duce la biserica §i-l vor iachina acesteia. 

«§i Dumnezeu, ca unul ce este a-tot-bun, §i preaindurat, le-a 
ascultat ruga §i le-a dat la adanci batr&ne$e o copila, fcareia ii 
puse numele Maria, ?i pre care, de draga ce le era, o tinea ca 
pe palma §i o feria ca ochii din cap de toate celea ce ar fi putut 
sa-i strice sau sa-i aduca vre-o neplacere oare^i-care. 

«Iar cand a fost Maria de 7 ani o duserS la biserica $i o in- 
chinara acesteia, dupa cum le-a spus lor ingerul in vis. 

«La biserica aceea apoi a petrecut Maria, pana ce a cre3cut 
mare. Iar dupa ce a crescut mare, a parasit biserica §i s'a intors 
indfirat la casa parinteascS» (1). 

3. — A treia legends, asemenea din Bucovina^ sunS. a§a. 

«Ioachim §i Ana, parinfii Maidi Domnului, erau acuma sfar§i{i 
din lume de batrani, parasi$i §i slabi, §i cu toate acestea ei nu 
aveau inca nici un singur copil. §i fiind-cS nu aveau nici un copil, 
de aceea ori de cate ori duceau ei colScei la biserica, nu li se 
primia pe masS ca colaceii altor oameni de tagma §i sama lor, 
ci tot-deauna palimariul ii lua §i-i punea sub masa. 

«Intr'o zi, ducand Ioachim iara§i colacei la biserica $i vazand 
ca nici de asta data nu sunt primi$i pe masa, se intoarse foarte 
suparat §i amarat inapoi §i, cum ajunse acasS, zise catra sojia 
sa Ana: 

— «Auzi And! pana acuma a fost cum a fost, dar de acuma 
nu ma mai trage inima sa vin acasa! 

. — «§i de ce, Ioachime? — intreba Ana. 

— «De aceea, c& noi, de cand suntem luaji ^i, slavS Domnului, 
suntem luaji cam de multi§or, nu avem nici un singur copil. Iar 
jertfa noastra, ce o ducem la biserica, in loc sa fie primitfi pe 
masu^a, ca jertfa altor so{i, noi trebue s'o punem tot-dauna sub 
jnasu$S. De aceea nu ma mai trage inima s& vin acasa, ci imi 



(1) Din Zahare§ti, distr. Sucevei, com. de loan GramadS, stud. gimn. 
§i din Drfigoe§ti, distr. Gura-Homorului, diet, de Zamfira BrSdSJan §i 
com. de Isaie Brada$an, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



9 

vine sS apuc lumea in cap ca s& nu mai ?tie nimeni unde am 
mers §i ce m'am faeut ! 

— «D>ar tu, Iachime, §tii ce am gandit eu, pe cand eraidusla 
bisericii ? — zise acuma Ana. 

— «Ce? 

— «Eu am gandit a§a : sa te duci tu intr'un munte §i acolo, 
departe de ochii lumii, sa te rogi lui Dumnezeu, iar eu sa m& 
due in gradina §i asemenea sa ma rog lui Dumnezeu ca sa se 
indure de noi §i sa ne dea §i noua un copil, §i apoi ceea ce ne-a 
da, daca s'a indura sa ne dea, fie fecior sau fecioara, s'o ducem 
§i s'o inchinam bisericii. Cum socoti?... Fi-o-a bine a?a?... 

— «De-a fi bine, de-a fi rau, §tie unul Dumnezeu ! Ori §i cum 
insa eu voiu face a§a cum ai gandit tu, caci alt ce-va nu §tiu ce 
s& mai fac ! 

«§i dupa aceasta s'a dus Ioachim intr'un munte §i acolo a 
inceput a se ruga. Jara Ana s'a dus in gradina §i acolo a inceput 
§i ea a se ruga. 

«$i dupa ce s'au rugat ei acuma, cat timp se vor fi rugat, veni 
archanghelul Gavril la Ioachim §i-i zise : 

— «Ioachime! intoarce-te acuma acasa §i intalne$te-te cu sojia 
ta Ana, caci Dumnezeu a auzit rugaciunea voastra ! 

«Iocwhim, auzind cuvintele acestea, nu-i venia a crede, ci i se 
parea ca e vis. §i de bucurie mare, n'ar fi mers ci, numai daca 
ar fi putut, ar fi sburat acasa. Dar fiind-ca era om batran, §i nu 
putea merge cum il tragea inima, de aceea el o lua pe inceti- 
§orul, ca mo§negii, §i a§a se intoarse acasa. 

«Sosind acasa §i fntalnindu-se en Ana, so{ia sa, aceasta in scurt 
timp purcese grea §i cand ii sosi ceasul nascu o copilija. 

«§i acuma, sa fi prins pre Dumnezeu de un picior, §i bucuria 
lor n'ar fi fost a§a de mare. Dar ce nume sS-i pue ei copilei? . . . 
Cuge.tS ce cuget&, se sfatuesc cat se sffituesc $i in urma, dupa 
multa citgetare §i chibzuire, ii pun numele Maria, adeca mare, 
nume de impfirateasa. §i o tineau ca pe palme §i le era draga, 
foarte drag&, ca de draga ce le era, trei ani de-a randul au uitat 
cfi au juruit-o bisericii. 

«La trei ani insa, aducandu-§i aminte c'au juruit-o 'bisericii, 
au gatit-o foarte frumos, §i a?a au dus-o apoi in ziua de Ovi- 
denie, prasnicul eel dintaiu din Postul Craeiunului, §i au inchi- 
nat-o bisericii la care slujia un patriarch batran anume Zaharie. 

Ǥi dupa ce au inchinat-o, i-au facut un patut, in care ave& s& 
se odihneasca in biserica, $i apoi au lasat-o acolo §i s'au intors 
amfindoi acasa. 

«RSmaind Maria la biserica §i fiind inca mica, venia la dansa 



Digitized by 



Google 



10 

un inger §i acela o ungea cu mir pe la gura §i aceea era toat£ 
mfincarea ei, mancare cereascfi. 

«§i a§a a petrecut ea la biserica aceea, de cum au dus-o §i au 
lfisat-o parinjii sai acolo, doi-spre-zece ani de-a randul, singura 
ziua §i noaptea, 

Singurica singurea, 

§i cre§tea, mereu cre§tea, 

§i vomica se f&cea, 

§i vomica §i frumoasa 

Ca o floricic'aleasa 

§i a lumii 'mp&rateasa !» (1) 

4. — A patra legends, a§i§derea din Bucovina, care se deose- 
be§te de cele premergStoare, precuin §i de cea urmStoare, prin 
aceea, c& Ana purcede gre& cu prea-curata fecioarS Maria 
nu numai in urma rugei sale celei necontenite iji din toata 
inima rostitS, ci §i din causa unei frunze de par, pre care o 
sSrute t$i o miroasS, sunS precuni urmeazS: 

«Ioachim §i Ana, parin^ii Maicii Domnului, erau foarte evla- 
vio?i §i biserico§i. De aceea tot-deauna, cand mergea palimariul 
diminea^a la biserica, ei erau inaintea lui cu jertfa. 

«Cu toate acestea insa §i cu toate ca trecuse acuma 32 de ani 
de cand erau lua^i, ei tot nu aveau inca nici un singur copil. 

« Palimariul o §tia aceasta de mult §i intr'o buna dimineaja o 
spuse §i preotului, care slujia la biserica aceea, unde duceau ei 
jertfa. 

«Iar preotul, la randul sau, zise intr'o zi catra Ioachim: 

— « Auzi, Ioachime ! de giaba te mai ostene§ti tu §i sojia ta sa 
aduceji atata jertfa la biserica, caci jertfa voastra nu e primita 
la Dumnezeu, pentru ca nu aveji copii! 

«Auzind Ioachim ?i Ana cele ce le spuse preotul, se sup&rarS 
foarte tare §i se hotarara ca mai mult sa nu vie^ueasca impreuna, 
ci sa se desparfeasca. 

«§i cum se hotSrara, a§a §i facurS. 

«La vre-o cate-va zile, dupa ce le-a spus preotul ca jertfa lor 
nu e primita la Dumnezeu, se pornira amandoi de acasa §i se 
duserfi pana ce ajunserS §i intrara intr'o padure. Intrand ei in 
padurea aceea, merser& mai departe, pana ce deterfc de un pod, 
care desparfia drumul in doua parfi. La podul acela statura 



(1) Diet, de Nechifor Grigorean, agricultor in Todire§ti, distr. Sucevei. 



Digitized by 



Google 



11 

apoi locului $i se pusera In cale ca unul s'apuce pe un drum iar 

altul pe cela-lalt drum §i a§a sa se duca apoi mai departe pana 

unde i-or duce ochii ?i picioarele, §i mai de graba deoat pana 

intr'un an sa nu se intoarca ind&rat. La anul insa sS vie iar&§i 

la acel pod ca sa se mai intalneasca odata, §i atunci . . . vor mai 

vedea ce va mai fi de fa cut. 
*§i dupa ce au hotarat ei ce $i cum sa faca, i§i luara ramas 

bun unul de la altul §i se desparjira. 

«In cotro a apucat Ioachim §i ce s'a intamplat cu dansul in 
decursul timpului, cat a petrecut el desparjit de so^ia sa, nu se 
§tie. Ana insa, mergand cat va fi mers, §i cum va fi mers, dete 
in urma de locuin^a unui pustnic, care era de§arta fiind ca pust- 
nicul murise. Acolo se opri ea §i in locuin^a pustnicului aceluia 
se hotara sa petreaca tot anul, adecS pana cand, dupa cum s'au 
fost sfatuit, avea sa se intoarca §i sa se intalneasca cu so^ul sau 
Ioachim. 

Ǥi tot timpul cat a petrecut ea acolo, s'a rugat necontenit zi 
§i noapte lui Dumnezeu ca sa se indure de dansa §i sfi-i dee §i 
ei un fiu ca la toata lumea. 

«Iata insa ca intr'o zi, pe cand sta ea dinaintea locuintei pust- 
nicului §i se ruga dintr'o carte lui Dumnezeu, vede plutind prin 
aer §i venind spre dansa o frunza depar, care, cum ajunse, i se 
puse pe cartea din care cetia §i acolo ramase. 

«Ana dintru inceput se uita lung §i cu mirare la frunza, o lua 
apoi de pe carte, o saruta pe de am&ndouii pSr^ile, §i dupa aceea 
o puse in san, §i incepu iara§i a oeti §i a se ruga mai departe. 

«Din momentul acela insa, cand a pus ea frunza cea de p&r 
in san, pornl insdrcinatd. Dar ei, dintru inceput, nici prin minte 
nu i-a trecut ca s'ar putea intampla a§a ce-va. Mai pe urma 
insa, sim^ind ca nu mai e a$a cum a fost panfi atunci §i in$ele- 
gand ca e insarcinata, nu mai $tia ce sa faca de bucuroasa §i 
veselS ce era. §i numai dacS s'ar fi putut, indata s'ar fi intors 
ca sa se intalneasca cu Ioachim. Dar ea nu voi sa calce cuvan- 
tul, ci a§tepta timpul hotarat. 

«Sosind acuma §i timpul, la care avea sa piece spre a se in- 
talni cu Ioachim, nu intarzia nici un minut de a pleca. §i cand 
ajunse la podul, unde se desparfi inainte de un an de soful sau 
Ioachim, acesta era acuma de mult acolo §i a§tepta. 

«Ana, cum dete cu ochii de el, alerga tot intr'o fuga la dan- 
sul, il cuprinse in bra$e, il saruta in fa$a, §i apoi incepu a is- 
torisi din fir in p&r toate celea ce i s'au intamplat. 

«§i acuma, buourandu-se ?i Ioachim de vestea cea nea§teptata, 



Digitized by 



Google 



12 

nu se mai despSr$ir& unul de altul, ci se intoarsera amandoi ve- 
seli acasS. 

Ǥi nu mult, dupS ce au sosit acasa, Ana nfiscu o copili^a, cfi- 
reia ii puse numele Maria §i care, la randul ei, nSscu pre Dom- 
nul nostra -A. Chr., ce-a fost lumii de mare folos» (1). 

O variants a acestei legende, tot din Bucovina §i tot din 
acea comuniS, suni ast-fel: 

«Zice ca Ichim §i Ana, pfirintii Maicii Domnului, erau ni§te 
oameni foarte evlavio§i §i cu frica lui Dumnezeu. De aceea ori 
de c&te ori mergeau ei la biserica ca sa se roage, tot-deauna du- 
ceau §i jertfa. Dar jertfa lor nu era primita, pentru ca ei nu 
aveau copii. Insa ei nu §tiauaceasta, pana ce nu s'a pogorat Du- 
hul sfdnt din cer §i le-a spus-o zicand: 

— *Ichimel numai de geaba va osteni^i voi sa aduce^i jertfa 
la biserica, caci jertfa voastrfi nu se prime§te la Dumnezeu, pen- 
tru cS nu avetj nici un singur copil ! 

« Auzind Ichim §i Ana cuvintele acestea, s'au suparat foarte tare, 
§i de scarba mare au parasit intr'o buri$ zi casa §i s'au dus amandoi 
in pustiu,§i anume : el intr'o parte a pustiului, iar ea in alta parte. 

«In cotro s'a dus §i in ce loo s'a oprit Ichim nu se §tie. Ana 
insa s'a tot dus pe calea apucata inainte, pana ce a dat de o 
poiana. In poiana aceea apoi s'a oprit §i, puindu-se pe un capat 
de butuc, care se afla din intamplare in mijlocul poenii aceleia, 
a inceput a plange cu hohot. Iar dupa ce s'a saturat de plans, a 
prins a ceti intr'o carte, care o luase cu dansa. 

«Iata insS c& pe cand cetia ea in cartea aceea, pica de odata 
o frunza de par in brajele ei. 

«Ana, vSzand frunza, s'a mirat foarte mult cum §i de unde a 
venit §i a picat in bra^ele ei, de oare-ce nu se afla nici un sin- 
gur par prin apropiere. 

Ǥi fiind-ca frunza aceea era frumoasa, a luat-6 de pe braje 
§i a mirosit-o. §i iata ca indatS cum a mirosit-o, a §i purees in- 
greunata. 

«Sim$ind §i vazand ea acuma ca e ingreunatS, s'a intors plina 
de bucurie acasa. §i cum a sosit acasa, indata a §i trimis potera 
dupa Ichim ca sa-1 caute §i sa-1 aduca $i pe dansul acasa. 

«Ichim, cum 1-a aflat potera §i i-a spus cine a trimis-o dupi 
dansul, indata s'a §i scoborat din pustiu §i a venit la sojia sa. 



• (1) Diet, de Ioana a lui Toader Vedean din Man&stirea Homorului §i 
com. de George Vedean, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



13 

Iar dupa ce a sosit acasa, a intrebat-o pe Ana, de ce a trimis ea 
potera dupa dansul. 

«Ana a inceput a-i povesti §i a-i spune din fir in par toate pe 
unde a umblat §i cate i s'au intamplat in pustiu, iar la urma 
urmelor ii spuse §i aceea cum a ajuns intr'o poianS, cum s'a 
pus plangand pe un capat de butuc §i a inceput a ceti din carte 
§i cum mai pe urma, stand $i cetind ea pe butucul acela, a ve- 
nit, nu se §tie cum §i de unde, o frunza de par §i i-a picat in 
braje. Iar luand-o §i mirosind-o, cum a purees indatii ingreunata. 

«Ichim, ascultand cu luare aminte §i auzind toate cele ce i le-a 
spus ea, ii zise: 

«Pan£ ce nu vei merge cu mine in poiana aceea §i nu-mi vei 
arata butucul pe care ai §ezut §i frunza cea de par, care ti-a 
cazut in brafe §i pe care ai mirosit-o, pana atunci nu te cred, 
«i mai de graba imi va veni a crede cu totul alt ce-va ! 

«Ana, vazand ca barbatul sau n'o crede, s'a suparat foarte 
tare §i-i zise plina de am&raciune: 

— «Daca nu vrei sa ma crezi, apoi vino cu mine §i vezi ! 

«§i s'au luat dupa aceasta amandoi §i s'au dus iar&ji in pus- 
tiu. §i cum au ajuns ei in poiana, unde fusese Ana, aceasta indata 
i-a §i aratat butucul pe care a stat ea $i frunza pe care a miro- 
sit-o §i care se afla inca langa butuc, unde a fost l&sata. 

«Ichim, vazand acuma ca cele ce i le spuse so$ia sa, sunt ade- 
varate, a cazut in genunchi dinaintea Anei §i a rugat-o de ertare, 
^icand ca numai de giaba a napastuit-o, pentru ca acum vede sin- 
gur ca a gre§it. 

«Ana 1-a ertat. §i s'au intors iarS§i veseli acasa. 

«Iar dupa ce au sosit acasa, s'au sfatuit §i s'au pus in cale ca 
ceea ce va na$te Ana, fie baiat ori copila, il vor darui bisericii. 

«§i Ana, sosindu-i timpul, a nascut o copila, §i i-a pus numele 
Maria. §i... sa fi prins pe Dumnezeu de un picior §i nu s'ar fi 
bucurat atata, cum se bucurara ei acuma cu dansa. 

Ǥi cand a fost Maria de trei ani, au luat-o parin^ii sai ?i du- 
<jand-o au daruit-o bisericii, dupa cum au fost juruit mai nainte 
-de a se na§te. 

«Iar Maria cre§tea, cre?tea, 
§i dutiu !ntr'ansa se 'mmul$ia 
§i luinea 'ntreaga c'o iubia !» (1), 



(1) Dictata de Ponstantin Macoveiu, agricultor in Manastirea Homo- 
Tului, §i comunicata de George Croitoriu, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



14 

5. — In fine a cincea §i ultima legends, din Bucovina, despre 
Na§terea Maicii Domnului, e aceasta: 

«Ioachim §i sojia sa Ana, v parin$ii Maicii- Domnului, au fost 
dintru inceput sterpi, caci ei pana la adanci batrane$e n'au avut 
nici un singur copil din trupul lor. 

«De aceea, ori de cate ori mergeau ei la biserica ?i duceau 
jertfa, aerul bisericii tot-deauna ii respingea, adec& nu-i lasa sa 
intre in nauntru §i s& aduca jertfa. 

«V6zand ei aceasta §i fiindu-le ru§ine de cei-lalfi oameni, ca nn 
pot sa intre in biserica §i sa aduca jertfa, se sf atuira ca sa f aca 
ce vor face, doara li se iea ru§inea aceasta de pe cap. 

«§i cum s'au sfatuit ei, a§a §i f&cura. Nu mersera mai mult de 
fel la biserica, ci au inceput a se ruga lui Dumnezeu atat in gra- 
dina lor, cat §i in camp, ca sa le dea §i lor roada §i sa le incu- 
viin^eze a intra apoi §i ei in biserica ca §i cei-lalti oameni de 
tagma §i de sama lor. 

«§i iat& ca de la un timp ruga lor li s'a auzit §i dorinja li s'a 
implinit. Iar cand li s'a implinit dorinja, un glas din cer s'a au- 
zit strigand §i zicand: 

— «Ioackime! ruga voastra vi s'a auzit pana la ceruri. Pentru 
aceea nu ve$i mai fi de acuma sterpi, ci veji capata om din voi,. 
care va fi nu numai spre lauda §i cinstea voastra, ci §i spre lauda 
§i cinstea intregului neam omenefcc ! 

«Auzind Ioachim cuvintele acestea, s'a bucurat, §i de mare bu- 
curie a juruit lui Dumnezeu ca ceea ce va na§te Ana vor jertfi 
bisericii. 

Ǥi la noua luni dupa aceasta Ana a nascut o prunca, careia 
i-au pus numele Maria, pentru c& din mare neam se tragea. 

«Dar dupa ce s.'au implinit toate acestea, Ioachim §i Ana trei 
ani dupa olalta au uitat ca pamantul de ceea ce au juruit bise- 
ricii. 

«Cand a fost insa Maria de trei ani, atunci §i-au adus aminte 
de juruinfa lor §i cum §i-au adus aminte, indata au §i luat pe 
Maria §i ducand-o cu mare dragoste au jertfit-o bisericii. 

«Iar preotul, care slujia atunci la biserica, a intampinat-o §i 
primit-o cu o bmcurie ne mai spus de mare. Apoi, luand-o in bra^e,. 
a dus-o §i a pus-o pe masa altarului, iar ingerii Domnului au hra~ 
nit-o cu mana cereasca doi-spre-zece ani de-a randul» (1). 



(1) Dictate de Dumitru Cucu, agricultor in Botu§ana, districtul Gura- 
Homorului, §i comunicata de §tefan Boca, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



j 



II. 

MAICA DOMNULUI IN STARE 
BINECUVANTATA. 



Ajung£nd preacurata fecioarS Maria vfirsta del4 ani, tre- 
bul s& p£r&seasc£ locul cre§terii sale. 

Murind ins2, dup& cum am amintit in capitolul premer- 
ger, cu vr'o cati-v& ani mai inainte de aceasta p&rintii sfii 
§i r&maind orfanS, nu §tia incotro s& se duc& §i in ce loc 
s& se a§eze. 

Din cauza aseasta apoi Archiereul §i cu preotii din Ieru- 
salim, ned&ndu-le m&na a o l&s& ffirS. de nici un scut, o lo- 
godirS. cu un b&trsin de 80 de ani anume Iosif. 

Iosif er& un om drept §i cu frica lui Dumnezeu §i se tr3ge&, 
ca §i Maria, din semintia imp&ratului David. El locui& in 
Nazaretul Galileii §i, flind de meserie teslar, se nutria cu 
lucrul monitor sale. 

P&r&sind deci preacurata fecioarS Maria Ierusalimul se 
duse la Nazaret, locul na§terii sale, §i se a§ez& acolo in casa 
b&tranului Iosif. 

Nu mult insS dupS aceasta trimise Dumnezeu pre Archan- 
ghelul Qavriil la Maria s&-i vesteascS c& ea vra fl Maica M&n- 
tuitorului lumii. 

Arehanghelul Gavriil, mergand §i intr&nd la d£nsa, ii zise : 

— BucurS-te ceea ce e§ti plinS de dar, Domnul este cu 
tine. BinecuvantatS e^ti tu intre mueri! 

Maria 9 vSzSndu-1 c'a intrat la dansa pe nea§teptate §i pe 
ne§tiute, se turburS. de cele ce i le spuse, §i se g&ndi& in 
sine ce fel de urare s& fie aceasta. 



Digitized by 



Google 



16 

Archanghelul Gavriil ins4 ii zise: 

— Nu te tenie, Marie, cS ai aflat dar la Dumnezeu. IacS 
vei purcede grea, §i vei naijte flu, §i vei cheina numele lui 
Isus. Acesta va fi mare §i fiul celui prea inalt se va chiema. 
§i-i va da lui Domnul Dumnezeu tronul lui David, p5rin- 
tele s&u. §i va imp&rSti in casa lui Iacob in veci, iji impS- 
rStiei lui nu va fi sf&r§it. 

Maria il intreabS atunci zic&nd: 

— Cum va fi aceasta, de oare ce eu nu §tiu de b&rbat? 
Ingerul ii r&spunse: 

— Spiritul sf&nt se va pogor& preste tine §i puterea ce- 
lui prea inalt te va umbri. De aceea iji sfantul, care se va 
na§te din tine, fiul lui Dumnezeu se va chema! 

Maria zise atunci pliiiS de uniilintS,: 

— IacS^roaba Domnului, fie-mi mie dupS. cuv&ntul t&u ! 
§i din momentul acela purcese Maria grea cu Domnul 

nostru Is. Christos, M&ntuitorul lumii (1). 

Iosif insa nu §tia nimicS despre taina cea mare ce i s'a 
vestit logodnicei sale Maria. De aceea, v&z&nd-o el c& e 
grea, nu numai c& s'a intristat §i turburat foarte tare, ci 
tot-odatS s'a §i hot&r&t ca s'o pSrSseascS in ascuns, anume 
ca sS n'o v5deascS, c&ci vSdind-o, ar fi trebuit, dupS legea 
lui Moisi, sS fie ucisS cu pietre. 

Ingerul Domnului insS, v&z&nd cu ce fel de g&nduri se 
poartii el, i se arStS in vis §i-i zise: 

— Iosif e, fiul lui David! Nu te teme a tinea la tine pe 
Maria, c5ci ceea ce s'a zamislit intr'&nsa este din Spiritul 
sf&nt Ea va na§te fiu §i vei chema numele lui Isus, cSci 
el va m&ntui poporul s&u de pScatele lui. IarS acestea toate 
s'au fScut ca s5 se implineascS ceea ce a prezis Domnul 
prin prorocul, care zice : latS fecioara va purcede grea §i va 
na§te fiu, §i vor chema numele lui Emanuil, care inseamnS 
cu hoi este Dumnezeu. 

Iosif, de§tept&ndu-se din somn, se mirS de cele ce i le 
vest! ingerul Domnului §i . . . a§tept& apoi cu nerSbdare ca 
si le vad5 implinite (2). 



(1> Evang. Luca, c I, v. 26—43. 
(2) Evang. Mateiu, c. I, v. 19—25. 



Digitized by 



Google 



17 

Acestea sunt datele, cuprinse in sf. ScripturS, despre chipul 
cum a purees preacurata fecioarfi Maria gre& cu Domnul 
nostru Is. Christos §i cu ce fel de g&nduri se purt& dintru 
inceput logodnicul ei losif in urma acestei purcederi. 

Atat datele acestea, cuprinse in sf. ScripturS, cat §i cele 
ce le-a transmis tradijiunea (1) au dat mai pe urmS nagtere 
mai multor legende nu numai despre Maica Domnului in 
starea ei bineouvdntata, ci tot odatS iji despre purtarea Iu- 
deilor faJS de dansa in decursul timpului acestuia. 

Iar legendele c£te le-am putut eu adun& pan& acuma in 
aceastS privintS, §i anume de la Romanii din Bucovina, sunt 
urmfitoarele : 

1. — Prima legend^ : 

«Zice c'au'fost odinioara, in vremea de demult, doioameni ba- 
trani anume Ioackim §i Ana. §i oamenii aceia nu aveau copii. 
De aceea se rugau ei in toata sara §i dimineaja lui Dumnezeu, 
doara le d&rue§te §i lor vr'un copila§. §i au fag&duit ca, daca 
vor avea vr'un copil, 1-or duce la biserica ca sS slujeascS lui Dum- 
nezeu. 

«§i Dumnezeu, ca unul ce este prea bun §i prea indurat, le-a 
ascultat ruga §i le-a dat o copila, careia ii puse numele Maria. 

«§i acuma, voind ei a-§i implini f&gaduin$a, invalira copila in- 
tr'un tulpan ca pre o papu§a §i apoi, ducand-o la o mdndstire de 
calugdrife §i puind-o pe masa bisericii, se intoarserS acasa. 

«Venind nu mult dupa aceasta cdlugdrifele la biserica ca sa se 
roage 91 dand peste Maria, o luara de pe masfi, unde au pus-o p£- 
rin^ii sai, §i o duserS la chiliile lor. Acolo ii detera apoi o chi- 
liu^a spre locuin{a precum §i o babd ertatd ca sa ingrijeascfc de 
dansa §i s'o creascS. 

«Pfizita §i ingrijitS fiind de baba aceea, Maria crescupein- 
cetul mari§oara. §i cu c&t cre§tea ea, cu atata se facea mai is- 
teaja §i mai inteleaptS. 

«Iata insfi ca, dupa ce a crescut ea acuma hat mare, s'a pogo- 
rat Duhul sfdnt din cer §i a suflat cu suflare dumnezeeasca preste 
dansa, §i din minutul acela a purees grea cu Domnul nostru 
Is. Chr. 

«Baba, care cauta de dansa, vaz&nd de la o vreme c& e in alta 



(1) Vezi: Viefile Sfinfilor de pe luna lui Decemvrie, talmficite dia 
limba ruseascft §i tip&rite in M&n£stirea Neamtului, 1811, fila 262—267. 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 2 



Digitized by 



Google 



18 

stare, §i ne§tiind de unde-i vine aceasta, nu $tia ce sfi inceapa 
§i ce sa facfi de spaima §i supfirarea cea mare ce-o cuprinse. Mai 
pe urmfi insfi, luandu-§i inima in din$i, se duse §i spuse starijei. 

«Starifa, nevenindu-i a crede ceea ce-i spuse baba, ii trase o 
palmfi §i apoi, zicandu-i cfi nu poate sa fie adevfirat, o lufi §i o 
dete de spate afarfi. Mai pe urmfi insfi, trfigandu-§i pe samfi, se duse 
§i ea la chilia unde se afla Maria ca sfi vadfi §i sa se incredin- 
teze singurfi ori de intru adevfir e drept ceea ce i s'a spus. Iarfi 
dupfi ce s'a incredinjat ca intru adevfir e a§fi, cum ii spusese 
baba, §i ne^tiind nici ea cfi Maria prin umbrirea §i suflarea Du- 
hului sfdnt a purees grea, o scoase cu nepusa 'n masfi din chilie 
afarfi §i batjocorind-o in tot felul, o fugfiri de acolo. 

«Maria, vfizandu-se alungatfi cu ru§ine §i §tiindu-se cu totul ne- 
vinovatfi, a inceput a plange cu hohot §i a se indrepta spre bi- 
sericfi ca sfi se roage lui Dumnezeu pentru nevinovfijia sa. 

«N'a apucat insfi bine a se apropia de biserica* ?i u§ile aces- 
teia i se deschiserfi singure, fficliile dintr'ansa se aprinserfi, §i a§a 
intrfi ea in bisericfi. 

«Intrand in bisericfi ingerii Domnului au inceput a canta, iar 
ea prinse a se inchina pe la icoane $i a bate mfitfinii tot oftand 
§i plangand ca §i mai nainte, cand a intrat in nfiuntru. 

«Stareta §i cfilugfirifele, vazand u§ile bisericii deschise ?i ?ti- 
ind prea bine cfi nici una dintre dansele nu le-au deschis, s'au 
dus §i ele acolo ca sfi vada ceeste. Intrand in nfiuntru §i vazand 
pe Maria ingenunchiatfi §i plangand, iar pre ingerii Domnului 
canta ad, s'au inspfiimantat, au ingenunchiat §i ele §i au inceput 
a o ruga pe Maria, ca sfi nu se supere pe dansele, ci sfi se in- 
toarcfi inapoi la chilia sa. 

«lnsa Maria n'a voit sfi se intoarcfi mai mult inapoi, ci e§ind mai 
pe urmfi din bisericfi, se duse in satul de unde erau pSrinJii ei» (1). 

2. — A doua legendfi : 

«Cand era preacurata fecioard Maria de 15 ani §i se afla inca 
tot in manfistire, unde au fost dus-o §i lfisat-o pfirin$ii s&i, a ve- 
nit inlr'o noapte, pe cand dormia ea, archanghelul Gavril la dansa 
§i i-a zis : 

— « Marie, dor mi? 

— «Dorm! — rfispunse ea tresfirind din somn. 
* Archanghelul Gavril zise'mai departe: 



(1) Diet, de Grigore Croitoriu, agrieultor in oomuna Reusenl, distr. 
Sucevii, com. de Vasile Pop, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



19 

Ian te treze§te Imp&rat prealuminat 

§i te grabe?te Peste tofi cei-lal$i 

§i spre multe te gate§te, Crai §i impfira^i 

Ca'nc'un lucru-^i trebue§te, Mai puternic, mai inalt, 

C'ai s& na?ti un impfirat, Dumnezeu adev&rat! 

— «Cum se poate una ca aceasta! — zise preacurata fecioarS 
Maria, — ca s& nasc eu, o prunca, un imparat preste to$i cei-lal^i 
imparatii mai mare, imparat §i Dumnezeu adevarat ? . . . Zice-$i-a§i 
cS e§ti nalucS, dar naluca nu grfie§te ! . . . zice-fi-a§i ca e§ti om 
pamantean, dar un om pamantean nu-mi poate aduce mie o veste 
a§a de bunS §i de imbucuratoare ca aceasta ! . • . . Deci zicu-$i : 
fie-mi mie cum mi-ai zis ! . . 

*Atunci s'a scoborSt din cer Duhul sfdnt, care de la Tatfil pur- 
cede, §i puindu-i-se pe creftetul capului, Maria purcese grea cu 
Is. Chr., 

Domnul cerului 
§i al pamantului, 
Domn puternic §i 'mparat, 
Dumnezeu adev&rat. 

«Vazand prorocul Zaharie, care se afi& la manastirea aceea, 
cum ca Maria a purees grea, s'a speriat §i s'a sup&rat foarte 
tare, §i de spaimS §i supararea cea mare a fugit in ni§te mun^i 
pustii. 

«Archangclul Gavril insa, vazand ca Zaharie s'a spariat §i din 
pricina aceasta a fugit, s'a dus la dansul in mun{ii cei pustii, 
unde fugise, §i-i zise: 

^Zaharie! intoarce-te inapoi, caci ceea ce este In Maria nu este 
zemislire omeneasca, ci Duh de la Dumnezeu trimis ! 

— «Zaharie f auzind aceasta, ii veni inima la loc, se intoarse 
inapoi §i incepii iara?i a purta grija bisericii, unde a fost : 

Maica sfanta, preacurata, 
JuruitS §i'nchinat5 !» (1) 

O variants a acestei legende sunS precum urmeazS : 

• 

*Cand a implinit preacurata fecioara Maria doi-spre-zece ani, i 
s'a aratat ei Gavril Blagovecmicul, sfetnicul lui Dumnezeu, ?i in- 
chinandu-i-se ii zise : 

— «Bucura-te ceea ce e?ti plina de dar, Domnul este cu tine ! 



(1) Din Todere§ti, diet, de Nechifor Grigorean. 



Digitized by 



Google 



20 

«Maria, vSzandu-1 ca a venit la dansa pe nea§teptate $i pe 
ne§tiute, s'a inspfiimantat de vederea §i inchinaciunea lui, §i de 
aceea ii zise intr'un ton cam restit : 

— «Cum §i pe unde ai intrat tu la mine, §i ce va sS insemneze 
inchinarea aceasta? 

« Gavril Blagovecinicul ii rSspunse zicand : 

— «Nu te supara Marie, ca eu buna vestire i$i aduc $ie. Tu vei 
purcede grea §i ai sa na§ti pe Is. Chr., care va mantui lumea de 
pacate ! 

« Maria il intreba plina de mirare : 

— «Cum poate s& se int ample una ca aceasta, de : oare-ce eu 
nu §tiu de barbat? 

« Gavril ii zise : 

— «Duhul lui Dumnezeu, care de la Tatal purcede, acela te va 
umbri ! 

«Maria atunci s'a bucurat §i a zis : 

— «Fie dara dupa vorba ta ! 

«Dupa aceasta Gavril Blagovecinicul a suflat cu Duhul sfant 
asupra ei §i s'a zemislit intr'ansa Is. Chr., Mantuitorul lumii. 

«Cunoscand-o mai pe urma preotul de la biserica, unde au in- 
chinat-o parin^ii sai, ca e ingreunata, §i ne§tiind cum §i in ce 
chip a purees ea grea, mai ales ca era preuteasd, a alungat-o 
de la biserica. 

«Maria, alungat^ fiind fara a fi vinovata §i ne§tiind unde sS-§i 
piece capul §i ce sa inceapa, s'a prins la vorba cu un b&tran 
anume Iosif, §i s'a logodit cu dansul. 

«Iosif, care era un om sarac ce se hrania numai cu lucrul ma- 
nilor sale, dar foarte cinstit, auzind nu mult dupa aceea pe 
unii oameni vorbind ca Maria e ingreunatS, s'a suparat pe dansa 
§i a voit s'o alunge de la casa sa. 

«Ingerul Domnului insa i s'a aratat in somn §i-i zise : 

— «Nu te teme, Iosife, ca Maria n'a purees grea dupa cum l\\ 
inchipue§ti tu, ci prin umbrirea Duhului sfant, §i eel ce se va na?te 
dintr'ansa nu va fi un om de rand ca to{i omenii, ci Mesia eel 
prezis de proroci, care are sa mantueasca lumea de p&cate ! 

« Auzind Iosif cuvintele acestea ale ingerului, nu zise mai mult 
nimicS, ci $inu §i mai departe pre Maria pe langa sine» (1). 

A doua variants a legendei de mai sus e aceasta: 

«Zice ci pe cand era preacuratd fedoard Maria feti§cana, s'a 
dus intr'o zi la o fantana ca sa aduca ap&. 



(1) Din Botu§ana, diet, de D. Cucu, §i com. de St. Boca. 



Digitized by 



Google 



21 

«Ajungand ea la fantana aceea §i sco$and apa dintr'ansa, audo 
de odata un glas din n&untru vorbind §i zicand : 

— «Te prime?ti sa na§ti pre Mesia eel prezis de proroci far& 
§tire de b&rbat? 

«Maria y ne§tiind cine vorbe§te §i ce insemneaza cuvintele aces- 
tea, n'a raspuns nimicS, ci s'a dus de graba la maica sa §i-i 
spuse toate ce le-a auzit din fantana. 

«Maica sa i-a zis atunci'ca sfi se intoarcS indarapt, sa#ptf(l) 
apa inapoi in fantana, §i daca va mai intreba-o ingerul Domnu- 
lui, caci glasul acela era glasul archanghelului Gavril, pre care 
Dumnezeu il trimise anume s'o intrebe ori de se prime§te sa 
nasca pre Mesia, ea sa-i raspunda ca se prime§te. 

« Maria asculta de maica sa,*se intoarse indarapt §i fipd apa 
in fantanfi. Iar cand auzi ea iara§i zicandu-i-se : «te prime§ti», 
ea r&spunse : «ma primesc ! dar cum sa nasc eu prune, daca nu 
§tiu de b&rbat!» 

— «Duhul sfant, care de la Tat&l purcede, acela te va umbri, 
§i pruncul ce-1 vei na§te M&ntuitorul lumii va fi! — raspunse 
archanghelul. 

— «Ce mi- a da Dumnezeu sfantul, aceea voiu primi ! — zise in 
urrafi preacuratS fecioarS Maria. 

«N'a apucat insa bine a rosti ea cuvintele acestea §i iata cS 
ingerul Domnului a suflat cu Duh sfant asupra ei. §i din minu- 
tul acela a purees ea apoi grea cu Domnul nostru Is. Chr. §i 
groasa s'a intors apoi acasa» (2). 

3. — A treia legends sunS precum urmeazS. : 

«Cand era preacurata fecioard Maria mare, i s'a aratat unln- 
ger §i i-a spus ca ea are sS nasca un fiu, care, dupa ce va create 
mare, va rfiscumpara intreg neamul omenesc de sub jugul pfica- 
tului stramo§esc. 

Ǥi intru adevSr ca nu mult dupa ac&asta, suflandu-i Tatdl ce- 
resc prin cre§tet Duh sfant, purcese ea grea cu Domnul nostru 
Is. Chr ,j Mdntuitorul lumii. 

«Tot pe timpul acela era §i o rudenie de a ei, anume Lisaveta, 
insarcinata cu loan Botezdtorul. 

«Mergand intr'o zi atat Preacurata fecioard Maria cat §i Li- 



(1) A fipd insemneaz& aicea atata cat a arunca, a vdrsd. 

(2) Din Manfistirea Homorului, diet, de Constantin Macoveiu, §i com. 
de George Croitoru, §i din Parte^tii-de-sus, distr. Gura-Homorului, diet, 
de Domijian Andronic, agricultor. 



Digitized by 



Google 



22 

saveta la biserica, se inchinarS pe la icoane §i apoi, dupS cum e 
datina in cele mai multe locuri chiar §i inziua, de astazi, ca nea- 
murile cele mai de aproape sa se sSrute, se sarutara §i ele. 

«Iata insS c& pe cand se sarutau ele, zise Is. Chr. din pantecele 
maicii sale Maria catre loan din pantecele Lisavetei: 

— «Ioane ! cand imi va veni timpul s& mfi botez, s& mS tii in 
braje ! 

— «Bine ! . . . te-oiu tinea, de ce nu ! — r&spunse loan. 

«De aici vine apoi ca loan, fiul Lisavetei, 1-a botezat pe Is. Chh 
in apa Iordanului §i de aceea s'a numit el apoi loan Botezatorul. 

«Insa mamele lor nu ?tiau nimica despre aceasta, pentru c8 
ele nu auzir& ce §i cum au vorbit fiiilor intre olalta, de oare-ce 
ei ceea.ce au vorbit cu puterea Duhului sfdnt au vorbit » (1). 

4. — A patra legends care, intre multe altele, ne spune §i 
aceea cS preacurata fecioarS. Maria nu prin umbrirea Spiri- 
tului s£nt purcese grea cu Domnul nostru Is. Chr., ci din 
causa unei iconife ce o aflS la o fant&nfi, sunS a§a: 

«La inceput pSrin^ii Maicii Domnului nu avura nici un copil. 
De aceea fiind ei foarte supSra$i ^i am&ra$i, se rugau in fie-care 
zi lui Dumnezeu ca s& aiba mila de dan§ii §i sa le dee §i lor m8- 
car un singur copil. §i rugandu-se, ziceau ca dacfi vor avea un 
copil, ei il vor inchina lui Dumnezeu. 

«§i Dumnezeu, ca unul ce este a-tot-bun §i prea indurat, le-a 
ascultat rug&ciunea §i le dete la adanci batrane^e o copila. 

< §i era copila aceea frumoasa §i rumena ca o rujfi §i-i pusera 
numele Mafia. Si dupa cum au juruit ei, a§a au §i facut, o pu- 
sera adeca intr'un leagfin.de aur §i, ducand-o la biserica, o la- 
sarfi in altarul acesteia cu leagan cu tot §i apoi se intoarse acasfi. 

Ǥi Maria, ramaind in biserica, din zi in zi ce mergefi, tot mai 
mare cre§tea, §i mai frumoasfi, mai voinica §i mai cuminte se ffi- 
cea, §i Dumnezeu o inzestra cu putere dumnezeeasca. 

«Dup£ ce a crescut insa Maria mare, nu ramase mai mult in 
altar, ci se duse de acolo §i prinse a inva$a pe oameni cele bune, 
adevarate §i pliicute lui Dumnezeu. 

«Intr'o zi, mergand ea la o fantana dupfi apa, dete acolo de o 
iconifd foarte frumoasa, cum nu mai v&zuse alta in viaja ei. §i 
cum dete ea de iconifa aceea, o lua de unde se afla, o sfiruta, 
$i apoi o puse in san, anume ca, intorcandu-se acasa, sa o arate 
$i pfirin$ilor sfii. 



(1) Din Zahare?ti, distr. Sucevii, com. de loan Gramadft, stud gimn. 



Digitized by 



Google 



23 

«Iatfi insfi cfi tocmai atunci, o&nd lufi ea iconifa de jos §i sa- 
rutand-o, o bfiga in san, vine la aceea§i fantanfi §i vizitiul im- 
paratului Irod cu ni§te cai ca sa-i adape. §i cum dete el cu ochii 
de Maria c'a bagat iconifa in san, se repede la dansa §i incepe 
a o bate cu un harapnic, zicand ca sa-i dea lui iconifa. 

« Maria insfi n'a voit sfi i-o dea. 

«E1 atunci a inceput din nou a o bate §i a-i cere iconi(a. 

«Insa Maria nici de data asta n'a voit sfi i-o dea. 

« Vizitiul, vfizand cfi nici intr'un chip nu voe§te sfi-i dea ico- 
nija, o legfi cu cfipestrele cailor, anume ca s'o ducfi acasfi la dan- 
sul §i acolo sfi-i iea apoi iconi^a cu puterea. 

«Maria insfi ce fficu, ce direse, destul at&ta ca smancindu-se 
odatfi, rupse cfipestrele in tmca^ele, iar vizitiul se duse de-a ros- 
togolul printre cai, caii se speriara §i incepura a fugi, vizitiul 
buimacit de cap dupfi dan§ii, §i a§a scfipfi ea din manile acestui 
ora sfilbatic §i ffirfi inimfi. 

Ǥi dupfi ce a scfipat acuma de vizitiu, se apropie de fantanfi, 
scoase apfi §i apoi, uitand de ceea ce s'a intamplat, se intoarse 
acasa foarte voioasa ca incalte va avea ce sfi arfite pfirinji- 
lor sfii. 

«Ajungand insa acasa, cand bagfi mana in san §i da sfi scoatfi 
iconija ca s'o arfite pfirin^ilor sfii, scoate-o Marie dacfi ai de 
unde ! . . . Iconija se fficu nevfizuta, pare cfi s'ar fi bagat in pfi- 
inint. 

Ǥi din pricina icontyei aceleia a rfimas ea apoi ingreunata* (1). 

5.— A cincea §i ultima legendfi din Bucovina, care nu numai 
cfi se deosibe§te cu totului tot de cele premergfitoare, ci ne 
spune tot-de-odatfi §i aceea cfi preacurata fecioarfi Maria, 
indatfi ce s'a sim(it cfi e in altd stare, i§i puse in gfind, de 
supfirarea §i ru§inea cea mare, ca sfi se inece, §i poate cfi 
s'ar fi §i inecat, dacfi n'ar fi abfitut-o de la aceasta un inger, 
pe care i-1 trimise Dumnezeu, anume ca s'o abatfi de la gan- 
durile ei cele nesocotite, sunfi precum urmeazfi : 

«Maica Domnului, cat timp a fost mica, erfi foarte bine (inutfi 
de pfirin^ii sfii §i feritfi de ori-§i-ce ca nici mu§tele n'o supfirau. 

«Dar cu toate cfi ea avefi o pur tare fecioreasca a§fi de cinstita 
§i cu toate cfi i s'a adus vestea de mult acum ca este foarte de 
treabfi, nu §tiu cum §i in ce fel s'a intamplat, destul atata ca 



(1) Din Udescf, distr. Sucevii, com. de G. Mih&escul, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



24 

dupa ce crescu mai mare, se sim(i din ce in ce nu-f-cum tot mai 
trandavS, a dec a tot mai greoae, de cum fusese mai nainte, cand 
dupa o bucata de vreme s'a cunoscut ea singura c&-i grea. §i 
$tiind ea mai de nainte de la alte fete de seama ei: ce cinste-i 
aceea a face un copil de fatS mare, a inceput a c&dea pe gan- 
duri $i a se descuraja. §i in descurajarea ei cea mare a hotarat 
sa mearg& ?i sa se inece in vre-o apa spre a sc&pa de ru§inea 
cea mare ce o a§teapta. 

«Atunci Domnul Dumnezeu, care §tie toate gandurile cum se 
nasc in creerii oamenilor, afland de gandul preacuratei feeioare 
Maria, fara a sta §i a judeca mult ce e de inceput §i de f&cut 
cu dansa, a chemat pe un inger la sine §i i-a zis : 

— «Du-te, inger e, in taina la Maria, fiica lui Iachim §i a Anei> 
§i departeaza de la dansa gandul eel r&u ce i-a intrat in cap, 
adec& ca vrea sa se inece, cSci cu nimic nu-i vinovatS sa faca 
a?a ce-va, de oare ce ea prin umbrirea Duhului sf&nt este insar- 
cinata. 

— «Iaca merg ! — zise ingerul — dar oare ce-oiu folosi eu, iiind 
ea a§a de grosnic hot&rata numai §i numai sa se pearda ? 

— «Mergi numai, daca-^i zic, caci povatui-te-voiu eu §i mai de- 
parte ce §i cum ai sa faci ! 

«§i merse ingerul §i o intalni pe prea curata fecioara Maria 
e$ind chiar atunci de acasa §i pornindu-se unde §i-a fost propus 
sfi meargS. 

— «Bun intalni§ul ! — zise el cum se apropie de dansa. 

— «Multumim d-tale ! — raspunse preacurata fecioara Maria. 

— «Dar din cotro §i unde ? — intreba ingerul. 

— la mS due §i eu in cotro m'or duce ochii §i picioarele ! — 
raspunse preacurata fecioarS Maria suparata. 

— «Dac& a§i §ti cS nu {i-ar fi cu suparare m f a§i duce ?i eu cu 
d-ta, caci dupa cum vad amandoi avem unul §i acela?i drum ! — 
zise ingerul mai departe. 

«Preacurata fecioara Maria il m&surfi din cap p&na in picioare 
cu privirea §i apoi ii raspunse: 

— «Despre mine!... po$i merge, c& eu una nu te opresc! 

— «§i pornindu-se merg ei amandoi mai departe, f&ra insfi a 
§ti in cotro §i la ce merg. 

Ǥi s'au dus ei a^a o zi intreaga, fara ca ingerul, ce oinso$ia, 
sa se gandeascS macar cat de pu$in cum sa-i scoata gandurile 
cele rele din cap. ^i trecura ei prin paduri §i prin sate, pan£ ce 
a inceput a li se intuneca dinaintea ochilor §i a se trezi de odati 
cu noaptea imprejurul lor. 



Digitized by 



Google 



25 

«Atunci zise Maria catre iogerul pe care-1 credea ea de un fe- 
ciora§ ffir& capataiu ce a luat lumea in cap ca §i dansa. 

— «Ce vom face acum, ca-i cap de noapte ? 

— «Ce sfi facem? . . . ia ne-om duce la vre-un om §i-l vom ruga 
ca s& ne primeasca In oasa sa peste noapte ! . . . alta ce sa facem? 

Ǥi mergei dupa aceasta la un om, care, din intamplare, locuia 
in apropiere, §i cum ajung se roaga ca sa-i primeascfi in casa 
pana diminea^a. 

«Omul acela, fiind din firea lui un om foarte bun la inima, nu 
se puse de pricinS, ci-i primi §i-i omeni ca pe ni§te calatori §i 
apoi se culcara cu to^ii. 

«$i dorm ei pana diminea^a, fiind-cS erau foarte trudi^i de dru- 
mul eel lung ce 1-au fost cSlcat. 

«A doua zi se scoala ingerul desdeminea^S, se spala pe obraz > 
spune rugSciunile §i apoi, luand o ulcic&, zice catre omul de casa : 

— «Badi§orule! n'ai d-ta sa-mi dai ni§te seminje de pane cu 
cat s'ar umplea ulcica aceasta? 

— «Ba am, feciora§, §i $i-oiu da bucuros, de ce sa nu-Ji dau ! 
«§i pe loc se duce omul §i-i aduce cate un pumn bun din fie- 

care samanfa. 

«Atunci ingerul, luandu-le, le pune in ulcica pregatita, toarna 
apa intr'ansa, §i apoi o pune la foe ca sa fearba bine, cat a §tiut 
el ca-i va fi de ajuns. Dupa aceasta, tragand-o la o parte ca sa 
se raceasca, a luat un pahar §i a turnat pu^ina zeamS din fier- 
tura aceea ca sa bea. Bea el un pahar, §i da apoi §i omului sa 
bea. §i omul, dupa ce a baut, nu se putu destul mira de b&utura 
§i de dulceaja acelei zeame de pane. 

«Pe eand s'a fiert insa b&utura aceea §i pe cand paharul se 
p&randa de la inger la omul de casa, pe atunci preacurata fe- 
cioara Maria dormia inca dus£. Mai dupa aceea, trezindu-se, spa- 
landu-se §i rugandu-se §i ea, intreba : 

— «Ce faceji d-voastre acolo §i mie nu-mi spune^i nimic, sau 
sii-mi daji §i mie din ceea ce a$i facut? 

— «Iaca ce-am facut ! — zise ingerul — bdutura viefii ! §i dacft 
ai pof ta, (i-om da §i d-tale de baut ! — ^i cum rosti el cuvintele 
aces tea, ii dete $i ei un pahar din bdutura viefii de baut. 

«Bea acuma §i preacurata fecioara Maria un pahar, niai bea 
unul, §i inca unul, §i nu se poate destul mira de bautura cea 
at&t de dulce §i de bunS mai de hai decat zaharul §i mierea. 

Ǥi dupS toate acestea, mul$umind omului pentru primire, es 
din casa cu gandul spre a-§i urm& pribegia mai departe. Dar 
cum e§ira in drum sta preacurata fecioara Maria, sta §i ingerul, 



Digitized by 



Google 



26 

stau §i unul §i altul, §i nu §tiu incotro s& apuce. Cand, de la o 
vreme, zice Maria catre feciora§, adeca catre inger : 

— «Ce stai locului §i nu porne§ti in cotro-va ? 

— «Porne§te d-ta mai intaiu! — zice ingeruL Cum ai mers 
pana acum inaintea mea, mergi §i de acuma ! 

— «Ba eu nu m'oiu duce, ci ma intorc mai bine acasa! 

— «Daca te intorci d-ta, atunci ma intorc §i eu, caci se vede 
ca a§a a vrut Dumnezeu! 

Ǥi s'au in tors amandoi spre casa. 

«§i a§a a scapat preacurata fecioara Maria de gandurile cele 
rele ce o apucase. 

«Iar pricina scaparii sale sa fi fost bautura cea dulce din care 
i-a dat ingerul sa bea §i din care n'a fost gustat pana atunci 
nici odata in via$a ei» (1). 

6. — Acestea sunt toate legendele cu privire la Maica Dom- 
nului in starea ei cea bineeuvdntatd, cate le-am putut eu pana 
acuma aduna de la Romanii din Bucovina. 

Dar nu numai Romanii din Bucovina sunt aceia, cari §tiu 
§i pot si ne istoriseascS asemenea legende, ci §i cei din fara- 
Ronidneasedy cu acea deosebire numai ca, pe c£nd Romanii 
din Bucovina au in privinta aceasta legende de sine st&- 
tatoare, pe atunci la Romanii din ^areL-RomaneascSi, dupfi 
cat §tiu eu pana acuma, se aflfi numai o singura legenda, 
care se incepe cu Napterea Maicii Domnului, continue cu 
Starea ei cea bineeuvdntatd §i se sfar§e§te cu Cdutarea §i 
aflarea Domnului nostru Is. Chr. rdstignit pe cruce. 

lata ?i partea legendei acesteia, care se refer* la Nat- 
ter ea Maicii Domnului §i la Starea ei cea bineeuvdntatd : 

«A fost odata un om §i o femee, care nu f&cea copii. 

«Intr'o zi vine la ei un mo§ batran §i le spune ca, dacfi yor 
sa aiba copii, femeia sa se duca in grading la o tufa de rosmarin, 
iar barbatul la biserica, §i amandoi sa se roage a$a : 

— Doamne, Doamne ! da-ne §i noua o fata ori un baiat ! 
«Facand ei a§a, peste pu$in femeia ramase grea $i nascu o 

fata, careia ii pusera numele Maria. 

«Cand fata se facu mare, parinjilor le veni in gand, pentru 
ca era de la Dumnezeu, s'o duca la biserica §i sa se f aca sf&nta» 



(1) Comunicata de d-1 Ionica al lui Iordachi Isac, agricultor in Ma- 
hala, didtrictul Boianului. 



Digitized by 



Google 



27 

* Ǥi a$a Maria se duse la biserica, dar tot venia pe acasa, pe 
la paring, din cand in cand. 

«Intr , o zi, venind fata iar pe acasa, zise catra ma-sa: 

— «Mam& ! §ezand eu in biserica, a venit la mine un baiat, 
tanfir §i frumos, care mi-a zis de trei ori: Marie, prime§tl o floare? 

tlar mfi-sa, auzind a§a, o invS^a ca, dacfi o mai veni tan&rul 
pe la ea §i o mai intreba-o, sS-i r&spundS ca prime§te. 

«Ducandu-se fata iara§i la biserica, tanarul veni din nou la 
dansa §i iar£§i o intreba : 

— « Marie, prime^ti o floare ? 

«Atunci fata, dupa sfatul ce-i daduse masa, ii raspunse ca «jori- 
me§te», iar tanarul ii puse o floare in san. 

«Din clipa aceea fata se schimbi cu totul §i r&mase grea. 

«Parintii, afland de aceasta, se suparara foe, o oropsira cu totul, 
nu mai voira s'o primeascS pe acasa, ci-i detera drumul in lume. 

«Ea pleca, dar de la satul ei, unde se nSscuse §i traise, nu se 
departs. Traia §i ea acuma cum putea, se adapostia unde gasia, 
§i toti o cuno§teau, zicandu-i: «Neroada care umblSprin sat (1). 



(1) Jiulj an. I, p. 27. 



Digitized by 



Google 



TIL 



MAICA DOMNULUI §1 CRACiUNL 



Preacurata fecioarS Maria §i logodnicul ei Iosif trSiau 
in Nazaret. 

Mjesia insii, dupfi prezicerea prorocilor, ave& sS se nascS 
in Vifleemul Iudeei. 

De aceea Dumnezeu, voind ca s£ se implineascS cele pre- 
zise de proroci, fScu pre imp&ratul roman August si dea 
tocmai atunci poruncS ca to$i locuitorii Palestinei && se in- 
scrie in cetatea pSrinteascS. 

In urraa acestei porunci imp&rate§ti merse §i Iosif cu Maria 
s& se inscrie in Vifleemul Iudeei, cetatea impSratului David, 
pentru c& am&ndoi erau din casa §i din neamul acestuia. 

Sosind la Vifleem, aflarS o multime a§a de mare de popor, 
cS toate casele erau pline de cftiatori. 

§i iatS c& chiar atunci i se implini preacuratei fecioare 
Maria timpul ca si nascS. 

Neafl&nd ins& unde s& tragi de mas, e§i afarS din cetate 
§i intr& in una din pe§terile, cari se aflau in apropierea Vi- 
fleemului §i in cari i§i adfipostiau pSstorii turmele la timp 
de furtunS. 

Acolo, in pe§tera aceea, apoi nSscu preacurata fecioarS 
Maria pe Domnul nostru Is. Chr. Iar dupS ce-1 nSscii, il 
invSli in scutice §i-l culcS in iesle (1). 

Acestea sunt datele, cuprinse in Sf. Scripturd, despre tim- 



(1) Evang. Luca, c. II, v. 1—8. 



Digitized by 



Google 



29 

pul, locul §i imprejurSrile in cari preacurata fecioarS Maria 
a nSscut pre Domnul nostru Is. Chr. 

Pe l&ng& aceste date InsS, atat unele legende cat §i unele 
colinde rSspandite mai in toate parole locuite de Romani, 
ne mai spun incft §i aceea ca pe§tera, respective staulul, 
in care s'a nSscut Mantuitorul lumii, era proprietatea unui 
om anume Crdciun. 

Iar Crdciun, dupa credinja §i spusa Romanilor din fara- 
Romaneascd, sS fi fost un pastor foarte batran, de legea 
pSgana, care avea o muljime de oi §i capre §i care trecea 
de un om cu mare vaza §i autoritate intre semenii s8i (I). 

Dupa credin^a §i spusa Romanilor din Bucovina insa Crd- 
ciun, proprietarul pe§terei sau al staulului din eestiune, sa 
fi fost un Iudeu bogat, care avea nu numai oi, ci §i boi §i 
cai, iar so^ia sa Crdciuna sau Craciuneasa sa fl fost de pro- 
fesiune moa§& (2). 

Pana la un timp Craciun dete so^iei sale Craciuneasa sau 
Iova, dupa cum se mai nume§te aceasta de catre unii Ro- 
mani din Tara-Romdneascd (3), incuviin^are ca sa mo§easca. 
Nu mult ins8 inainte de Na§terea Domnului nostru Is. Chr. 
ii opri mo^itul sub pedeapsa ca-i va taia manile de prin 
^oate, daca nu-1 va asculta. 

Mergand preacurata fecioara Maria la Vifleem dimpreuna 
<3u logodnicul ei Iosif, §i ajungand din intamplare tocmai de 
-catre seara, trase la Crdciun §i se rugara ca sa fie primiji 
de mas. 

Primiji fiind, dupa unele legende, in casa, iar dupa altele 
in pegtera sau staul §i sosindu-i preacuratei fecioare Maria 
timpul ca sa nasca pre Domnul nostru Is. Chr., Craciuneasa, 
rugata flind, nu se poate re^inea de a nu-i sari intru aju- 
tor §i de a nu-i ridica pruncul. 

Crdciun 9 care era un om foarte rautacios §i apucat, se 



(1) Vezi: Na§terea §i restignirea Mdntuitorulut, publ. de H. N. Tapu, 
In Albino,, revist& enciclopedica popular^, an. III. Bucuresti 1900, p. 787;— 
Jiul, an. I, p. 27. 

(2) Unii Romani, tot din Bucovina, spun c& un cioban, indatS dupa* 
<je s'a n&scut Is. Chr., sa fi adus acestuia o oaie ca dar si ciobanul acela 
sa se fi numit Crdciun. 

(3) Albina cit, p. 787; —Jiul, cit, p. 27. 



Digitized by 



Google 



30 

$ine de cuvant §i in furia sa, cand auzi c& so^ia lui nu 
1-a ascultat, ci §i-a spurcat manile, mo§ind iarS§i §i incfi 
pe o strains necunoscutS, ii tfiie amandouS manile de prin 
coate. 

Maica Domnului ins&, cSreia i se plunge Crdciuna, nu 
numai cS-i pune manile la loc §i i le vindecS, ci i le face 
incS cu mult mai puternice §i mai frumoase, de cum au fost 
mai nainte. 

Craciun, v&z&nd aceastS minune dumnezeeasci, se insp&i- 
m&ntS §i mergind la Maica Domnului cade dinaintea ei 
in genunchi §i i se roagS de ertare. 

§i Maica Domnului, dup& ce mai int&iu il mustrS pentru 
fapta lui cea neomeneascS, il eartS. 

Acesta e pe scurt cuprinsul celor ce se afl& in SMnta Scrip- 
tur& precum §i al celor ce ni le spun legendele §i colindele 
despre locul §i imprejur&rile in cari s'a nSscut Domnul 
nostru Is. Chr. 

Si vedem acuma §i legendele respective, cari cuprind in 
sine nu numai cele ce ni le spune Sf. Scripturd, ci tot odat& 
§i cele ce ni le-a p&strat tradijiunea §i credin^a, a c&ror 
obar§ie e cu mult mai veche decat cele cuprinse in Sf. 
ScripturS. 

Incepem mai intaiu cu reproducerea legendelor precum 
§i a variantelor acestora adunate de la Rom&nii din Bu- 
covina, 

1. — Prijna legends, din Bucovina, despre Napterea Dom- 
nului nostru Is. Chr. sau mai bine zis despre Maica Dom- 
nului §i Craciun, sun& precum urmeazS: 

«Voind imparatul, care domnia pe timpul acela, cand ave& sa 
se nasc& Domnul nostru Is. Chr., sa faca o conscripjie asupra 
tuturor oamenilor din impar&$ia sa, a dat porunca ca fie-care 
s& se duca la locul na§terii parinte^ti $i acolo sa se inscrie. 

«De aceasta porunca trebui sa asculte §i preacurata fecioara 
Maria dimpreuna cu logodnicul ei Iosif. De aceea se dusera ei 
la Vifleem ca acolo sa se inscrie, fiind-ca din acest ora§ li se 
trfigea vi$a §i samanta. 

«Ajungand ei la Vifleem pe la inserate §i incepand a ploui 



Digitized by 



Google 



31 

o ploa$ cam deasi §i friguroasi, cand au ajuns, nu §tiau ce si 
facft §i unde si tragi de mas. Ar fi intrat in ora?, ?i ar fi tras 
acolo unde-va, se temeau ci toate casele vor fi pline de oameni 
bogaji, iar pre dan?ii, fiind sirmani, nimeni n'a voi si-i pri- 
measci. Deoi stand ei pe ganduri ce si inceapi §i ce si faca ca 
si nu ramae peste noapte pe drum, se abituri la o casi din mar- 
ginea ora§ului §i intrebara de gospodina casei aceleia, care era 
din intamplare afara, ori de nu i-ar primi, de mas. 

« Gospodina, uitandu-se la dan§ii §i viz&ndu-i cat sunt deoste- 
niji de drum, le rispunse ci ea foarte bucuroasi i-ar primi, dar 
nu se incumiti, cici birbatul ei anume Craeiun nu e acasi §i, 
fiind el un om foarte aspru, se teme ca, daca-i va primi, cand 
se va intoarce acasi are s'o bati. 

«Fii a?i de buni — se rugi mai departe preacurata fecioara 
Maria, — §i ne prime^te, daci nu in casi, micar sub stra§ina 
casei ca si nu ne ploae! 

— «Daci numai de atata vi-i ca si nu vi ploae, apoi intra ^i 
in grajdul dobitoacelor §i acolo n'are si vi ploae ! — le ris- 
punse atunci Crdciuneasa, adeci sojia lui Craeiun. 

«Ce erau si faca acum preacurata Maria §i Iosif? De voe de 
nevoe si bfigari in grajdiul, unde li s'a spus, §i acolo, fiind foarte 
osteni^i de drum, se culcari ca si se odihneasci. . 

«Iati insi ci tocmai in noaptea aceea ii sosi preacuratei fe- 
cioare Maria timpul ca si nasci. 

«Iosif, vizand ci au pilit-o durerile na$terii, se duse de grabi 
in casi §i spuindu-i Crdciunesei ce s'a intamplat cu Maria, o rugi 
si vie §i s'o mo§easci. 

« Crdciuneasa, care fusese mai nainte moa§a, nu se lisi mult 
rugati, ci merse cu bucurie la grajdul dobitoacelor §i se apuci 
de mo?it. 

«Dupi ce a sfar§it treaba aceasta ?i dupi ce copilul, ce 1-a ri- 
dicat, 1-a infi§at §i 1-a culcat in iesle, se intoarse inapoi in casi 
§i se apuci si faci de mancare sofului sau. 

«Iati insi ci nu mult dupi aceasta sose$te §i Craeiun a casi. 

« Crdciuneasa, cand il vizu, se bucuri, §i incepu apoi a-i spune 
toate: cum a primit ea pe un mo§neag batran §i pe o femee ta- 
niri de mas in grajdul dobitoacelor §i cum pilind-o pe tanara 
femee durerile na§terei, s'a dus §i a mo§it-o. 

«Auzind Craeiun cele ce i le spuse so^ia sa, a inceput a o mu- 
stra zicand : 

— «Tu netrebnica femeilor ce e?ti!... N'ai mo§it pani acuma 
destul ! . . . Acuma te-ai apucat de mo§it §i la ni§te venetice ! . , . 



Digitized by 



Google 



32 

«§i cum rosti cuvintele acestea, inha^a de graba o barda §i-i 
taie amandoua manile de prin coate. 

«Crdciunea$a mai mult moarta decat vie, atat de spaimS cat 
si de durerea cea mare, alerga plangand in grajdul unde era Is. 
Chr. §i de la care stralucia ca de la o lumina, §i cum ajunse, zise 
catre Maica Domnului aratandu-i manile: 

— «Eu ti-am facut bine §i Ji-am mo§it, iar barbatul meu iata 
ce mi-a facut pentru aceasta ! . . . mi-a taiat manile ! . . . 

«Maica Domnului, vazand-o plina de sange §i fara mani, i se 
f acu mila de dansa §i-i zise : 

— «Nu te vaeta, ci intoarce-te de graba in casa, ia-Ji, cum vei 
putea, manile taiate, vino cu dansele incoace, atinge-le de fa§a fiu- 
lui meu Isus, §i las' daca nu va fi iara bine! 

«Crdciuneasa facu a§a dupa cum i s'a spus. Se intoarse de graba 
in casa, lua manile cu monturile (1), se duse cu dansele in grajd, 
le atinse de fa§a Domnului nostru Is. Chr. §i, cum le atinse, ma- 
nile indata crescura la loc §i se facura a§a de frumoase, ca §i 
cand ar fi fost de aur. 

«Vazand Crdduneasa ca manile i-au crescut iara§i la loc §i i 
s'au facut cu mult mai frumoase, de cum erau mai nainte, uita 
ca pamantul de toate cele ce i s'au intamplat cu pu^in mai 
nainte de aceasta, merse in casa la barbatul sau Ordciun, §i-i zise 
plina de bucurie: 

— «Tu in rautatea si mania ta cea mare mi-ai taiat manile, 
pentru ca am mo§it pe o straina, dar iata ce mani frumoase de 
aur mi-a daruit acuma pruncul strainei pe care am mo§it-o ! 

«Craciun, vazand aceasta minune mare, incepu a se caina do 
pacatul ce 1-a facut. Merse apoi in grajd §i cazand in genunchi 
dinaintea Maicii Domnului, se ruga de ertare. 

«Maica Domnului ii zise ca, daca va crede in fiul ei Is. Chr. pe 
care 1-a mo§it sofia sa Crdduneasa, §i in puterea lui cea dum- 
nezeeasca §i se va boteza, atunci il va erta. 

«Crdciun nu numai ca crezu §i se boteza, ci el descoperi mi- 
nunea facuta cu sofia sa §i altor Jidovi, §i toti cei ce-1 auzira 
asemenea crezura §i se botezara» (2). 

variants a acestei legende sunS ast-fel: 

«Zice ca sosindu-i preacura'tei fecioare Maria timpul ca sS 
nascS, s'a dus la ViHeem. 



(1) Partea m&nii de la cot §i pan& la um&r se nume^te mont, pi. mon- 
turi. 

(2) Din Botu§ana, diet, de Dumitru Cucu §i com. de §tefan Boca. 



Digitized by 



Google 



33 

«Ajungand ea la VMeem §i fiind acuma seara, cand a ajuns, s'a 
abatut la casa unui ora anume Craciun, voind a-1 ruga s'o pri- 
measca ca sa mae la dansul peste noapte. 

« Craciun insa nu er& acasa, ci numai femeia lui Crdciuna. 

« Crdciuna, cum a v&zut-o pe preacurata fecioara Maria ca se 
apropie de casa, a intrebat-'O cei dore§te. 

«Preacurata fecioara Maria i-a spus c& voe§te sa mae in noaptea 
aceea la dansa. 

« Crdciuna insa i-a spu& c& ea in casa n'o poate primi, fiind-cS 
b&rbatul ei e un om foarte ran §i se teme ca, cand se va inturna 
acasa, are s'o pedepseasca. Dar daca voe§te numai decat sa mae 
la dan§ii, atunci poate sa se duca §i s& se culce in ieslea boilor. 

« Preacurata fecioara Maria, ce era sa faca ? Fiind pe de o 
parte foarte ostenita de drum, iar pe de altS parte fiind-ca inop- 
tase acum hat bini§or §i nu §tia in cotro sa se mai duca, se baga 
in grajdul, care i-1 aratase Crdciuna, §i acolo se culca in ieslea 
boilor ca S& se odihneasca. 

«Iata ins§ ca nu mult dup& ce s'a culcat, lovind-o durerile na§- 
terii, se duse §i ruga pe Crdciuna sa vie §i s'o mo§easc&. 

« Crdciuna nu se puse de pricina, ci se duse si o mo§i. 

«Intorcandu-se mai dupa aceea Craciun acasa §i spuindu-i so- 
tia sa ca a mo§it pe o femee necunoscuta, i-a taiat manile de 
prin coate, mustrand-o §i suduind-o in tot felul : de ce s'a apucat 
^i a mo?it pe o saraca! 

« Crdciuna, mai mult moarta decat vie, se duse cu manile ta- 
iate la Maica Domnului §i i se planse ok bfirbatul ei i-a taiat ma- 
nile, pentru c£ a mo§it-o. 

«Maica Domnului, vazand ceea ca s'a intamplat, s'a sup^rat 
foarte tare, $i a facut apoi ca Crdciuna a capatat manile iara 
la loc.^ 

« Crdciuna, vazand ca i s'au pus manile iara la loc §i i s'au 
vindecat, ca §i cand n'ar fi fost taiate, a alergat tot intr'o fuga 
in casa §i zise barbatului sau : 

— «Iat&! tu mi-ai tSiat manile, iar femeia cea straina mi le-a 
pus iara la loc! 

« Craciun, vazand minunea aceasta, s'a inspaimantat §i ducan- 
-du-se la Maica ; Domnului, a rugat-o de ertare, desvinovajindu-se 
-eft el n'a §tiut cine este ea §i de aceea a t&iat manile so^iei sale. 

Ǥi Maica Domnului, dupa ce mai intaiu 1-a mustrat, cum i s'a 
<;azut, 1-a ertat» (1). 



(1) Dictate de Emanoil Leonte, agricultor in Frat&utul vechiu, distrio- 
tul Radaujului, comunicatS de loan Boca, stud, giinn. 

MariaD, Legendele Maicii Domnului. 3 



Digitized by 



Google 



34 

A doua variants e aceasta : 

«Cand i-a sosit preacuratei fecioare Maria timpul ca sa nasca, 
a parasit biserica, unde au inchinat-o parin^i sai, §i s'a dus de 
acolo pana la ViHeem. Ajungand in Vifleem, a nimerit din intam- 
plare la un om, anume Crdciun, care era un be^iv §i jum&tate 
§i care tocmai atunci era dus la cra?ma. • 

«Maria s'a rugat femeii lui Crdciun sa fie a§a de bun& §i s'o 
primeasca de mas, ca e grea §i-i e de»a facerea. 

«Femeia lui Crdciun insa n'a voit s'o primeasca, zicand ca bar- 
batul ei e be^iv §i foarte rau §i se teme ca, daca va veni acasa, 
va face huit, caci el ori de cate ori vine acasa, tot-deauna se 
sfade^te cu dansa §i face §i huit. 

«Maria s'a rugat acuma ca, daca nu poate s'o primeasca in 
casa, s'o primeasca macar in grajd ca sa mae acolo, pentru c& 
fiind noapte §i ea foarte ostenitS de drum, nu poate sa mearga 
mai departe. 

«Femeia lui Crdciun, dupa multa rugaminte, a primit-o in 
grajd. 

«Preacurata fecioara Maria, bucuroasa si de atata, s'a culcat 
in ieslea din grajdul lui Crdciun, la care era un cal §i un bou 
legat, §i acolo in ieslea aceea a nascut ea apoi pe Domnul no- 
stru Is. Chr. 

«§i femeia lui Crdciun a mo§it po Domnul nostru Is. Chr. §i 
i-a adus toate celea ce i-a trebuit de infa^at, precum: fa§a, scu- 
tice, §i altele de asemenea, §i 1-a infa§at. 

Ǥi acuma, dupa ce-a nascut preacurata fecioara Maria pre Dom- 
nul nostru Is. Chr., s'a acoperit bine cu fan atat pe dansa cat §i 
pre fiul sau Iisus, ca sa se poata odihni §i sa le fie cald. 

«Boul a mancat cat a mancat, apoi s'a culcat §i a inceput a 
ruguma. 

«Calul insa nu s'a culcat de fel, ci a mancat tot fanul care se 
afLa in iesle. Iara dupa ce 1-a gatit pre acesta de mancat s'a 
apucat §i de fanul cu care era Is. Chr. acoperit §i nu s'a lasat 
pan& ce nu 1-a mancat §i pre acela tot, lasandu-1 pre Is. Chr. 
descoperit. 

«Vazand-o aceasta Maica Domnului, s'a supatfat pe dansul §i 
1-a blestemat ca sa nu mai aiba nici cand sat- Pre bou insa 1-a 
binecuvantat ca sa fie tot-deaunea satul. 

«Nu mult dupa aceasta a venit §i Crdciun mort de beat de la 
cra§ma §i, cum a sosit acas§, a §i inceput, dupa cum ii era obi- 
oeiul, a hui §i a racni de s'auzia cine §tie pana unde. 

«Femeia sa, vazandu-1 ca racne§te a§a de tare, i-a zis : 



Digitized by 



Google 



35 

— «Ian taci, omule, nu racni a§a de tare §i nu face un huet 
a§a de mare, c'a venit o femee straina la noi, care era grea §i 
care a nascut in grajd §i eu am mo§it ! 

« Craciun, cum auzi aceasta, se fScu foe §i parfi de manie pe 
dansa §i incepu a striga §i mai tare §i a zice : 

— «Ce-ai spus!?... tu te-ai apucat acuma de mo?it?L. 

Ǥi cum rosti cuvintele acestea : hat pe femeia sa de cap, 
apnea barda, o duce la pragul u§ii §i-i tae amandoua manile. 
Iar dupa aceasta, ca §i cand nu s'ar fi intamplat niinic&, s'a dus 
sa se culce, §i cum s'a culcat indata a §i adormit ca mort. 

«Femeia sa ins&, cum i-a taiat el manile, s'a dus la Maica 
Domnului in grajd §i i-a aratat ce-a pa^it ea, pentru ca a pri- 
mito §i mo?it-o. 

«Maica Domnului, cum a vazut-o, i-a spus sa se ducS de grabs 
§i s& aduca, cum va putea, manile pana la dansa. 

« Femeia s'a dus §i, avand o copili$a in casa, aceea i-a luat ma- 
nile §i le-a dus la Maica Domnului, 

«Maica Domnului a luat manile de la copilifa, le-a lipit la lo- 
cul lor, §i ele chiar in aceea§i noapte nu numai cS s'au prins la 
un loc, ci s'au vindecat ast-fel, ca nici nu se cuno^tea ca au fost 
taiate. 

«Sculandu-se Craciun a doua zi desdediminea^a §i vazand ca 
to$i parejii sunt stropiji de sange, isi aduse aminte de posna cea 
mare ce a fa cut- o, ca adica a taiat manile sofiei sale, §i atunci, 
speriindu-se, s'a dus de grabfi sS vada ce face so^ia sa : mai 
trae§te sau poate ca a murit de durere ? §i afland-o pre aceasta 
sanatoasa §i cu manile iara§i la loc §i vindecate, s'a minunat 
cum §i de unde vine aceasta, §i a intrebat pre sojia sa : 

— «Cine (i-a pus $ie manile la loc §i cum \\ le-a vindecat ? 
«So$ia sa i-a spus ca femeia cea straina, din pricina careia i-a 

t&iat el manile, aceea a vindecat-o. 

«Atunci Craciun s'a speriat §i mai tare §i pe loc s'a dus in 
grajd §i, picand in genunchi dinaintea Maicii Domnului, a ince- 
put a o ruga de ertare. 

« Maica Domnului, mustrandu-1, 1-a ertat. 

«Craciun insa nu s'a sculat din genunchi, ci a mai stat inca trei 
nopti §i trei zile in genunchi langa preacurata fecioara Maria, 
pentru ca foarte tare s'a speriat §i a cunoscut ce posna mare a 
facut, §i abiSt dupS aceea s'a sculat»(l). 



(1) Din Todire§ti, diet, de Nechifor Grigorean. 



Digitized by 



Google 



36 

A treia §i ultima variants sun3 precum urmeaza : 

«Zice ca trecand din intamplare femeia unui om, anume Crd- 
ciun, pe langa grajdul, in care avea sa se nasca Domnul nostru 
Is. Chr. §i afland pe maica sa, adic& pe preaeurata fecioara Maria, 
in iesle trudindu-se de na^tere, fara sa aiba pre cine-va pe langii 
sine de ajutor, i s'a facut mila de dansa §i i-a mo§it §i apoi, in- 
tr'un tarziu, dupa ce a vazut acuma ca nici un rau nu poate sa 
i se intample, s'a intors acasa. 

«Sosind acasa, barbatul ei Crdciun, care era un om foarte ran 
§i ar^agos, a inceput a o sudui §i a o intreba zicand : 

— «Unde mi-ai fost pana acuma §i de ce ai venit a§a tarziu? 
« Crdciuneasa, fara sa-i plesneasca macar prin minte ce i s'ar 

putea intampla, daca-i va spune adevarul, ii istorisi din fir in par 
toate : unde a fost §i ce a facut. 

«Atunci Crdciun, cra^cand din din^i de manie §i suduind-o din 
nou, o luS §i-o inchise intr'o odae, unde nu era nici un lucru, ci 
numai pare^ii goi, §i acolo o lasa el apoi pana diminea^a. 

«A doua zi desdiminea^a se duse la dansa, o scoase din inchi- 
soare afara §i, spre pedeapsii ca a mo§it o femee necunoscuta, 
ii taie amandoua manile de prin coate. 

« Crdciuneasa, care n'a dormit mai toata noaptea, ci stete dusa 
€u gandurile la femeia cea straina, adica la Maica Domnului, va- 
zandu-se de odata fara de mani, a inceput a se vaeta §i, chinuita 
de dureri, a alerga la Maica Domnului §i a i se plange acesteia, 
istorisindu-i toate cate i s'au intamplat cu barbatul ei Crdciun. 

«Maica Domnului, fiind bun& de inima §i induio§indu-se la ve- 
derea bietei femei, care sta mai mult moarta dec&t vie dinain- 
tea ei, i-a pus alte mani la loc §i inca de aur. Apoi dandu-i ca 
dar o crucifd de aur, pe care erau tiparite cuvintele Maica Dom- 
nului, ii zise sa se intoarca acasa la barbatul ei. 

« Crdciuneasa, pe cata scarba §i durere a avut mai nainte, pe 
atat de bucuroasa §i vesela era acuma. De aceea multumind ea 
Maicii Domnului, pentru ca i-a pus manile la loc, §i luand cru- 
cifa cea de aur, s'a intors tot intr'o fuga acasa. 

«Sosind ficasa §i vazand-o bSrbatul sau Crdciun cu manile de 
aur., a intrebat-o : 

— «Cine |i-a facut \\q manile acestea ? 

— «Aceea, al carei nume e tiparit pe cruci^a aceasta ! — ras- 
punse Crdciuneasa, aratandu-i crucifa cea de aur, care a capatat-o 
ca dar de la Maica Domnului! 

«Iar dupa ce i-a aratat §i crucifa, incepu a-i spune ca la femeia, 



Digitized by 



Google 



37 

c&reia ia mo§it ea, este numai smirna §i tamae §i ca toata noap- 
tea ard lumanllri. 

«Atunci Crdciun, spre incredin^are ca cele spuse de so^ia sa 
sunt adevarate, a facut o petrecere mare §i la petrecerea aceea 
a chemat el pre to^i oamenii cei mai insemnati din ora§ul in 
care locui&, §i a chemat §i pre Maica Domnului. §i la petre- 
cerea aceea s'a adeverit ca toate sunt drepte cele ce i le spuse 
sojia sa §i ca vindecarea manilor acesteia cu puterea lui Dum- 
nezeu s'a facut. De aceea a cerut el apoi ertare de la Maica Dom- 
nului, §i mai pe urraa s'a facut §i cre§tin. 

Ǥi de atunci incoace %m oamenii, spre aducere aminte de 
aceasta f apta §i intamplare minunata, toata noaptea spre Na§terea 
Domnului una sau mai multe lumini aprinse in casa. §i tot de 
atunci se nume§te §i ziua, in diminea^a careia s'a nascut Dom- 
nul nostru Is. Chr., Crdciun* (1). 

2. — A doua legends din Bucovina, se deosebe§te de ceapre- 
mergatoare numai prin aceea c& Crdciun, in alcSruigrajd 
s'a n&scut Domnul nostru Is. Chr., e de mai nainte in§tiin- 
tat c& are sS capete un Impdrat mare ca oaspe. Ins& cu 
toate acestea el numai pe urm3, dup& ce taie manile sojiei 
sale §i dupS ce Maica Domnului i le pune la loc §i i le vin- 
decS, se pricepe cS. Impdratul eel mare e tocmai pruncul 
pre care 1-a ridicat so$ia sa. 

lata §i legenda aceasta: 

«Zice ca in Vifleemul Iudeii, unde s'a nascut Domnul nostru 
Is. Chr., era un boer mare §i avut anume Crdciun. 

«Boerului acestuia i-a adus intr'o zi un om necunoscut o scri- 
soare, in care era scris ca are sa-i vie oaspe^i : un impdrat 
mare pre care nu 1-a vazut nici odata in via^a sa. 

^Crdciun, cum a cetit scrisoarea aceasta, indata a §i apucat a 
se pregati de oaspe^i mari. 

«Cu vre-o cate-va zile insa mai nainte de aceasta, voind impa- 
ratul de pe atunci sa §tie ca^i oameni de to(i are in imparajia 
sa, dete porunca ca fie-care supus sa se duca la locul, de unde i 
se trage vi$a §i saman^a, §i acolo sa se inscrie. 

Ǥi fiind-ca preacurata fecioara Maria, Maica Domnului, se 



<1) Din Baie§e§ti, distr. Gura-Homorului, com. de Alexandru Vasilovici, 
stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



38 

tragea din Vifleemul Iudeii, cetatea lui David, de aceea s'a dus 
§i ea la Vifleem ca s& se inscrie. 

«Sosind in Vifleem cam pe la apusul soarelui §i neafland unde 
sa traga de mas, fiind-ca toate osp^tariile erau buc§ite de mul- 
timea cea mare de oameni, cari sosise mai nainte decat dansa, 
de aceea se ab&tu ea, din intamplare, tocmai la Crdciun, caruia 
cu pu^in mai nainte de aceasta ii sosise scrisoarea in care i se 
spunea ca are sa capete oaspe^i mari, §i incepu a striga la u§a 
ca sa-i dea drumul in nuntru. 

«Auzind Craciuneasa, so^ia lui Crdciun, ca striga cine-va, a 
ie§it afara sa vadS cine-i §i ce dore§te. §i cand se uita, vede pre 
o femee foarte simplu imbracata, care i se roaga s'o primeasca 
peste noapte de mas. 

« Craciuneasa se intoarce in nuntru §i spune so^ului sau ca o 
femee straina a§a §i a§a imbracata se roaga sa fie primita de 
mas. 

— «Du-te §i spune-i ca n'ara unde-o primi, pentru ca mie au 
sa-mi vie oaspe^i mari ! — striga Crdciun m&nios. 

« Craciuneasa merge §i spune femeii straine : 

— «Nu putem sa te primim, ca suntem gatiji de oaspe^i mari ! 

— «Daca nu m& puteti primi in casa — zise preacurata fe- 
cioara Maria mai departe, — atunci vS rog S& m5 primiji micar 
in grajd, caci eu, drept sa-^i spun, nu numai c& sunt foarte os- 
tenita de drum, ci tot odata, fiind §i ingreunata, tocmai acuma 
mi-a sosit ceasul ca sa nasc! 

« Craciuneasa, auzind aceasta, i se face mila de dansa, o duce 
in grajd §i acolo apoi ii a§terne in ieslea vitelor ca sa se 
culce. 

<Maica Domnului, fara a spune cine-i, cum o cheama §i de un- 
de-i, se roaga sa n'o lase la greu, ci sa vie §i sa-i fie moa$3. 

« Craciuneasa, intorcandu-se acasa, spune lui Crdciun cum a a§e- 
zat-o pe femeia cea straina in grajd ca sa mae, cum s'a culcat 
ea $i a adormit. 

^Crdciun nu zice la aceasta nimica, ci se culca §i el §i, fiind 
ostenit de pregatire, cum s'a culcat indata a §i adormit ca dus. 

« Craciuneasa insa ramane sculata §i a§teapta mai departe oas- 
pe$i. Iar dupa ce a adormit Crdciun bine, merge in grajd ca 
sa-i a jute femeii str&ine, adica sa-i fie moa§a. 

«§i iata ca tocmai cand ajunse ea in grajd, nascu §i preacu- 
rata fecioara Maria pre Domnul nostru Is. Chr. 

« Craciuneasa ii ridica pruncul, il inf &§& in scutece §i apoi, gri- 
jind §i de maica sa §i puindu-1 la piept, se intoarce in casfc. In- 



Digitized by 



Google 



39 

torcandu-se §i intraud in casa, incepe a griji §i a matura prin 
odaia unde era Crdciun culcat. 

«Crdeiun, care tocmai atunci se trezise din somn, vazand-o 
•ca-i incruntata pe mani, o intreba zicand : 

— «De ce e§ti pe mani cu sange? 
« Crdciuneasa ii raspunse : 

— «Fiind femeia cea straina, care am primit-o in grajd de 
mas, ingreunatS §i sosindu-i ceasul ca sa nasca, n'am lasat-o sa 
moarS cu zile, ci i*am ajutat, i-am fost ca moa§a! 

«Atunci Crdciun se manie foe, apuca o secure §i-i tae aman- 
doua manile de pe la coate zicandu-i : 

— «Eu te-am pus sS fii tu tocmai acuma, cand avem sa ca- 
patam oaspe^i, moa§a la o femee straina §i saraca ! 

« Crdciuneasa, vazandu-se fara mani §i ne§tiind alta ce sa faca, 
aleargS in grajd §i i se jelue§te Maicii Domnului zicand : 

— «Iac& ce-am pa^it pentru ca te-am ajutat la greu!... Bar- 
batul meu mi-a taiat manile ! 

«Maica Domnului, facandu-i-se mila de dansa, ii zise : 

— «Du-te de iea, cum ii putea, cu monturile manile taiate, stran- 
ge-le la piept §i vina de graba cu dansele in coace ! 

« Crdciuneasa se duce in casa §i cu mare greu iea m&nile §i 
aducandu-le i le da Maicii Domnului. 

«Preacurata fecioara Maria iea manile, le pune langa fiul sau 
Is. Chr. in iesle §i apoi zice Craciunesei: 

— «Lipe§te monturile langa mani ! 

« Crdciuneasa asculta §i face a§a dupa cum i s'a spus. 

Ǥi iata ca, minunea minunilor, manile i s'au lipit la loc cum 
au fost mai nainte. Ba, ce este inca §i mai mult, ele strfiluciau 
ca aurul de la coate inainte. 

«Intorcandu-se dupfi aceasta Crdciuneasa cu manile sanatoase 
in casa, afla ca barbatul sau Crdciun se tangue^te cu mare pa- 
rere de rau ca i-a taiat manile, nu zice insa nimica, ci se apuca 
de lucru prin casS. 

« Crdciun aude pre cine-va hodorogind, dar crede ca e vre-o 
argata. Nu mult dupa aceasta insa vede pe sojia sa ca intra cu 
matura in mani in odaia in care se afla el §i se apuca de ma- 
turat. $i cum o vede, nu-i vine a crede ca e so$ia lui §i de aceea 
se insp&imanta a§a de tare ca ramane ca impietrit locului. §i 
numai intr'un tarziu, venindu-§i putin in ori, o intreba zicand : 

— «Mare minune! ... ce e cu tine?. .. Eu §tiu ca Ji-am taiat 
manile, §i tu iara le ai la loc?... Cine §i cum \i le-a lipit iara 
la loc ? 



Digitized by 



Google 



40 

— «Mama copilului pe care 1-am mo§it ! — raspunse Crdciu- 
neasa. 

— «Cum a§a? 

— «Iac'a§a ! . . . Cum mi-ai tfiiat tu manile, eu indata m'am dus- 
la femeia cea straina din grajd §i, aratandu-i monturile, m'am 
jeluit spuindu-i ce mi-ai facut. Ea mi-a spus atunei sa ma intore 
de graba in cas&, sa ieau, cum voiu putea, manile cu monturile 
§i sa i le due ei. Eu am facut ce am putut §i i le-am dus. Ea 
le-a luat, le-a pus langa copilul sau §i apoi, lipind monturile de- 
da nsele, s'au prins la loc, §i acuma sunt cu mult mai frumoase^ 
de cum au fost mai nainte. 

«Auzind aceasta Crdciun, se scola spaimantat de pe locul unde- 
era §i striga cu glas mare : 

— «Vai si amar mie, scumpa mea so^ie! . . . Copilul, despre care- 
mi-ai spus tu cfi 1-ai mo§it, e de buna seama imp&ratul eel mare,, 
pentru care ne-a venit noua §tire c& avem sa-1 capfitam ca oaspe? 

«§i cum rosti cuvintele acestea, se duse in grajd §i cazand in 
genunchi se rug& de ertare atat pruncului nou nSscut, adica 
Domnuiui nostru Is. Chr., cat §i maicii sale, preacuratei fecioare^ 
Maria, pentru marea gre^ala ce-a f£cut-o, ca a taiat manile so* 
Jiei sale. 

Ǥi cum s'a rugat elde ertare ?i Maica Domnuiui dimpreuna 
cu fiul sau ii erta gre§ala, indata a §i vazut ingerii lui Dum- 
nezeu plutind in aer de-asupra lui Is. Chr. §i cantandu-i cantece 
de lauda §i preamarire» (1). 

O variants a acestei legende sunS a§a : 

<Cu vre-o cate-va zile inainte de Na§terea Domnuiui nostru Is. 
Chr., zice ca s'a aratat un inger prin vis lui Crdciun, care era 
un om avut, §i i-a spus sa-§i gateasca §i sa-§i curateasca curdle 
§i ograzile, ca in scurt timp are sa vie o persoana foarte mar& 
§i insemnata la dansul. 

« Crdciun, cufti s'a de§teptat din somn, a facut a§a dupa cum 
i s'a spus. A cura^it §i a gatit curdle §i ograzile. Dar nu se pu- 
tea destul mira : ce fel de persoana a§a de mare §i de insemnat& 
e aceea, care are sa vie la dansul, caci aceasta ingerul nu i-a 
spus-o. 

«Iata ca nu mult dupa ce §i-a pregatit §i §i-a curajit el curdle 
§i ograzile, §i anume intr'o zi de catre seara, se abate preacurata 



(1) Com. de d-1 loan Nistor, cantor bis. in Vicovul-de-sus, distr. Ra- 
dautului. 



Digitized by 



Google 



41 

fecioard Maria pe la dansul sa-1 roage ca s'o primeasca peste 
noapte de mas. 

«Nefiind insfi Ordciun acasa, cand s'a abatut preacurata fe- 
cioara Maria pe la dansul, ci numai so^ia lui Crdciuneasa, a ru- 
gat-o pe aceasta s'o primeasca de mas. 

— «Vai sfiraca, cum nu te-a§i primi eu cu toata inima — ras- 
punse Crdciuneasa, — dar am un barbat dedat in timpul din urma 
bejiei §i a§a de harjagos §i de rau ca, daca te-ar gasi aici la 
mine, cand s'a intoarce acasa, ne-ar omori pe amandoua in batae. 

— «Dac& nu po^i sS mfi prime^ti in casa — se rugfi mai de- 
parte preacurata fecioarS M aria,— a tunci fa bine §i mS prime§te 
batrd{\) in grajdul oilor sau al boilor ca sa ma odihnesc peste 
noapte, caci sunt foarte trudita de drum §i, fiind-c& a prins 
acuma sa inopteze, nu §tiu in cotro sa m& mai due ! 

«La aceasta rugaminte Crdciuneasa nu s'a pus de pricina, ci 
eugetand c& viind barbatul sau Crdciun acasa §i culcandu-se, nu 
va mai §ti c£ a primit pe o strainfi de mas, ii dete voie sa mearg& 
in grajd §i sa se culce. 

«Mergand preacurata fecioarfi Maria in grajd §i culcandu-se 
acolo, n'a trecut mult timp la mijloc §i iata ca, palindo dure- 
rile na§terii, $i ne^tiind ce sa fac& §i sa inceapa singurS, s'a dus 
§i a rugat-o pe Crdciuneasa, ca si fie a§a de bunS, sa vie §i sa-i 
ridice pruncul ce-1 va na§te. 

« Crdciuneasa, vazand ca a inoptat cum se cade §i e acuma h&t 
tarziu §i n'are cine alta sa vie ca sa-i ajute, nu s'a lasat mult 
rugata, ci fiindu-i milfi de dansa, s'a dus §i-a mo§it-o. 

Ǥi cum s'a nascut Domnul nostru Is. Chr., de odata s'alumi- 
nat tot grajdul in care se afla. 

« Crdciuneasa, vazand aceasta minune, indata s'a priceput ca 
persoana cea mare §i aleasa, despre care i-a spus ingerul bar- 
batului sau in vis ca are sa vie la dan§ii, nu poate sa fie alta 
far& numai pruncul acesta. 

Ǥi acuma, dupa ce a ridicat ea pruncul, adeca pe Domnul no- 
stru Is. Chr., dupa ce 1-a infa§at §i 1-a culcat in iesle, §i dupa ce 
a dat §i maicii sale ajutorui trebuincios, s'a intors de graba in 
casa, caci barbatul ei nu sosise inca de unde era dus. 

«N'a apucat insa bine a se intoarce in casa, §i numai ce aude 
un glas strigand : 

— «Femee ! deschide-mi porjile ! — apoi : femee ! deschide-mi 
u§ile ! 



(1) Z?a/ra=batar, macar, eel putin. 



Digitized by 



Google 



42 

«Era barbatul sau Craciun, care sosise mort de beat de la cra§ma, 
§i care cum a intrat in casa, a §i intrebat-o : 

— «Facutu-mi-ai demancare ? 

— «Ti-am facut! — ii raspunse sojia sa. 

— «§i e potrivita ? 

— « Potrivita ! 

«Sub cuvantul potrivita in^elegea el ca mancarea sa nu fie nici 
prea fierbinte, nici prea rece, ci numai a§a la vreme, adeca cum 
e mai buna pentru un om beat. 

«Puindu-i Crdeiuneasa mancarea pe masa, amu§ era in casa, 
amu§ la Maica Domnului in grajd sS vada ce face. 

^Craciun, bagand de seama de la o vreme ca sojia sa nu are 
astampar, ci umbla amu§ in colo, amu§ in coace, a intrebat-o: 

— «Mai femee!*ce cauji tu arnu§ in casa, amu; afara?... Ce 
nu te astamperi odata locului ? 

— vcEu ti-a§i spune ce caut — raspunse Crdeiuneasa, — dar ma 
tem ca ma-i bate! 

— «Spune-mi, cfi nu-Ji voiu face nimic ! 

«Atunci Crdeiuneasa a inceput a-i spune §i a zice : 

— «A venit la noi pe la inserate o femee straina §i m'a rugat 
s'o primesc peste noapte de mas. Eu insa i-am zis ca in casa nu 
pot s'o primesc, pentru ca avem sa capatam oaspeti. Dar daca 
are gust ca numai decat sa mae la noi, atunci sa intre §i sa mae 
in grajdul eel pustiu. Ea s'a dus in grajd §i acolo, Kind ingreu- 
nata, a nascut un prune §i eu i 1-am mo^it, caci din intamplare, 
acuma in vremea nop^ii, cine era sa-1 mo^easca ! 

— «I-ai mo§it tu ei ? — intreba Craciun rastit. 

— «Da, i-am mo§it ! 

— «§i zici ca i-ai mo§it ! 

— «D'apoi cum ? 

— «De buna seama? 

— «Fire§te! 

«La raspunsul acesta Craciun care, dupa cum am spus, era un 
om foarte hfir^agos, sari ca un turbat de pe loc.ul unde se afla, 
se repezi la so^ia sa, ii prinse manile la un loc §i i le lega cu 
o franghie, §i apoi luand o bardS §i puindu-i manile pe pragul 
u§ii, le t&ie pe amandoua de prin coate. 

«Cum i-a taiat el insa manile nu mfi pot pricepe ! Destul atata 
ca pe Crdeiuneasa manile n'au durut-o de fel, nici sange nu i-a 
curs dintr'insele. 

« Crdeiuneasa, in spaima cea mare, a luat manile subsuori §i du- 
candu-se cu dansele la Maica Domnului in grajd, a inceput plan- 



Digitized by 



Google 



43 

Ijand a i se jelui §i-a-i ar£ta ce a facut barbatul ei cu dansa, pen- 
tru c& i-a ridicat pruncul. 

«Maica Domnului, vazand-o ast-fel §i facandu-i-se milade dansa, 
ii zise : 

— «Nu plange nici nu te speria, moa§S draga, ca ast-fel nu vei 
ramanea ! 

«$i cum rosti cuvintele acestea, lua manile Crdciunesei, le baga 
sub fa?a fiului sau, §i apoi puindu-i-le iara§i la un loc, se fa- 
<3ura cu mult mai frumoase §i mai lucitoare de cum au fost mai 
nainte. 

« Crdciuneasa, vazandu-se iarfi§i cu manile la loc, alerga plina 
«ie bucurie la barbatul sau in casS §i cum ajunse ii zise: 

— «Ia, mai barbate, manile mele sunt cu mult mai frumoase 
$i mai lucitoare ca mai nainte, batra ca tu mi le-ai taiat ! 

« Crdciun, vazand aceasta minune, indata §i-a inchipuit cS per- 
soana cea mare §i aleasa, despre care i-a spus ingerul in vis ca 
are sa vie la dansul, nu poate sa fie alta, f&ra numai eel ce a f&- 
-cut minunea aceasta. De aceea a §i picat in genunchi, §i a§a in 
genunchi a mers el apoi panfi in grajd, unde se afla Maica Dom- 
nului, §i cum a ajuns la dansa, a inceput a i se ruga de ertare. 

— « Numai atuncia vei fi tu ertat pentru fapta aceasta, ce ai 
iacut-o cu sotia ta, cand vei posti cate §ease saptamani in fie- 
•care an inainte de ziua na§terii fiului meu Isus. De abia atunci 
vei fi ertat de tat&l, de fiul meu §i de Duhul sfant §i de mine! 

«Crdciun s'a prins c'a posti. §i in tot r&stimpul acesta nu va 
inanca de fel de frupt, numai sa fie a§a de buna §i S&-1 erte, c&ci 
-el vede acuma singur ca a gre§it atat inaintea ei cat §i inaintea 
fiului sau, Domnul nostru Is. Chr. 

«§i cum a juruit, a§a a §i facut. §i de atunci in coace postesc 
oamenii Postul Crdciunului, ca §i lor sa le erte Dumnezeu toate 
gre^elile §i pacatele» (1). 

A doua iji ultima variants a acestei legende sunS ast-fel: 

«Zice ca Crdciun, in grajdul caruia s'a nascut Domnul nostru 
Is. Chr., era un om ca toji oamenii, dar avea o patima foarte rea, 
-era adeca neprimitor de straini §i mai ales de sarmani §i foarte 
■crunt la inimS. 

«Lui Crdciun acestuia ii sose?te intr'o zi, nu §tiu de la cine 



(1) Dictate de Simeon Moldovan, agricultor in Manastirea Homorului, 
$i comunicata de George Croitoriu, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



44 

§i prin cine, o veste ca-i vor vehi ni§te oaspeji foarte insemnaji, 
dar cine anume §i din care parte nu §tia. 

«Destul atata ca nemijlocit cum a prins el de vestea aceasta* 
a £i inceput cu pregatirea. 

Ǥi V e cand se afla el in toiul pregatirii celei mai mari, iata 
ca vine o femee straina §i se cere de mas. 

«Crdciun dintr'un inceput nu prea voia sfi o primeasc£, caci 
a§tepta pe fie-care minut sa-i soseasca oaspe^ii pe cari ii a^tepta 
$i pentru cari se pregatise. Dar la rugamintea femeii se indu- 
plica §i o prim! peste noapte, insa nu in casa, ci in grajd. 

«Peste noapte na§te femeia un bSe^el frumos ca soarele. 

«Femeia Crdciunului se scoala desdemineafa §i merge in grajd. 
§i acolo ce sa-i vada ochii ? . . . vsde ca femeia a fost nascut in 
ieslele boilor un copila§ frumos. §i cum vede ea aceasta, se^ 
apropie de dansul, il iea in bra^e, il duce in casa §i-l arat& Cra- 
ciunului, barbatului sau. 

«Craciun, care era in cea mai mare nedumerire ca nu-i mai 
sosesc oaspetii a^tepta^i, mai vazand inca §i una ca aceasta, de- 
ciuda iea §i-i taie Crdciunei amandoua manile de prin coate zi- 
candu-i : 

— «Acuma cara-mi-te cu copil cu tot §i mai mult sa nu te vfidt 
«Biata femee, cu manile pline de sange §i cu palmele spanzu- 

randu-i in jos, apucS de frica copilul in bra^e, ca sa nu i se in- 
tample §i lui a§a ce-va §i fuga cu el la grajd §i-l da ma-ne-sa 
sa-1 ^e. 

«Facand ea aceasta, amandoua manile i s'au lipit de odata la 
un loc, de nu se mai cunostea : tSiate au fost ori nu. 

«Dup& aceasta se intoarce in casa §i-i arata barbatului minu- 
nea ce s'a intamplat cu dansa. 

«Craciun, vazand a§a o minune ne maivazuta §inemai a§tep- 
tata, a zis catra dansa : 

— «Femee draga ! cu adevarat ace§tia-s oaspetii, cari au avut 
sa-mi soseasca, caci nu s'ar fi intamplat o minune nea§teptata 
ca aceasta !» (1) 

3. — A treia legends din Bueovina, ne spune cS preacu- 
rata fecioarS Maria, alungatSflind de cSlugSrite, in a cSror 
m&nSstire se afla ea inainte de a purcedo grea, se duce mai 
intaiu la un bogat, cSruia i se roagS ca sa fie primitS §i 



(1) Din Mahala, distr. Boianului, com. de d-1 Ionica al lui Iordachi 
Isac. 



Digitized by 



Google 



45 

adStpostitfi §i abi&, dupS ce o alungS §i acesta, se duce la 
Crdciun §i na§te. Aceasti legends sunS. a§a: 

«Zice cS cdlugdrifele, in a caror manastire se afla preacurata 
fecioara Maria, pe cand a purees aceasta grea cu Domnul nostru 
Is. Chr., ne§tiind cum §i in ce chip a ajuns ea in altd stare, au 
batjocorit-o §i au aluhgat-o cu ru^ine de la manastire. 

« Preacurata fecioarS Maria, §tiindu-se cu totul nevinovata de 
starea in care se afla, vazand ca calugarijele o batjocoresc §i o 
alunga cu ru§ine, prinse a plange §i a ofta, de se cutremura ca- 
mera pe dansa, §i apoi parasind man&stirea, s'a dus la un om 
bogat din sat §i i s'a rugat aceluia ca s'o primeasca §i s'o ada- 
posteasca. 

«Bogatul insa, flind un om foarte carpanos §i r§u la iaima, nu 
numai ca n'a voit s'o primeasca, ci a amujat-o inca cu canii §i 
ast-fel a alungat-o §i el de la casa sa. 

« Vazand preacurata fecioara Maria ca nu-i chip sa mai 
stea in parole acelea, s'a porhit in alta parte §i s'a dus incotro 
o dusera ochii §i picioarele §i ast-fel a umblat ea o bucata buna 
de timp ca buimaca in colo §i in coace, pana ce i-a sosittimpul 
sa nasca. Atunci s'a dus ea la un om, anume Crdciun, §i fiind-ca 
era spre seara, cand a ajuns ea la dansul, 1-a rugat s'o prmeasca 
de mas. 

«Crdciun dintr'un inceput nu prea voia s'o primeasca, maipe 
urma insa totu§i a primit-o. 

«Iat& insa ca de la un timp de noapte, f&candu-i-se preacuratei 
iecioare Maria rau, a e§it din casa afarS §i e§ind a rugat pe 
sotia lui Crdciun sa easa §i ea dupa dansa. 

«E§ind nu mult dupa aceea §i baba, adeca sojia lui Crdciun, 
afara §i cautand-o unde-i, o afla intr'o poiata, in care se afla o 
pareche de boi §i vr'o cate-va oi, trudindu-se de na§tere. 

« Vazand baba pe preacurata fecioara Maria, pre care n'o cu- 
no§tea cine-i §i de unde-i, ca se trude§te de na§tere §i ca e sin- 
gura fara de nici un ajutor, i s'a facut mila de dansa §i a mo- 
§it-o. Iar dupa ce a mo§it-o §i dupa ce a cautat atat de dansa, 
cat §i de bae^elul ei, adeca de Is. Chr., ca sa nu li se intample 
nimica, s'a intors in casa §i a inceput a istorisi mo§neagului sau 
ee §i cum s'a intamplat, zicand : 

— «Iaca am&rata cea de copilandra, care a venit la noi §i am 
primit-o de mas, a nascut in poiata boilor un bae^el frumu§el, 
ea de-a dragul sa caji la el §i eu am trebuit sa o mo§esc ! 

«Auzind Mo§ Crdciun ceea ce s'a intamplat, s'a facut foe §i 
para pe baba §i de manie i-a taiat amandoue manile de prin coate. 



Digitized by 



Google 



4 fi 

«Baba, de spaima §i de durerea cea mare §i crancenS, ne§tiind 
in grabS ce sa fac&, a e§it v&etandii-se din casa §i ducandu-sa 
la preacurata fecioara Maria, a inceput a i se plange acesteia 
§i a-i istorisi toatS pfitarania ce a trebuit sa sufere din pricina eL 

«Maica Domnului, vazand-o f&ra mani §i toat8 numai un sange,. 
.i s'a facut mila de dansa §i-i zise : 

— «Taci, moa^S draga, taci nu te mai v&eta, ci intoarce-te da 
graba in casa §i ada, cum vei putea, cu monturile manile in 
coace §i atunci n'avea frica, ca toate se vor intoarce spre bine. 

«Baba nu a§tepta sa-i mai spue inca odat&, ci intorcSndu-s& 
in casa §i luand cum a putut manile cu monturile, le duse §i le 
puse de naintea Maicii Domnului §i a fiului s&u, Domnul nostru 
Is. Chr., care se juca in ieslea boilor. 

«Maica Domnului lua atunci manile, i le puse frumu§el la loc 
§i apoi legandu-i-le bine cu o buca^ica de panza, care se afla din 
intamplare la dansa, manile babei se facurfi cu mult mai sana- 
toase §i mai puternice de cum au fost mai nainte. 

«Baba, vazandu-se iara^i cu manile la loc §i inca cu mult mat 
puternice §i mai sanatoase de cum au fost ele mai nainte, a in- 
ceput a bate in palmi de bucurie §i ast-fel, tot batand in palmi 
s'a intors ea la mo^neagul sau Crdciun in casa. 

« Crdciun, cand o vazu iara§i cu manile la loc §i inca cu mult 
mai puternice decat mai nainte, pana a nu i le taia, s'ainspai- 
mantat §i a intrebat: 

— «Cine ^* a P us t* e manile la loc si cum de s'au vindecat 
intr'un timp a§a de scurt ? 

— «Copilandra, din pricina c&reia mi le-ai taiat, aceea mi le-a 
pus §i tot ea mi le-a vindecat! — r&spunse baba. 

«Atunci Crdciun s'a dus §i el sa vada pe Maica Domnului §i 
pe fiul ei, Domnul nostru Is. Chr. §i vazand puterea lui Dum- 
nezeu, i s'a inchinat Maicii Domnului §i picand in genunchida 
naintea ei i s'a rugat de ertare. §i Maica Domnului, certandu-1,. 
1-a ertat. 

Ǥi de atunci de cand Maica Domnului a legat manile sojiei 
lui Crdciun cu panza §i manile s'au prins^i s'au Jinut la un loc,. 
este datina ca sa se dea fie-carei moa§e pdnzd de mdneci*. (1) 

5. — A patra legends a Maicii Domnului §i Crdciun, se- 
deosebe§te de cele premergStoare mai mult prin aceea c& 

(1) Dictate de Grigore Croitoru, agricultor in Reuseni, districtul 8u~ 
cevei, comunicat£ de Vasile Pop, stud. gimn. — Ce se atinge de panza 
aceasta, vezi mai pe larg S. Fl. Marian, Na§terea la Rom&ni, p. 279. 



Digitized by 



Google 



47 

preacurata fecioarfi Maria blestemft caii, cari nu-i deterS 
pace 8& se odihneasci §i sfi nascS §i binecuvinteazS boii, cari 
nu nuraai ca i-au dat pace sS se odihneascS, ci totodati au 
§i incSlzit-0 prin suflarea lor cea cSlduroasS. Ea sund a§£ : 

«Zice ca Jidanii, cari nu puteau suferi pe preacurata fecioara 
Maria, cand vazura ca aceasta e acuma aproape ca sanascfipe 
Domnul nostru Is. Chr., incepur& a o batjocori cum le venia la 
gura §i a o chinui in tot felul. 

« Preacurata fecioara Maria, vazand aceasta §i ne mai putand 
pe de o parte a suferi batjocurile §i chinurile lor, iar pe de alta 
parte temandu-se ca nu cum-va sa i se intample yre-o nenorc- 
cire, par&si ora§ul in care petrecuse pan& atuncia, §i se duse 
la Vifleem. 

«Ajungand la Vifleem §i fiind-ca incepuse acuma a se ingana 
ziua cu noaptea, cand a ajuns ea acolo, a intrat intr'o casS 
din marginea Vifleemului §i s'a rugat stSpanului de casa, anume 
Ordciun, ca s'o primeasca de mas. 

«Craciun ins& neavand destul loc in cas& unde s'o primeasca 
§i s'o adaposteasca peste noapte, ii zise sa mearga in grajd §i 
sa mae acolo in ieslea vitelor. 

«Ce era sa faca acuma preacurata fecioara Maria?.,. De voe 
de nevoe se duse in grajdul lui Ordciun, in care se afla o pa~ 
reche de cai §i una de boi, §i acolo se culc& ea in ieslea cailor. 

«Caii insS, ca caii, toata noaptea roaserfi la fan, tropotirfi din 
picioare, for&ira §i suflara rece din n&ri asupra ei, ast-fel ca ea 
nu putu nici un pic sa se odihneasca §i sa nasc&. 

« Vazand aceasta preacurata fecioara Maria s'a suparat pe ei 
§i i-a blestemat zicand : 

— «Fire-a^i cai voi blestema^i, 
Tot ahul s& n'ave^i sat, 
Numa'n ziua de Ispas, 
Dar §i-atunci numai un ceas, 
§i peste drum cand veji trece 
§i la apa cand ve{i merge! 

Ǥi dupa ce rosti ea cuvintele acestea, se scula din ieslea lor 
§i se duse de se culca in ieslea boilor. 

«Boii, cum s'a culcat preacurata fecioar& Maria in ieslea lor, 
mai mancara un rand §i apoi f&candu-§i cruce §i culcandu-se, au 
inceput a ruguma §i a sufla cald asupra ei. 

« Preacurata fecioara Maria, vSzand aceasta, s'a bucurat, §i dfr 
aceea i-a binecuvantat zicand: 



Digitized by 



Google 



48 

— «Fire-ati, boi, blagoslovi{i, 
Tot anul sa ftyi hraniji 
Ca voi atata mancati 
Pana ce va satura^i, 
Dup'aceea va culcaji 
§i prindeji a ruguma 
$i din nari cald a sufla ! 

«§i cum rosti ea cuvintele acestea indata se mai lini^ti §i ajipi. 

«Dar iata ca numult dupa aceasta, apucand-o durerile na§terii, 
tresare din somn §i cautand imprejurul ei vede o mul(ime de 
lumini lipite de stalpii la cari erau legaji boii, arzand care de 
-care mai frumos §i lumhiand grajdul mai de hai de cat intr'o 
biserica, iar pe marginile ieslei smirna §i tamae asemenea arzand 
§i respandind mirosul lor eel placut, in toate parole. Un semn 
ca nu peste mult are sa nasca pre Mantuitorul lumii, Domnul 
nostru Is. Chr. 

«Tocmai atunci iese din intamplare §i Crdciuneasa afar a §i 
vazand grajdul numai o lumina, s'a speriat, §i de aceea, cuge- 
tand ca s'a aprins, a voit sa se intoarca repede in casa ca sa 
dea de scire §i barbatului sau. 

«Preacurata feciorfi Maria insa, care a fost auzit ca s'a apro- 
piat cine-va de grajd, n'a lasat-o sa se intoarca, ci a strigat o 
sa-i vie intru ajutor, s'o mo§easc&. 

« Crdciuneasa i-a respuns ca nu poate sa mearga fiind-ca bar- 
batul sau n'o mai lasa sa mo§easca §i ca i-a hotarit ca de va mai 
mo§! vre odata, ii tae amandoua manile de prin incheeturi. 

— «Vina, vina, ca nu $i le-a mai taia ! — Se ruga iara§i prea- 
curata fecioara Maria. 

« Atunci Crdciuneasa, injelegand ca nu mai e cand sta mult de 
vorba, a intrat in nuntru §i a mo?it-o. Iar dupa ce a radicat ea 
acuma pre Is. Chr. 

L-a luat 

§i l-a'nfa§at 

Cu scutic 

De ur§inic 
§i cu fa§a de matasa 
Pe de laturi cu-aur trasa, 

§i pe cap 

Cu comanac 

De buibarac. 



Digitized by 



Google 



49 

< Apoi, puindu-1 alaturea cu maica sa §i invalindu-1 cu un pic 
de fan ca sa nu se receasc&, s'a intors in casa §i zise barba- 
tului sau: 

— * Mi-am mai ca^tigat un nepot! 

« Craciun, fiind un om foarte rautacios §i apucat, cum a auzit 
<ca so$ia sa i-a e§it din cuvant §i iara$i a mo$it, g'a facut ro§ ca 
racul de manie asupra ei $i in furia lui cea mare i-a taiat 
amandoua manile de prin coate zicandu-i : 

— «Nu ^i-am hotarat odata ca sa nu mai mo§e§ti, ?i tutotnu 
m'ai ascultat §i ai mo§it !... Na !... mai mo§e$ te de acuma inainte, 
daca poji !... 

« Crdciuneasa, vSzand aceasta §i ne^tiind alta ce sa f aca, a aler- 
gat de grabS la Maica Domnului §i prinse a i se plange ca 
barbatul s&u i-a t&iat manile, pentru ca nu 1-a ascultat ci iara§i 
a mo§it. 

«Maica Domnului, cum a vazut-o cu manile t&iate, i se facu 
mila de dansa §i-i zise : 

— «Du-te de graba §i ada manile cum vei pute& incoace! 
«Crdciuneasa s'a intors atunci de grab& inapoi, a luat cum a 

putut manile de unde erau aruncate §i i le duse Maicii Domnului. 

«Maica Domnului le-a luat §i, puindu-le la loc, zise s& le bage 
pu^in sub fiul sau, adica sub Domnul nostru Is. Chr. 

«Crdciuneasa facu a§a. §i iata ca manile sale, cat ai bate in 
palme, se prinserS iara§i la un loc §i se facura cu mult mai sana- 
toase §i mai frumoase de cum erau mai inainte; caci prin pu- 
terea cea dumnezeeasca a Domnului nostru Is. Chr. §i a maicii 
sale, ele se facura pana in coate de aur. 

«Acum Craciuneasa, de bucurie ca iara§ie cu mani, s'a dustot 
intr'o f uga in casa §i incepand a bate in palme zise catre bar- 
batul sau Craciun : 

— «Uite ce mani mi-a dat noul meu nepot in locul celor ce 
mi le-ai tSiat tu ! 

« Craciun, vazand-o cu manile de aur, a intrebat-o plin de 
mirare : 

— «Dar bine ! Spune-mi §i mie cine e nepotul acela §i cuin se 
cheama mama lui, ca sa §tiu §i eu ! 

« Lraciuneasa insa nu §tiu alta ce sa-i spue decat atata ca, in- 
torcandu-se inapoi dupa ce i-a taiat manile, la femeea aceea pre 
care a mo§it-o, aceea §i cu fiul ei i-au f&cut manile. §i ii zise ea 
mai departe, ca in grajd, unde a nascut femeea aceea numai lu- 
mini §i smirnS §i tSmae arde, §i ca e minunat de frumos, §i se 
vede cS femeea aceea nu poate s& fie alta, f&ra numai preacurata 
fecioarfi Maria §i fiul ei Domnul nostru Is. Chr. 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 4 



Digitized by 



Google 



50 

« Craciun, mai auzind inca $i aceasta, s'a inspaimantat foarte 
tare §i, de frica ca nu cum-va sa-1 ajunga pedeapsa lui Dumne- 
zeu pentru fapta lui cea neomenoasa §i Sanger oasa, far a intar- 
ziere s'a dus in grajd, §i cazand in genunchi dinaintea Maieii 
Domnului, care se afla in iesle cu fiul ei Isus in bra^e, a inceput 
a o ruga de ertare, zicand ca n'a sciut cine-i §i de aceea a taiat 
el manile so$iei sale, dar ce a f&cut mai mult n'a face. 

«§i Maiea Domnului 1-a ertat» (1). 

5. — A cincia iji ultima legends din Bucovina, se deosi- 
besee foarte muJt in privinta cuprinsului de cele ce s'au in- 
§irat pSn& aici; ea sunS. precum urmeazS: 

«Cand s'a inceput lumea, oamenii lucrau la luna noaptea cum 
ar lucra ziua la lumina soarelui, ca erau mai credincio§i, nu 
erau legile impar^ite. 

«Maica Domnului s'a sim^it grea de Ovidenie. 

«Pe atunci era unul Craciun. Acela pornise 12 care cu povara 
la moar5. El era a§a de rau, ca nu lasa pe nimeni sa doarma 
noaptea ; pe fete, pe femee, le bfitea, ca toate erau betege §i 
stalcite. Cand a pornit el de acasa, ma-sa a zis la fete: 

— <De-amu culca^i-va cate o leaca pe rand, pan' ce el va veni 
§i apoi voiu dormi eu! 

«Cand venia el trasnind, huind . . . mS rog, 12 cara cu povara 
toate trebuiau s5 fie cu furcile in maua. 
«Vine Maica Domnului in ziua de ajun la femeea lui Craciun: 

— «Ma rog lasa-ma sa fac la d-ta ! 

— «Bucuroasa te-a§i lasa, dar am barbat tare rau. Uita-te fe- 
tele mele: una-i §chioap&, alta-i oarba, a treia e oloaga. Da eu 
uita-te ce am pe trup §i pe mani ! 

«Era toata ucisa. 

« Maica Domnului §tia. 

— «Lasa-m£, te rog, macar in ocol sa ma due ! 
«Ea a lasat-o. 

« Atunci incli nu erau stelele pe cer, numai luna umbla §i oa- 
menii la luna lucrau. 

«Cum 1-a nascut pe Domnul Christos, boii l*au aburit §i femeea 
lui Craciun i-a ajutat. Atunci s'a aratat §i luceafarul de searcL 
pe casa lor §i apoi stelele. 



(1) Diet, de Zamfira Br&d&tan, romanca din com. Dragoe^ti, distr. 
Qura-Homorului, §i com. de Isae Bradstyan, stud. gimn. ; — apoi diet, de 
Anisia Br&da$an, tot de acolo, §i com. de Sofronie Bradatan, stud, gicqn. 



Digitized by 



Google 



51 

« Crdciun vede de departe §i zice : 

— «Oare ce au facut nebunele cele, de mi-au aprins casa ? 

«Trimite Ordciuneasa pe fata cea ciunta cu rodini la Maica 
Domnului. 

* Maica Domnului i-a pus manile de aur la loc. 

«Trimite pe cea ?chioapa, i-a pus piciorul. Trimite pe cea oarba, 
i-a pus ochii. 

«Vipe Crdciun spre casa §i se mira, vede stelele pe cer, lucea- 
ffirul de miezul nop^ii, luceafarul de dimineaja, apoi zorile de 
ziua, ziua $i pe urma soarele rfisarind. 

« Crdciun, cand a vazut acestea toate, auzind $i cine se afL& la 
dansul, a cunoscut puterea lui Dumnezeu. A mers §i a adus pe 
Maica Domnului in casa §i a cinstit-o, cfici, mk rog, a vazut ca-i 
sfanta, ffir& de pficat* (1). 

6. — Legenda despre Na§terea Domnului nostru Is. Chr. 
sau mai bine zis despre Maica Domnului §i Crdciun e cu- 
noscutfi nu nuniai Rom&nilor din Bucovina, ci §i Romanilor 
din cele-lalte \&v\. 

lata ce spun Romanii din Moldova in privinta aceasta: 

«Dracul a fost f&cut cu Dumnezeu lumea §i pfimantul §i ei tot 
nu se puteau impfica a cui sa fie lumea. Oamenii bunfi-oara, cum 
§i azi, se duceau cei mai mul{i la Dracul. 

« Dumnezeu nu $tia ce sfi mai faca. 

«S'au apucat amandoi sa facfi ocoale ca la vite ?i in care ocol 
vor intra mai mul$i, aceluia sa fie lumea. 

«Dracul s'a apucat §i a pus la poarta ocolului sfiu ni§te di- 
hanii : ur§i, momi^e, cari jucau, doar ar venl oamenii sa se uite. 

«Dumnezeu ce s& fac& ? A fScut o c&rare ?i pe amandou8 par- 
tile busuioc §i flori, sa le fie drag oamenilor de miros §i sa vie. 

<Tineretul care in cotro a apucat spre poarta Dracului, sa se 
uite la comedie §i toji au intrat inauntru. 

«Pe drumul eel cu fiori s'au luat numai cafi-va bStrani. 

— «Ei vezi — zice Dracul — ce ai tu? Numai vr'o cati-va ba- 
trani §i ace^tia ca mani vor murl ! 

«Vede Dumnezeu ca-i rau, contractul nu-1 putea strica. 

— «Hai $i ne-om apuca alt-fel ! — zice Dumnezeu. — Acela ce 
va na§te din fecioara neumblata cu om §i se va na§te prin cre§- 
tet, acela sa strice contractul acesta! 



(1) El. N. Voronca, Datinele §i credinfele poporului romdn, vol. I. 
Cernauti 1903, p. 42-43. 



Digitized by 



Google 



52 

<Draeul a gandit ca a§a lucru nu se poate §i s'a primit. 

«Dumnezeu a suflat duh intr'o floare §i Maica Domnului a 
cules-o, a mirosit-o §i a ramas grea. Cand s'a simtit grea, s'a 
ascuns, — §i Postul Crddunului de aceea se posteste, pentru ca 
tot fugia §i se ascundea, panS ce s'a lipit de curdle lui Crdciun. 
El a vazut-o §i a zis femeii sale : 

— «Sa nu cum-va sa-mi oplo§e§ti pe haita asta ! 
«Femeea lui Crdciun a bagat-o in grajd intre vite. 

«Amu era ?i la dan§ii Crddunul. Venise o muljime ca la sar- 
batori. Da ea tot e§ia din casa §i fuga in grajd s'o vaza, c& se 
trudia. A inceput a o freca s& meargfi copilul in jos. Copilul tot 
in sus se ridica. Numai ce vede ca ese copilul prin crestet. Cand 
s'a nascut, lumea s'a luminat. Vine ea in casa, da Crdciun o vede 
tavalita de sange §i zice : 

— «A§a-i c'ai mers, n'ai f&cut cum am zis eu ! 
«§i iea o barda §i-i taie manile. 

«Vine ea in grajd cu manile taiate. 

«Domnul Christos a blagoslovit-o §i s'au fa cut manile de aur 
la loc. 

«Cand a venit in casa §i a vazut-o Crdciun cu manile de aur, 
vine la musafiri §i le zice: 

— «Cinsti$i meseni ! Scula^i-vS, ^ine^i-va satui, ca la mine e 
mare minune ! 

«Atunci au vazut cu to^i puterea lui Dumnezeu» (1). 

7. — Romanii din Tara-romdneascd ne istorisesc in prij 
vinja Maicii Domnului §i a lui Crdciun urmStoarele: 

« Crdciunul se apropia §i Ndroada — adeca preacurata fecioara 
Maria — era sa fie mama. 

«In ziua de ajun pleca §i Ndroada, cu copiii, in piferei dup& 
colaci (2). 



(1) El. N. Voronca, op. cit.,p. 43-44. 

(2) Ziua dinaintea Crddunului o numesc oamenii din Vadeni: Ajun 
sau Piferei. In aceasta zi se aduna la capul satului toji copiii de ambele 
sexe, mic §i mare, pana la varsta de 15 ani, pentru a se duce apoi prin 
tot satul din casa in casa §i a lua colaci, un fel de pane mica, f&cuta 
de Jarance, colaci cari se numesc §i ei cate-odata piferei. Piferei se nu- 
mesc §i copiii, cari umbla dupa colaci. In alte comune, cuvantul Piferei 
insemneaza mai special copiii cari merg in ziua Ajunului dupa colaci 
sau obiceiul de a aduna colaci. Cate odata Piferei = ajunul. In comuna 
Pe^ticani, Pifereii se numesc §i Motfeniori, iar in comuna Stolojeni 
Colindefi. 



Digitized by 



Google 



53 

«Dar tocmai in ziua aceea fetei ii veni din ce in ce mai greu, 
ca unei femei insarcinate, §i de la un timp abatandu-i sa nasca, 
nu mai putu merge cu copiii prin sat §i se duse acasa la parinjii 
ei, dar ace§tia nu voir& s'o primeasca. 

«Vazand a§a fata pleca §i se abatu la o alta cas& din vecina- 
tate, caci nu mai pute& suferi durerile, fiind timpul ca sa nasca. 

«Din intamplare femeea din casa aceea era §i ea grea §i nu voi 
s'o primeasca. Dar copilul cu care stapana casei era insarcinata 
gr&i din pantece, pana a nu pleca Neroada, zicand : 

— «Scoala, boule, dinaintea lui Dumnezeu ! 

«Atunci to$i cei din casa se minunara §i scoasera iute afara 
pe fata cea neroada. 

«Plecand §i de aci §i umbland mai mult timp de colo pana 
colo, fara ca s'o primeasca nimeni, biata fata se duse §i la Crd- 
ciuneasa. 

«Aci Crdeiuneasa, dup& mai multe rugaciuni, fiind ca se temea 
ca are s£ vina Mo§ Crdciun cu caprele de la padure §i are s'o 
certe, in cele din urma o primi §i ii zise sa se duca sa nasca in 
ieslea cailor, pentru ca in casa nu era loc. 

«Merse Ndroada la ieslea cailor §i zise: 

— «Voi, cailor, sa mancaji, sa va saturaji §i din nari sa su- 
fla^i, pe Domnul sa abura^i ! 

«Dar caii tot mancara, nu se saturara §i sgomot tot facura, de 
nu putu sa nasca. 
«Atunci Maica Precista blestema pe cai a§a : 

— «Voi, cailor, sa tot manca^i §i pana in ziua de Ispas sa nu 
va saturafi ! 

«De aci Maica Precista merse la ieslea boilor §i le zise §i lor : 

— «Voi, boilor, sa mancaji, sa va saturaf.i, din nari sa suflaji, 
pe Domnul sa aburaji! 

«Boii mancara §i se saturara, apoi incepura sa sufle §i Maica 
Precista nascu. 

<rDe odata grajdul se lumina cu fel de fel de lumini §i Crd- 
ciuneasa, e§ind din casa §i vazand a§a lumina frumoasa,. se duse 
sa vada ce este acolo, gasi pe Maica Precista ca nascuse. Iar 
Maica Precista, vazand-o, ii zise : 

— «Mo§e§te iute, moa§a, mo§e§te ! 

«Craciuneasa o mo§i, iar cand se duse in cas&, spuse lui Mo§ 
Crdciun, care tocmai sosise de la munte, ca ea a mo§it pe Nd- 
roada f care umbla prin sat. 

«Mo§ Crdciun, suparat de una ca aceasta, ii t&ia manile 
din cot. 



Digitized by 



Google 



54 

«Cu brajele cele ciunge, Crdciuneasa i$i lua de jos manile ta- 
iate $i se duse la ieslea boilor, zicand: 

— «Vezi, Ndroadd, ce-mi fficu Craciun pentrutine! 
«Maica Precista atunci ii spuse : 

— «Baga-le iute, moa§a, in scalda ! 

«§i bagandu-$i Crdciuneasa manile §i brajele in apa, manile 
i se prinsera de brate §i se facurS mai frumoase de cum fusese. 
Apoi alearga iute la Mo§ Craciun §i i le arata. 

«Mo§ Craciun, injelegand ca la mijloc este o mare putere dum- 
nezeeasca, merse la iesle, cazu in genunchi §i se ruga de ertare. 
Iar ciobanii lui, mersera §i ei §i se inchinara ca §i stapanul 
lor (1).» 

8. — O alt& legends, tot din Tara-romaneascd, intre multe 
alte am&nunte deosebite de cele ale legendei premergStoare, 
ne arata §i aceea cS sojia lui Craciun nu se numia Crdciuna 
sau Crdciuneasa ci Iova; ea sunS ast-fel: 

«Se poveste§te de batrani ca pe vremea lui Irod, imparatul 
Jidovilor, traia in Vifleemul Iudeii un pastor batran, de tot batran, 
de lege pagana, cu numele Craciun: 

Acest pastor avea, 
Avea, mSre, avea, 
Stane de oi multe, 
Multe §i cornute 
Cu lana mijoasa 
Ca firul de matasa. 

«§i trecea de om cu vaza printre semenii sai din acel ora§. 

«Intamplarea a facut ca Mdntuitorul lumii, Domnul-nostru Isus 
Christos, sa se nasca din Sf. Fecioara Maria chiar in staulul de 
vite al acestui batran pastor, pagan de lege, §i iata cuin: 

«In sara de 24 spre 25 Decemvrie, adunandu-se in Vifleem 
mult norod cSlator §i, ne mai fiind loc de dormit pe nicairea, 
caci toate gasdele erau acuma infesate de lume calatoare, sfanta 
Maria cu logodnicul ei Iosif a fost nevoita sa poposeasca la mar- 
ginea ora§ului, la casele b&tranului Craciun. 

«Abatandu-i sa nasca, femeea lui Craciun, baba Iova, o goni 
pe Maica Domnului din casa, spunandu-i ca barbatul ei Craciun 
« un om rau la inima, ca nu sufere in casa lui oameni straini 



(1) Jiul cit, p. 27-28. 



Digitized by 



Google 



55 

§i, cand va veni- cu oile de la p8§ujie, are s& fie foe §i parS, chin 
§i vai de dan§ii. 

«Ce sS faca sfanta FecioarS? Oeasul na?terii Mantuitorului 
lumii se apropia. In culmea durerilor, ea se furi^eazS intr'o iesle 
de boi din staulul pastorului. Sara tarziu, pe la ori-ce vreme 
din noapte, Crdeiun, doinind din fluer, i§i indrumeaza a lene 
turma sStulS doldora, spre locuinja sa. 

«Ajuns acasa, dS porunc& numai decat babei Iovei sa-i preg&- 
teasca bucate multe pentru a doua zi, cSci era zi de sarb&toare, 
Ziua cdrnurilor. In acea zi va chema la masfi sfi se ospSteze cu 
el, dupa obiceiul pagan, multa lume. Ii mai porunce§te nevestei 
sale sS-i dea sa m&nance c& e mort de foame, pa'rea n'a mancat 
de un an §i sS-i fearbft ni^ica apa la foe, sa se spele pe cap, c& 
mane e zi de sSrb&toare^mare. 

«Baba Iova ii face pe plac, caci vai de cojocul ei ar fi fost, sa 
nu fi ascultat vr'odata pe Mo§ Crdeiun. 

«Trecuse de miezul nop^ii. Era pe la al doilea cantat de co- 
-co§i, cand Mo§ Crdeiun, pomenindu-se din somn, scoalS pe baba 
Iova sa-i pue la foe bucatele sa fearba pentru a doua zi. • 

« r fi§ti din somn biata babS Iova. AleargS in ograda, adun& 
usc&turi s& a^ate focul. Nici n'apucfi sS-1 aprinzS ?i o luminfi din 
€0§arul boilor, o luminii de pSrea cS toat& ograda e in fiacSri, 
o face sa alerge, s& Jipe, sa se vaete, striga pe Mo§ Crdeiun, 
olcabul lor e pr&pSdul focului ! 

«Mo§ Crdeiun pastorul dormia de-a sfor&itele §i nici habar 
n'avea de cele ce se petreceau in ograda sa. 

«Baba Iova alearga in staulul boilor §i, in loc de foe, ce vede ? 
Vede pe Maria lui Iosif, pe sfanta Fecioara, cS nascuse in ieslea 
boilor pe M&ntuitorul, pe Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Is. 
Chr. In iesle dobitoceasca se n&scuse ImpSratul luminilor ?i in 
palat dumnezeesc se schimbase staulul lui Mo§ Crdeiun. 

«La aceasta priveli^te dumnezeeascS, baba Iova cade increme- 
nita la pamant ?i strigft: 

— «Maic& preasfanta, FecioarS slSvitS, milue^te-mS! 

«Maiea Domnului, cu vorbe blajine, o roag& sfi se apropie de 
sfantul prune, §i dupa obiceiul moa$elor de JarS, sS taie buricul 
dumnezeescului Hu. 

«Era de alt-fel §i moa§a bfibuca Iova §i, ca toate babele, moa§a 
de Jara, purtfc o custurice, un fel de bricegel ruginit, la brSu. 

«Ajuns& in ieslea pruncului, intr'un suflet ii reteaza buricul §i, 
vesela de aceasta minunata intamplare, aleargS in casa, bate in 
palme de bucurie, spune unchia§ului ei Crdeiun, cfiea de acum 
inainte este moa$a Mantuitorului lumii. 



Digitized by 



Google 



56 

Ce bucurie, 

Ce veselie 

Pe noi Craciune, 

C'a venit in lurae ; 

La noi s'a nSscut 

Domnul eel de sua, 

Domnul cerului 

§i-al pamantului. 

Christos, Domnul eel slavit, 

Cum de mult s'a prorocit ! 

«Mo§ Crdeiun nu numai ca nu crede, dar in furia lui, tran- 
te§te pe baba Iova la pamant, ieao barda §i-i taie manile ei pan- 
garite chiar pe pragul casei. 

«Cu manile boante sermana baba alearga fipand la ieslea dum- 
nezeescului prune §i se roaga s'o mantueasca. 

— <. Apropie-ti, moa§a Iovo, boantele tale de scuticele prea sfin- 
tite ale pruncului!* — zisu-i-a atunci Maica Domnului. 

«Nici n'apuca s'atinga bine legaturile leaganului §i ce sa vezi? 

Minune, de trei ori minune ! Babei Iovei manile sangerande 
i se lipira la loc §i din palmele ei e§iau raze mai stralucitoare 
decat soarele. 

«Ea ingenunche cu cuvio§ie inaintea fiului Mariei §i i se in- 
china, sarutandu-i manujele cu lacr&mi de bucurie. 

«Iute ca fulgerul baba Iova aleargS in casa la Crdeiun §i-i 
spune, plesnind din palme, de minunea intamplata : 

— «Iata, Craciune, ca in locul pacatoaselor mele mani, pe cari tu 
mi le-ai taiat, fiul Mariei, Imp&ratul Cerurilor, mi-a dat altele 
si mult mai frumoase, mai albe ca zapada, §i mai luminoase de- 
cat soarele. 

«B&tranul Crdeiun, inspaimantat de ingrozitoarea fapta ce sa- 
var§ise, cade cu fa{a la pamant, plange amarnic, plange ca un 
copil. 

«Intr'un tarziu el se rede§teapta ca dintr'un somn adanc. Se 
scoala §i cu pa§i repezi, manat ca de o mana sfanta se apropie 
de ieslea Mantuitorului. 

«Nu mai era acel Crdeiun de odinioara, cu cautStura-i fioroasa,. 
cu fa^a posomorata, cu inima impetritS, ci un unchia§ batran, 
cu barba alba ca zSpada, cu fruntea senina, bland la suflet ca 
un mielu§el, §i plin de bunatate. Smerit el cade in genunchi la 
picioarele lui Christos §i cu ochii scaldaji in lacrimi ii cere 
ertare. 



Digitized by 



Google 



57 



«Glasuri de ingeri, strigate de bucurie §i de veselie din ceruri 
se aud: 

Slava intra cei de sus 

Lui Christos Domnul Isus, 

Lui Christos, lui Dumnezeu, 

Din ora§ul Vicleem. 

Pe pamant pace 

Bucurie, veselie, 

La oameni buna-voire! 

«Din pagan, cum era cu o clipa mai nainte, acum unchia§ul 
Ordciun se face cre§tin. 

«Fiul Mariei 1-a daruit pe el ca in veci sa nu mai moara, ci 
in fie-care an, cat va fi lumea §i pamantul, Mo§ Crdciun se co- 
linde prin vant, prin frig, prin ger, prin vifor §i ninsoare, cu 
traista-i plina doldora, pe la casele oamenilor, pe la cei mari ca 
§i pe la cei mici, pe la cei bogaji ca §i pe la cei saraci, adu- 
candu-le imbucuratoarea veste despre na§terea Mantuitorului lumii, 
a Domnului nostru Is. Chr. (1). 

9. — Romanii din Transilvania, dupS cat imi este mie 
panS acuma cunoscut, nu au o legends despre Maica 
Domnului §i Crdciun asemenea celor ale Romanilor din 
Bucovina, Moldova §i Tara-romdneascd ; au ins3 §i ei in 
privinja aceasta o legends, sji anume in versuri, care for- 
meaza trecerea de la legendele in prozd la colindele de acela^i 
cuprins, cari s'au nSscut din legendele in prozS §i despre 
carl vom vorbi mai pe larg in §irele de mai la vale. 

lata §i aceasta legenda: 



August marele 'mparat 
Mare porunca c'a dat, 
La tot omu-a poruncit 
Sa mearga la iscalit 
Acol' unde s'a nascut. 
Maica sfdntd §i Iosup 
Asemenea ca s'au dus 
De la ras£rit l'apus 
§i-au mers, $i-au tot mers 



Peste deal §i peste §es, 
Peste mun^i §i peste vai, 
Pe drumuri §i pe carari. 
§i mergand s'au intalnit 
Cu sute §i cu mii 
De dobitoace §i-alte jivenii. 
§i s'au dus, s'au dus 
Pana ce-au ajuns 
In ora§ in Vi/laim, 



(1) Publ. de Hristea N. Tapu, in Albina, an, III. Bucure§ti 1900, p. 
787-789. 



Digitized by 



Google 



58 



Tocma pe cand se 'ntuneca, 
Tocma pe cand ziua 
Cu noaptea se mestecS. 
Au mers prin Viflaim 
§i s'au rugat, 
Dar sala§ 
Nime nu le-a dat, 
Nici domnii 
Din case boere§ti, 
Nici s&racii 
Din bordee tarane§ti, 
Nici carijmarii, 
De §i loc avea, 
N'au vrut sa le dea. 
Au mers ei, de-au obosit ; 
§i sala§ nu §i-au g&sit. j 

Afland un grajd de cai, 
Au vrut sa intre la ei. 
Dar sa intre n'au putut, 
Caci cu cozile i-au b&tut, 
Cu gura tare-au ranchezat, 
Cu picioarele-au aruncat, 
Ca s& loveasca pe eel nevi- 

[novat. 
Atunci Maica Domnului 
Foarte rau s'a supSrat 
§i pe cai i-a blestemat : 
S& n'aibS splinS 
Nici hodina 
§i ragaz 
Nice pe-un ceas, 
Sa umble tot flamanzi, 
Numa intr'un ceas 
S& fie sStui 
In ziua de Ispas. 
Sa fie cu nSravuri rele, 
De cari num' atunci s& scape, 
Cand i-or impar^i in §epte. 
§i-apoi iara s'au luat 
Cu mare jale §i banat 
§i pe la to{i s'au rugat 



S& le dea 'ntr'un loca? 

Batar un pic de sfila$. 

Dar nime nu s'a aflat 

Cu inima, cu gand curat, 

§i nime sSla§ nu le-au dat. 

Atunci s'au dus deau intrat 

Intr'un grajd mic, desfundat, 

In care trei vite-au aflat, 

In a caror iesle s'au culcat 

Pe ogrinji de fan uscat, 

Unde apoi a nascut 

Pe fiul ei mult iubit, 

Pe pruncul ei mult dorit, 

Pe Mesia eel vestit, 

Care iadu 1-a sdrobit. 

§i ea daca a nascut 

Pe fiul fara 'nceput, 

Ingerii au cantat, 

Grajdul s'a luminat, 

Cerul s'a deschis, 

Stelele s'au aprine, 

Lumea s'a inspaimantat, 

Apoi boii din sala§, 

Din sfantul loca§, 

I-a binecuvantat 

§i i-a laudat, 

Daruri multe ca le-a dat. 

La Dumnezeu s'a rugat 

SS le dea un mers lin, 

Nutret sa le fie fan, 

De care s& se 'ngra§e span (1). 

Auzind despre aceasta 
Trod impdrat 
R&u s'a spaimantat, 
Pai-spre-zece mii 
De prunci a taiat, 
Ca gandit ca va afla 
Pe Isus $i-l va tfiia. 
Dar el rSu s'a celuit, 
Dumnezeu 1-a pedepsit : 
Cu moarte grea, 



(1) Foarte gras. 



Digitized by 



Google 



59 



Cu moarte rea 

Pentru pruncii cei taia^i 

§i nici de cum vinovati. 

Irod f daca a murit, 
Maica sfdntd s'a 'nveselit, 
Pe toji i-a blagoslovit 
§i din gur& a grait: 
— Fie binecuvantat 
Tot neamul eel omenesc 
Ca putut §i c'a scSpat 
De-al stramo§ilor p&cat: 

Dupa aia un bun sfat 



Omenimei ca i-a dat, 

Ca toji, ca$i or §ti 

$i s'or trudi 

De-a inva^a 

Povestea asta, 

Cu dar sfant i-a binecuvanta, 

De manfi i-a lua, 

In locuri sfinte i-a purta, 

Cu daruri i-a darui, 

Cu bine i-a rasplati, 

De multe rele i-a scuti 

Pe-acei ce-o vor pomeni ! 



Tot la Romanii din Transilvania exists §i credinja c& ju- 
nele, care §tie legends aceasta, trebue s& o zica din Crdeiun 
pan& in Anul nou, in toat& ziua de dou& ori, dac& vrea ca 
Maica Domnului sS-i trimitS in vis, in noaptea Anului nou, 
pre aceea pre care o dore§te ca si o iek de nevasti (1). 

10. — Legendele in prozfi despre Maica Domnului §i Od- 
€iun 9 cari s'au in§irat mai sus, nu numai cS s'au rSspandit 
§i susjinut pan& azi printre Romani, ci ele au dat in de- 
<>ursul timpului na§tere §i la o multime de Colinde, cari ase- 
menea sunt pretutindene respandite §i cunoscute §i cari an 
dupS an se colindfi in Ajunul Crdciunului sau al Na§terii 
Domnului nostru Is. Chr. atat de c&tre tineret cat §i de c&tre 
unii Mrbaji mai inaintaji in v&rsta. 

Colindele din Bucovina, al cSror isvor este una dintre 
legendele de mai sus in^irate §i pre cari le-am putut eu 
panS acuma aduni, sunt urmfitoarele: 

Prima: 



LuarS-se Maica sfanta, 
Luara-se §i se duse 
Prin J&rile 'ntr'aurite, 
De oameni nepovestite, 
La tulpina plopului, 
C'acolo, la umbra lui, 



Sa-§i stee, sa-§i odihneasca 
§i pe fiul sau sa-1 nascfi, 
Sa nasca m&ndru 'mpSrat 
Pe fan verde §i uscat : 
Dar ea nu s'a odihnit, 
Nici a na§te n'a putut 



(1) Dat. Rom. din. Transilvania, com. Sam^udul-de-Campie, comitatul 
Mure§-Turda, comunicat de d-1 Th. A. Bogdan, inv&tator in Bistrija. 



Digitized by 



Google 



60 



De vajiitul crengilor, 
De fo§catul frunzelor. 
Maica sfanta, cand Vazu 
Ca nu poate s'odihneasca 
§i pe fiul sau sa nascS, 
Blestemare-§i blestema 
§i din gura cuvanta: 

— Fiu-o- ai tu, plop, blestemat, 
Frunza ta sa n'aiba stat 
Nici pe ud nici pe uscat, 
Frunza ta sa n'aiba stare 
Nici pe vant, nici pe racoare! 

Luar£-se Maica sfanta, 
Luara-se §i se duse, 
Prin Jarile 'ntr'aurite, 
De oameni nepomenite 
La ocolul cailor, 
Epelor §i-a manzilor, 
Acolo sa odihneasca 
§i pe fiul sau sa nasca, 
Sa nasca mandru 'mpfirat 
Pe fan verde §i uscat. 
Dar ea nu s'a odihnit 
Nici a na§te n'a putut 
De rosatul cailor, 
De tropotul epelor, 
De ranchezul manzilor. 
Maica sfanta, cand vazu 
Ca nu poate s'odihneasca 
§i pe fiul sau sa nasca, 

A doua : 

Luara-se Maica sfanta 
Prin Jarile aurite, 
De oameni nepovestite, 
La griidina plopilor, 
Acolo sa odihneasca, 
Pe fiul s&u ca sa nasca. 
Dar n'a putut s'odihneasca 
§i pe fiul sau sa-1 nasca 



Blestemare-§i blestema 
§i din gura cuvanta : 

— Fiu-a$i, cai, voi blestema^i 
Tot anul sa n'aveji sa$ 
Pana 'n ziua de Ispas, 

Dar §i-atunci numai un ceas! 

Luara-se Maica sfanta, 
Luara-se §i se duse 
La ocolul boilor, 
Boilor blajinilor, 
C'acolo sa odihneasca 
§i pe fiul sau sa-1 nasc§, 
Sa nasca mandru 'mparat 
Pe fan verde §i uscat. 
Acolo s'a odihnit 
§i pe-al sau fiu 1-a nascut, 
§i-a nascut mandru 'mparat 
Pe fan verde §i uscat, 
§i nascand s'a bucurat 
§i din gur'a cuvantat: 

— Fiu-aji, boi, voi luminal 
Tot-deauna s'aveji sa$ 
Fiu-aji boi voi fericiji, 

Tot anul sa fiji hraniji ! 
Cand plugarul va gusta, 
Bine va ve\i satura, 
Cand plugarul va pranzi, 
§i voi ca veji poposi, 
Bine va veji odihni 
§i bine va veji hrani! (1) 

De vajiitul crengilor, 
De sunetul frunzelor. 
§i ea ca s'o suparat, 
Plopii ca i-o blestemat, 
§i din gur'o cuvantat: 

— Fire-a^i, plopi, voi bleste- 

[ma^i, 
Frunzele sa n'aiba stare, 



(1) Din Stupca, distr. Gura-Homorului, diet, de Glicheria Botu$an §i 
Ileana Bodnarescu, §i com. de Duraitru Botu§an, stud, gimn. 



Digitized by 



Google 



61 



Crengile-umbrfi §i racoare! 
Luar&-se Maica sfanta 
§i se duse mai departe 
Prin tarile aurite, 
De oameni nepovestite, 
La ocolul cailor, 
Acolo sa poposeasca 
§i pe fiul sau sa nasca. 
Dar n'o putut s'odihneascfi 
§i pe fiu sau s& nasca 
De tropotul cailor, 
De nechezul manzilor. 
§i ea c& s'o suparat 
§i pe cai i-o blestemat 
§i din gur'o cuvantat : 

— Fire-a^i, cai, voi blestemaji, 
Tot anul sa n'ave^i sat, 
Num'odata la Ispas 

A treia : 

Maria se preumbla 
Vr'un loca§ a-§i capata 
Jos, in sus, §i iara 'n jos, 
Ca batea vant friguros, 
§i-avea vestmant de argint, 
Sa nasca pre fiul sfant. 
§i-ajungand ea la o casS, 
Tocmai pe cand inserase, 
A 'nceput a se ruga 
§i din gur'a zice a§a : 

— Buna sara, mai CrSciun, 
Ian fii tu a§a de bun, 
Lasa-ma 'n palatul tiiu, 
Cam sa nasc pe Dumnezeu! 

Dar CrSciun a§a graia : 
Palatul meu nu-^i voiu da, 
Du-te f n grajdul cailor 
Sau in ieslea boilor, 
Caci aici tu n'ai ce face, 



§i §i-atunci numai un ceas ! 

Luara-se Maica sfanta, 
Luar&-se §i se duse 
Prin tarile aurite. 
De oameni nepovestite, 
La ocolul boilor, 
Boilor blajinilor, 
Acolo s& poposeasca 
§i pe fiul s&u sS-1 nasca. 
Acolo c'o poposit, 
Bine ca s'o odihnit 
Pe fan moale §i uscat 
§i-a nascut mare 'mparat, 
Pe la to^i de bucurie 
§i nou& de veselie 
Intru mul^i ani s& ne fie, 
O Christoase slavS ^ie ! (1) 



Nu te las sfi na§ti in pace! 

Maria atunci plecS, 
Ici §i colea c'alerga 
§i un grajd mare afland 
Intra 'ntr'ansul tot plangand. 
Durerile-o cuprindefc, 
S& mai mearga nu putea. 
Statu jos, se odihni, 
Caii prins'a tropai, 
Manzi 'ncepur'a sburda 
§i epele-a rancheza, 
Maria le cuvanta: 
— Staji pe loc, nu tropai$i, 
Cu ranchezul conteni^i, 
Ofici durerea mi-o m&ri$i, 

Insa caii n'o'ncetat. 
Maria s'o suparat, 
Ea de jos ca s'o sculat 
§i ast-fel le-o cuvantat: 



(1) Din Bosanci, dislr. Sucevei, com. in anul 1888 de loan Nufu, stud, 
gimn. 



Digitized by 



Google 



62 



— Fire-aji, cai, voi blestema^i, 
Nici cand sa nu ave^i sat 

Cu ori §i cata mancare 
S& n'aveji indestulare 
Pana 'n ziua de 'Nal^are ! 
Din grajd apoi ca-mi e?i 
§i 'n cale mi se porni 
§i tot merse pan' afla 
O peijtera §i 'n ea intra 
§i 'n iesle ca se baga, 
Pe fan moale se culca, 
In cea iesle-a vitelor, 
Vitelor, saracelor. 
Boii prinse-a rumega, 
Maria a suspina 
§i din gur'a cuvanta : 

— Staji pe loc, nu rumega^i, 
Lini§tea nu-mi turbura^i! 

Zise Maica lacramand 
Catre ei duios catand. 
Boi 'ndat'o asculta 
§i grabesc a o-ajuta. 
Maria iar cuvanta : 

— Fire-aji, boi, voi fericiji 
§i de oameni mulji iubiji, 



De mine de Dumnezeu, 
§i de sfant fiujul meu ! 

Cand f u cfitre miez de noapte, 
Durerile-i trecu toate 
§i se nSscu fiul sfant, 
Dumnezeu pe-acest pamant 
§i cum sfantul s'a n&scut 
Ieslea 'n raiu s'a pref&cut 
§i pe§tera in palat, 
Palat de-un mare 'mpSrat, 
Mii de faclii imi ardea 
§i-alte mii mi s'aprindea ; 
Mii §i mii de luminele 
Stralucia ca ni§te stele 
§i prin iesle flori cre§tea, 
Fanu 'n flori se prefScea 
§i frumos amirosia, 
Maria se veselia, 
Pruncu 'n braje-l cuprindea 
§i pe frunte-1 saruta, 
Foarte mult se bucura, 
Cum ca lumea va scapa. 
Astazi s'a nascut Christos 
SS ne fie spre folos ! (1) 



A patra §i ultima colindS din Bucovina : 



Preumbla-se Maica sfanta 
Prin tarini intr'aurite 
§i fana^e inflorite, 
Un loc bun ca sa-§i gaseasca 
§i pre fiul sfant sa-1 nasca. 
§i uitandu-se 'ntr'o parte 
Vede-un plop nu prea departe, 
Merge la el s'odihneasca 
§i pre fiul sfant sa-1 nasca. 
Dar de sunetul frunzii 
Nu s'a putut odihni 
§i Maica 1-a blestemat 



§i din gur'a cuvantat : 
— Fire-ai tu'n veci blestemat 
De mine, de Dumnezeu, 
Mai vartos de fiul meu, 
Frunza ta sa n'aiba stare 
Nici la vant nici la racoare I 

Preumblii-se Maica sfanta 
Prin tarini intr'aurite, 
Pe fanaje inflorite, 
Un loc bun ca sfi-§i gSseasca 
§i pre fiul sfant s&-l nasca. 
Vazand grajdul cailor 



(1) Din Siret, dictata de Ana §tefanescu, cf. At. M. Marienescu, Co- 
linde. Pesta 1859, p. 3-5. 



Digitized by 



Google 



63 



§i-ad8postul epelor 

Merse s& se odihneasca, 

Ca pre fiul sfant sa-1 nasca. 

Dar ea ori $i cat dori, 

Nu s'a putut odihni 

De rosatul cailor, 

De tropotul epelor, 

De ranchezul manzilor. 

§i Maica i-a blestemat 

$i din gur'a cuvantat : 

— Fire-aji, cai, in veci sa fiji 

Blestema^i §i-afurisi$i 

De mine, de Dumnezeu, 

Mai vartos de fiul meu, 

Ne'ntrerupt voi sa mancaji 

§i sa nu mai aveji sa$, 

Numa'n ziua de Ispas, 

Dar §i-atunci numai un ceas ! 

PreumblS-se Maica sfanta 
Prin {arini intr'aurite, 
Ca un loc bun sa-^i gaseasca 



§i pre fiul sfant sa-1 nasca. 
Vazand grajdul bailor, 
Boilor, blajinilor, 
Merse sa se odihneasoi, 
Ca pre fiul sfant sa-1 nasca. 
Maica s'a pus s'odihneasc& > 
Boii-au prins a aburi, 
Maica sfant'a-i aldui: 
— Fire-aji, boi, voi alduiji 
§i de mine f ericiji, 
De mine, de Dumnezeu, 
Mai vartos de fiul meu. 
Voi ori-cand sa aveji saj, 
Un ceas, doua sa lucraji 
§i pe urm& sa'ncetati. 
Un ceas sa v& odihniji 
§i unul s& vS hrfiniti 
§i la lucru-ori cat sli fi^i 
Sa nu va mai osteniti, 
Un ceas, doua sa lucra^i ;] 
§i unul sa rumega^i ! (1) 



11. — Aceea§i legends, din care s'au n&scut colindele bu- 
covinene, a dat na§tere §i urm&toarelor colinde, cari se afla 
r&spandite in toate pSrJile Transilvaniei. 

Prima din comuna Str&mbul : 



Tot umbla, se preumbla, 
Maica sfanta tot umbla 
Pe drumuri nebatucite, 
Prin Jarini tot aurite, 
Unde locul sii-1 gSseasca, 
Ca pre fiul sfant sa nascS. 
§i'n mijlpcul drumului, 
La trupina plopului, 
Se puse sa odihneasca 
§i pre fiul sfant sa-1 nasca. 
Nu se putu odihni 
De sunetele frunzii. 
Maica rau s'a suparat 



§i pre plop 1-a blestemat ; 
— Fire-ai, plop, afurisit 
§i de mine urgisit, 
De mine, de Dumnezeu, 
Mai tare de fiul meu, 
Frunza'n tine sa nu stea 
Nici ziua §i nici noaptea, 
Nici cu vant, 
Nici fSra vant! 
§i Maica iar s'a luat 
$i drumul §i 1-a urmat 
Pe c&rari neb&tucite, 
Prin $arini tot aurite, 



(1) Din Carlibaba, distr. Dornei, com. in 8 Aprilie 1887 de G. Burcutean, 
stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



64 



Doara locul sa-§i gaseasca, 

Unde fiul sa §i-l nasca. 

La stana pastorilor, 

La staulul oilor, 

Se puse sa odihneasc&, 

Ca pre fiul sfant s& nasca. 

Nu se putu odihni | 

De sbieratul oilor, | 

De saritul mieilor. I 

Ea tare s'a suparat, | 

Oile le-a blastamat : | 

— Fire-aji voi, oi, blestemate j 
De mine, de Dumnezeu, 
Mai tare de fiul meu. 
Ori de ori-ce rau veji d£, 
Voi sa nu pute^i sbiera. 
Lana pe voi sa nu stee 
In tot anul sa v'o iee, 
Mielul de sub voi sa piee ! 

§i Maica ca s'a luat 
§i drumul §i 1-a urmat. 
§i Maica s'a a§ezat 
La staulul domnilor, 

A doua : 

Maica sfanta Maria 
Se luara, se dusera 
§i la Craciun se bagarS. 

— Mai Craciune, 
Mai batrane! 
Da-mi sala§ langa cuptor, 
Ca ti-oiu na§te-un crai§or ! 

— Eu, Maica, sala§ Ji-a§i da, 
Da-i ajunul de Cr&ciun 
§i vin grei colindatori 
De cu sara pana'n zori. 
§i ei dacfi vor veni, 
Nu te-i putea odihni, 
Du-te'n ieslea cailor, 
Cailor poganilor, 



La ieslele cailor. 
Cand fiul sfant se na§tea 
Cai fierele rodea, 
Din picioare tropotea. 
Maica sfant'a§a zicea: 

— Fire-aji, cai, afurisi^i 
De mine, de Dumnezeu, 
§i de sfant fiu$ul meu, 
Voi sa nu mai ave^i sa$ 
Pana'n ziua de Ispas 

§i §i-atunci vreme de-un ceas ! 

§i Maica iar a pornit 
§i pe drum ea s'a oprit 
La ieslele boilor. 
Cand fiul sfant se na$tea, 
Boii bine-1 aburia. 
Maica sfant'a§a zicea: 

— Fire-a^i, boi, voi aldui^i 
De mine, de Dumnezeu 

§i de sfant fiuful meu, 
Intr'un ceas sa va hraniji 
^i'n unul sa odihni$i ! (1) 



C'acolo te-i odihni ! 

Da zeu caii poganii 
De cu sar& ei cinara, 
Da ei nu se a§ezara. 
Maica sfanta-i blestemara: 

— Fire-aji voi, cai, blestema^i 
De mine, de Dumnezeu, 

Mai tare de fiul meu! 
Maica sfant& se luara 
§i la Craciun se b&gara : 

— Mai Craciune, 
Mai batrane! 

Da-mi s&la§ langa cuptor, 
Ca ti-oiu na§te-un cr£i§or ! 

— Io, Maicft, s&la$ $i-a§i da, 



(1) Publicata de I. Pop Reteganul in suplementul de la Oazeta popo- 
rului, an. I, Timi^oara 1885—86, No. 36. 



Digitized by 



Google 



65^ 

Da-i ajunul de CrSciun 
§i vin grei colindatori 
De cu sar& pana'n zori. 
§i ei daca vor veni, 
Nu te-i putea odihni! 
Du-te'n ieslea boilor, 
Boilor §t blanzilor, 

A treia, din Valea-Alma^ului: 

Frigu-i mare, earna-i tare, 
Maica sfanta de'ntrebare 
JLa curtea bogatului 
In mijlocul satului 
Tot de pat §i de sala§. 
Bogatul din graiu graia : 

— C& n'ai loc in casa meal 
Maica sfanta se luara, 
Se luar&, se dusera 
La poiata boilor, 
Boilor, frumo§ilor. 
Da boijii de-o l&sat 
§i din iesle-o facut pat, 
A^ternut cu fan uscat, 
Tot uscat §i 'ntr'aurit, 
Maica sfanta de-o-adormit. 
Boi$ii lin d'aburia, 
Maica sfanta de na$tea 
Pe fiujul stent ?i bun. 
Da Jidovii nume-i pun, 
Sume-i pun §i il tot cat& 
Preste lumea, preste toata, 
Ca pre fiujul sa-1 taie. 
Maica sfanta de plangea 
§i plangea, se tanguia, 
§i din graiu a§a gr&ih : 

— Fire-aji Jidovi blestemati 
De mine, de fiuj sfant, 
Sa va'ntinde^i pe pamant 



C'acolo te-i odihni ! 

Da, z&u, boii saracii 

De cu sara ei cinara 

§i cu bine se culcara. 

Cand Maica fiuj na$tea 

Roua peste boi cadea, 

Din pociumbi faclii ardea (I). 

§i s& nu aveji mormant! 
Pe boi^i de-i alduia 
§i din graiu a§a graia : 

— Fire-aji voi, boi, alduiti 
De mine, de fiul meu, 

§i de bunul Dumnezeu ! 

Pe fiuj luand in braje, 
Tot prin neguri §i prin ceaja 
S'a luat, a alergat 
La casa saracului . 
In cap&tul satului. 
Da saracu o primit 
§i de toate s'o'ngrijit. 
Cand Jidovii de-o venit, 
Tot catand pe fiu^ sfant, 
Tot s&-l afle §i sfi-1 tae, 
Saracu din graiu graiare : 

— Dare-ar Mo§ Crdeiun s8 dee 
Jidovimea sa orbeascS, 

Pe fiu^ sa nu-1 gaseasca! 

Dumnezeu de o voit 
§i Jidovii de-o orbit, 
Pe fiut nu 1-or gfisit. 

Maica sfanta-§i cuvanta 
§i din graiu a§a grank: 

— Fire-ai gazda veselos, 
Veselos §i sanatos. 
Dumnezeu sa-$i creasca pruncii 
§i sa-$i immul^eascS juncii ! (2) 



(I) Publicatft deRomul Luca in Gazeta Transilvaniei, an. LVI. Bra§ov 
1893, No. 286. 

(1) Colinde de pe Valea Alma^ului, publ. in Telegraful rorndn, anul 
XXXK. Sibiiu 1891, No. 134. 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 5 



Digitized by 



Google 



66 



A patra din Reteag: 

Bucurie mare avem 
De najterea Domnului, 
De neamul pamantului. 
Ca Christos und* s'a nascut ? 
In paiele graului, 
In fiorile fanului. 
B'acolo nu s'a nascut. 
Maica sfanta ce-a f&cut? 

Luatu-s'o, 

Dusu-s'o 

De la un loc 

Pan' la alt loc, 
Tot $ezand §i odihnind 
§i cu Dumnezeu vorbind. 
Se opresc in calea lor 
La turi§ul cailor, 
Sa nascS pe fiul sfant. 
Cand fiul sfant se nS§tea, 
Caii fearele rodea, 
Maica sfanta le zicea : 
— Fire-ati voi, cai, blestemaji 
De mine, de Dumnezeu, 
Mai tare de fiul meu, 
Voi sa nu mai aveji sa$ 
Numa'n ziua de Ispas 
§i §i-atunci vreme de-un ceas ! 

Luatu-s'o, 

Dusu-s'o 

De la un loc 

Pan' la alt loc, 
Tot §ezand §i odihnind 
§i cu Dumnezeu vorbind. 
§i s'opresc in calea lor 
La turi^ul oilor, 
Sa nasca pre fiul sfant. 
Cand fiul sfant se na§tea, 
Oile se sparia 



Maica sfant'a§a zicea: 

— Fire-a^i voi, oi, blestemate 
De mine, de Dumnezeu, 

Mai tare de fiul meu ! 
Lana pe voi s& nu stea 
In tot anul sa se ia, 
Mielul de sub voi sd pea! (1) 

Luatu-s'o, 

Dusu-s'o 

Din un loc 

Pan' la alt loc, 
Tot $ezand §i odihnind 
§i cu Dumnezeu vorbind. 
La o iesle ajungea, 
Unde boi batrani manca. 
Cand fiul sfant se na^tea, 
Boi batrani nu mai manca. 
Maica sfant'a^a zicea: 

— Fire-a^i, boi, voi alduiji 
§i sS fi# blagosloviji 

De mine, de Dumnezeu, 
Mai tare de fiul meu. 
Pan' plugarii vor pranzi, 
Voi veji sta §i odihni ; 
Pana plugarii-or gusta, 
Voi ve^i sta §i rumega, 
Pana plugarii-or cina, 
Sus la lunca vor tipa. % 

Din gradele, 

Luminele, 
Din pociumbi faclii arzand. 
Sufla vantul lin §i lin 
Mi-1 leagana chitelin, 

Leganut 

De paltinuj, 

Ploae calda 

Tot il scalda ! (2) 



(1) Sa peani. 

(2> Publ. de I. Pop Reteganul in Gazeta poporului, an. IT. Timi^oara. 
1886. No. 51, p. 8. 



Digitized by 



Google 



67 



A cincea din Zerne^ti: 

Maria sfantfi se plimba, 
Se plimba in sus §i 'n jos, 
Ca e timpul rficoros, 
§i 'n hainele de argint 
Ca sa nasca fiul sfant, 
Dumnezeu pe-acest pfimant. 

— Bunfi sear a Mo§ Craciun! 
Lasa-mfi 'n nuntru sa tun (1), 
Dfi-mi cortel dupfi cuptor, 
Ca sa nasc un domni§or! 

— Zfiu, cortele nu-$i pot da, 
Du-te 'n grajdul cailor, 
Ori in ieslea boilor, 

De-i avea un loc de-a nasce, 
S'ai noroc sfi nasci in pace! 

Maria sfantfi se lufi 
In grajd la cai se bfiga, 
Insa caii tropfiira, 
Maria-i afurisirfi : 



— Staji voi, cai, nu tropaiji,, 
Ca durerea mi-o mari^i ! 

Caii insfi nu'ncetfi. 
Maria sfantfi-i blestema : 

— Fire-ati, cai, afurisi^i 
De mine, de Dumnezeu, 
De drag fiuletul meu ! 

Maria sffintfi se lua, 
In grajd la boi se bfiga : 

— Sta^i voi, boi, nu rumegati* 
Ca durerea mi-o 'nalja^i ! 

Boii atunci ascultara, 
Maria le cuvantara : 

— Fire-ati, boi, blagoslovi^t 
De mine, de Dumnezeu, 

De drag fiuletul meu. 
Prin gradele, luminele, 
Fan §i pae printre ele ! (2\ 



A §easea din Valea-Time§ului : 



Maica sfantfi se preumblfi 

Domnului Doamne ! 
Umbla'n sus §i umblfi'n jos 

Domnului Doamne ! 
Cand e timpul rficoros, 
La Crficiun ca se ducea 
$i din gur'a§a grfiia : 

— Buna seara, M09 Craciun, 
Auzit-am ca e§ti bun, 
Da-mi loe de sfilfi§luire, 

Ca sa va nasc mantuire ! 

Mo§ Craciun sus se sculfi 
§i din gur'aija graia : 

— Eu sfila§u nu-^i pot da, 
Du-te'n grajdul cailor, 
Ori in ieslea boilor, 
Acolo vei putefi na§te, 

S'ai noroc sfi na§ti in pace ! 



Maica sfant'atunci plec& 
In grajdul cailor intra. 
Darfi caii tropotiau 
§i tare cfi-mi ranchezau. 

Maica sfantfi greu ofta 
§i din gur'a^a grfiia: 

— Tficeti, cai, nu tropotiti, 
Durerea nu mi-o mfiriti ! 

Dar caii n'o ascultau, 
Ci mai tare tropotiau. 

Maria sfantfi greu ofta 
§i din gura-i blestema: 

— Fire-a^i voi, cai, blestemati 
Sfi n'aveti voi nici cand sat 
Panfi'n ziua de 'Nfiltare, 
Nici atunci indeetulare ! 

Maria sfant'atunci pleca,, 
In ieslea boilor intra, 



(t) Sfi intra. 

(2) Gazeta Tramilvaniei, an. LVIII. Bra§ov 1895. No. 279, p. 5. 



Digitized by 



Google 



68 



Dara boii rumegau 

§i in coarne se isbiau. 

Maica sfanta greu ofta 

§i din gur'a§a graia: 

— Tace^i, boi, nu rumegati, 

SS nasc in pace m& l^sa^i! 

Boi 'ndat'o ascultau 

§i mai mult nu rumegau. 

Maica sfantS ca-mi gr^ia 

§i boii ii alduifc : 



— Fire-aji voi, boi, alduiji 
§i de oameni mult iubiji, 
De mine, de Dumnezeu 
§i de drag fiu^ul meu! 
Ceasul se apropia, 
Maica sfant'atunci n&§tea. 
Mantuire pe pamant, 
Loc in raiu ne-a daruit. 
Fire-ai, gasda, sSn&tos, 
Ca ne-ai primit bucuros ! (1) 



A §eaptea §i ultima, din Zarand: 



Maica sfanta-§i purcedea 
Prin pomatul raiului 
De-amirosul florilor. 
Grele munci o d'ajungea, 
Se lua §i se ducea 
La umbra de plopuj verde 
§i din graiu a$a gr&ia: 

— Stai tu, plop, de-a lopainea 
S& mi-§i nasc un fiu{ sfant, 
Fiu$ sfant pe-acest pfimant! 
Plopul sama nu bSga 

§i mai tare lop&ia. 
Maica sfanta-1 blestema : 

— Fire-ai tu, plop, blestemat 
De mine, de Dumnezeu, 

Mai tare de-un fiu al meu, 

§i tu stare sa nu ai 

Nici in lin nici in seniti ! 

Maica sfanta-§i purcedea 

Prin pomatul raiului 

De-amirosul florilor 

Grele munci o d'ajungeS, 

Se lua §i se ducea 

La grajdu$ul cailor 

§i din graiu a§a gr&i& : 

— Staji voi, cai, de-a romp&nirea 

Sa mi-§i nasc un fiuj sfant, 



Fiu$ sfant pe acest pamant! 
Caii sama nu baga 
§i mai tare rompania. 
Maica sfanta-i blestema : 

— Fire-a^i voi, cai, blestema^i 
De mine, de Dumnezeu, 

Mai tare de-un fiu de-al meu, 
§i voi sat sa nu ave$i, 
Numa'n <Jiua de Ispas 
§i-atuncea numai un ceas! 
Maica sf&nta-§i purcedea 
Prin pom&tul raiului 
De-amirosul florilor. 
Grele munci o d'ajungea. 
Se lua ?i se ducea 
La umbr& de tisd verde, 
Tis& verde cum se vede, 
Cleombi in jos ca slobozia 
Maicei sfinte ii umbria, 
Maica sfant- o alduia: 

— Fire-ai, tis&, alduita 
De mine, de Dumnezeu, 
Mai tare de-un fiu de-a meu, 
S& fii iarna ca §i vara ! . . . 
Maica sfanta-§i purcedea 
Prin pomatul raiului 
De-amirosul florilor. 



(1) Publ. de Maria Dr&gan in Gazeta Transilvaniei, an. LV. Bra^ov 
1892. No. 282, p. 5. 



Digitized by 



Google 



69 



Grele munci o d'ajungea, 

Se lua §i se ducea 

La ieslu^a boilor 

§i din graiu a§a graia : 

— Staji voi, boi, de-a rumeg& 

Sa mi-§i nasc un fiu$ sfant! 

Boii dacS o vedea, 

Inapoi mi se dedea, 

Maicii sfinte-i aburau, 

Maicii sfinte-i u§urau, 



Maica sfanta-i alduia 
§i din graiu a§a graia : 
— Fire-aji voi, boi, aldui^i 
De mine, de Dumnezeu, 
Mai tare de-un fiu de-al meu. 
§i voi, boi, sa fiji sfitui 
In br&sduja plugului. 
Pana piugarul pr&nze$te, 
Bou'n brasdii odihne§te (!)► 



12. — In fine din acela§i isvor, din care au purees co~ 
lindele Romanilor din Bucovina §i ale celor din Transilvania y 
cred cfi au purees §i cele urmatoare afl&toare la Romanii 
din Biharia. 

Prima colindd din aceastS parte locuitS de Romfini suni 
precum urmeaza : 



Hoi, cum mai treceau 
§i cum mai mergeau 
Do, doi drumarei! 
Drumari cine-ar fi ? 
Una-i Maica santd, 
Unu-i sant Iosif, 
Lua se duceau, 
Pan'ce nimeriau 
In curdle lui Crficiun 
De din sara lui Ajun. 
Sala§ mi-§i cerea 
§i Craciun graia: 
— Hoi, §tiei mai §ti 
Domnul Dumnezeu 
Ca ei is salfii ! 
Ce sala§ voiu da, 
Ca poate le-oiu da 
Ieslea boilor, 
Grajdul cailor! 
Lua se ducea, 



Pan8-§i nimeria 

Grajdul cailor. 

Pe maic'o lovia 

Ne§te munci cam grele : 

Fiu d'a na§tere. 

Dar nu-l.putea na^te 

D'a franelor suner, 

D'a cailor tropot. 

§i Maica-§i gr&ia: 

— Hoi, Iosife, blem (2) 

Gaii s&-i las&m 

§i s&-i blestemam 

§i de Dumnezeu 

§i de fiul meu, 

§i sa n'aiba sa$ 

PanS la Ispas, 

D'atunci 

Nici atunci 

Pana la jude^ ! 

§i voi s& purta^i 



(1) Din literatura popular* a Zarandului, Valea Brad, publ. in Tele- 
graful romdn, an. XXXVII. Sibiiu 1889. No 131. 

(2) Blem = sa mergem. 



Digitized by 



Google 



70 



Oase pac&toase 
Pe spatele voastre! 
Lua se ducea, 
Pana-§i nimeria 
leslea boilor, 
Sala§ i§i fScea 
Din cum i§i §tia. 
Boi-o abura, 
Munci o u§ura, 
Pe fiul na§tea 
Ca o floricea, 
Maica alduia : 

— Fire a$i alduiji 
§i blagosloviji 

§i de Dumne<jleu 
§i de fiul meu ! 
Iar voi s'ave^i sa$ 
Pe brasda mergand 
Cu gura rumpand ! 
Craciun §i grSia 
La cei ce-1 slujiS : 

— E§iji, slugi, afara 
Cei salai de-asarS 
Mor$i is ori is vii ! 
Slugii ca mergea, 
Lucru ce vedea, 

La pSmant c&dea : 

— Stapane CrSciune, 

Iar a doua sunS a§a: 

Treceau calea, 
Mergeau, Doamne, 
Yr'o doi drumarei, 
Doi corinde ! 
Dar drumarii cine sunt? 
Una-i Maica santS, 
Unu-i sant Iosif, 
Unu-i sant MicoarS. 
Sara-§i d'insera 



Ce §i-ar poate fi? 
Da in casa-i earns 
§i afara-i varg, 
§i noi ca ne-am fost 
Din sobe c&ldoase 
§i din perini groase, 
§i-am fost s& perim ! 
Craciun nadSia, 
Camari descuia. 

Valuri, 

Postavuri, 

Viguri 

§i giolgiuri, 
§i *nc& le'ntindea 
La Maic'ajungea. 
Iar Craciun graia : 

— O eartii-ma, earta, 
Ca n'am nadait 

§i io n'am §tiut, 
C£ sa fiu §tiut 
V'a§i fi slobozit 
Sobe calduroase 
§i 'nca perini groase! 
Maica i§i graia: 

— Craciune, te ert 
§i ertat sa fii 

§i de Dumnezeu 
§i de fiul meu! (1) 



Sus pe drumul mare 
LangS Belserin, 
Curji d'a lui Craciun. 
Maica i§i gr&ia: 
— Ian du-te, Iosif e, 
La eel sant Craciun. 
Sa ni ceri sala§ ! 
Sala§ul cerea, 
Din cum il §tia, 



(1) T. Daul, Colinzi §i cdntece poporali. Arad 1900, p. 18—21. 



Digitized by 



Google 



71 



Iar Craciun graia: 

— §ti-va Dumnezeu, 
CS sal&i Is mulji ; 
Poate io voiu da 
Ieslea boilor, 
Grajdul cailor ! 
Iosif so ducea, 

La Maic'ajungea : 

— Haida, haide Maici, 
Orajdul cailor, 
Ieslea boilor ! 
Noaptea dintr'o vreme 
Pe Maic'o lovia 

Ni§te munci cam grele. 
Rfiu se hodinia 
De tropot de cai, 
De sunet de frane. 
Maica iar graia : 

— Ieslea boilor ! 
Caii s&-i las&m 

§i s&-i blestem&m : 
Ei s& n'aiba sat 
Num'odatS'n an 
In zi de Ispas, 
Atunci inc'un ceas. 
B'apoi se ducea 
Ieslea boilor. 
Boi-o abura, 
Munci o u§ura, 
Luceafar e§ia, 
Fiul sant n8§tea. 
Craciun iar graia : 

— Ian du-te, m&i, du, 
Slug&, tu, d'amu, 

Cei salai de-asar&, 
Cari nu ne cinarft, 
§tiu cfc-s morji, nu-s vii ! 

Sluga se ducea, 
Oiuda ce vedea, 



Afar a e§ia, 
Napoi se 'ntorceik 
La santul Cr&ciun. 
Slug'a^S grate: 

— Ce randu-i, st&pane, 
C& afar&4 vara 

§i in cas&-i earna ? 
Cr&ciun n&d&ia 
§>i din somn s&ria, 
Chei in branci prindea, 
La c&mSri mergea, 
D'acolo scotea 

Viguri 

De giolgiuri, 

Valuri 

De postavuri, 
§i mi le 'ntindea, 
La Maic'ajungea, 
Mana-§i intindea: 

— Da eartS-mS, MaicS, 
C£ eu n'ara §tiut, ■ 

Ca s& fiu §tiut, 
Ca io $i-a$i fi vut da 
CasS calduroasS 
§i dulce prinoasS ! 
Maic'apoi gr&ia : 

— Da ertu-te, ert, 
Numai du-te da (1) 
Dupa soa^a ta! 
Iosif iar gr&ia: 

— Da cum oiu aduce, 
C& de ochi ii oarba, 
De picioare-i §chioapS, 
De mani ii bolnava ! 
Maica iar gr&ia: 

— Ad'o cum i-aduce ! 
Iosif o aduce. 
Domnul ii (2) i dede 
Doi ochi vSzitori 



(1) Da = dar. 
<2) Ii = ei. 



Digitized by 



Google 



72 



$i mani prinzatoare 
§i picioare 
Umblatoarc. 



Fiul sant na§te, 
Ziua se face (1). 



Acestea sunt toate legendele despre Maica Domnului §i 
Crdciun, precum §i colindele, cari s'au nfiscut din ac08te le- 
gende, cate le-am putut eu adun& pftnfi acuma! 



(1) T. Daul, op. cit, p. 26—29. 



Digitized by 



Google 



IV. 

MAICA DOMNULUI §1 TRIF-CEL-NEBUN. 



V 



De§i Trif, despre care neeste.vorba in capitolul de fat5, 
cade in aceea§i zi, in care cade §i Sf Trif on, adecft la 1 Faur 
sau in Ajunul Intdmpindrii Domnului, totu§i cred cfi aceste 
dou& numiri nu inseamna una §i aceea§i persoanfi, dupa 
cum am presupus inainte de 5 ani (1), ci ele inseamna doua 
persoane cu totul deosebite una de alta. 

§i eats de ce: 

Sf Trifon, dupa cum rezulta din descrierea vie$ii sale, cu- 
prinsa atat in Mineiul depe luna lui Fevruarie (2), cat §i din 
^ Viefile Sfinfilor, traduse din limba ruseasc&(3), s'a nSscut in- 
tr'un sat din Frigia,anume Campsada (sau Lamsac);in anul 259 
de la imp&rStia lui August, §i a trait pe timpul imparajilor 
romani Gordian §i Filip, precum §i a eparchului Acvilin, 
in zilele cfiruia a fost §i martirizat. 

Sf Trif insS sau Trif-cel-Nebun, dupa cum il mai nu- 
mesc o sama de Romani din Bucovina (4), sa fi fost de loc 
din Ierusalim §i anume, dupa o sama dintre legendele cari 
se vor reproduce mai la vale, unul dintre cei mai mari 
dirigdtori ai Ierusalimului, iar dupa alte legende un fel 
de pra§cau, care §i-a batut joe de Maica Domnului, pe cand 
aceasta se ducea cu Domnul nostra Is. Chr. la templul din 



(1) S. PL Marian, Sarbatorile la Romani, vol. I, pag. 239. 
(2> Manastirea Neainjului, 1846, fila 4. 

(3) Manastirea Neamjului, 1812, fila 1—5. 

(4) S. PL Marian, Sarbatorile la Rom&ni, vol. I, pag. 239 ; — EL N. 
Voronca, op. cit., partea IV, p. 949. 



Digitized by 



Google 



74 

Ierusalim, unde avea sS i se ceteascS rugficiunile de desle- 
gare dupS 40 de zile de la na?terea Mantuitorului. Deci el 
s'a niscut §i a trait cu mult mai nainte decSt Sf. Trifon, §i 
anume in zilele impSratului roman August, c&nd s'a nSscut 
§i s'a imbisericit Domnul nostru Is. Chr. 

Sf. Trifon avea darul faeerii de minuni §i al vindecSrii di- 
feritelor boale, §i cu deosebire o putere exceptional asupra 
diavolilor. 

Trif, din contra, dupS cum ni-1 aratfi legendele, cari se 
aflfi in sanul poporului romanesc, nu avea nici unul din 
aceste daruri, ci el era un simplu om, ca to$i oamenii, atata 
numai c8, dupS unele legende, voind a sc&pa pre Maica 
Domnului de prigonirea Jidovilor, s'a fScut nebun, §i din 
cauza aceasta s'a §i numit el mai pe urmfi Trif-cel-Nebun, 
iar dupS alte legende c3 §i-a batut joe de Maica Domnului, 
§i de aceea, lSs&ndu-l Maica Domnului sS meargi inaintea 
<ei, ii cade numele cu o zi inainte de Intdmpinarea Dom- 
nului. 

Deci atat din cele expuse p&nii aici, cat §i din toate cre- 
dinjele despre Sf. Trif, precum §i din toate datinele Roma- 
nilor de pretutindene uzitate la 1 Faur (1), rezujta ca Sf. 
Trif nu e nici de cum de a se confunda cu Sf. Trifon, ci 
ca ace§ti doi sfinti, daca intr'adevar amandoi au lost sfin^i 
§i daca eel dintaiu nu e cum-va o persoana mitica, sunt de 
a se deosebi cu totul unut de altul. 

Dar sa lasam de o cam data deosebirea aceasta la o parte 
§i sa trecem de-a dreptul la legendele despre Maica Dom- 
nului $i Trif-cel-Nebun, cari le-am putut pana acuma aduna 
§i cari ne spun mai cu deamanuntul de unde §i cine anume 
a fost Trif 

1. — Prima legenda din Bucovina, com. Volovafc distr. Ra- 
dautului, suna precum urmeaza : 

«Zice ca pe timpul cand s'a nascut Domnul nostru Is. Chr. era 
stapanitor al Ierusalimului un om cu numele Trif. 

« Auzind Jidovii §i P&ganii din Ierusalim ca preacurata fedoard 
Maria voesce sa mearga la 40 de zile cu fiul s&u Is. Chr. la bi- 



(1) S. PI. Marian, Sarbalorile la Romani, vol. I, p. 239-246, §i EL 
N. Voronca, op. cit., partea IV §i V, p. 949—950. 



Digitized by 



Google 



75 

sericS ca sfi i se ceteascfi rugficiunile de deslegare, s'au adunat 
mai mul^i dintre dan?ii la un loc §i s'au sfatuit sfi-i easfi ina- 
inte, sfi-i tie calea, s'o prinda, ?i apoi, luandu-i pruncul, sfi-1 omoare 
<5u pietre, iar pe dansa sfi n'o lase nici de cum sfi intre in bise- 
rica, ci s'o alunge din ora§. 

«§i cum s'au sfatuit, a§a au §i facut: 

«Cand a sosit timpul ca Maica Domnului sfi mearga cu fiul 
sfiu la biserica, jidovimea ?i pfigfinimea au luat pietre ?i i-au 
*e§it inainte. 

«Auzind despre aceasta Trif, stfipanitorul lerusalimului, nu i-a 
venit la socoteala, ^i de aceea in ziua cand avea sfi meargfi Maica 
Domnului la bisericfi, s'a invfilit bine peste tot trupul cu paie 
$i apoi, e§ind afara, a prins a fug! in partea ora^ului pe unde 
^tia el cfi n'are sa treacfi Maica Domnului cu Is. Chr., §i acolo 
apoi incepu a rficni §i a strigfi cat il lua gura $i a se da de-a 
burda boului ca un nebun. 

«Vdzand aceasta jidovii au crezut cfi stfipanitorul lor a nebunit 
^i de aceea, uitand ca pamantul de Maica Domnului, a inceput 
<care din cotro a alergfi dupa dansul ca sfi vadfi ce e cu el. 

«Tocmai pe atuncea insfi trecu $i Maica Domnului cu Is. Chr.pe 
de cea-laltfi parte a ora§ului, pe unde nu se aflfi mai nici un 
singur jidov, §i se duse cu fiul sfiu de-a dreptul la bisericfi, unde 
il int&mpinfi dreptul Simion §i unde i se cetirft $i ei rugficiunile 
<ie deslegare. 

Ǥi a$& scapfi Maica Domnului de jidovimea, care avea degand 
sfi-1 omoare pre Is. Chr., iarfi pre dansa s'o alunge cu pietre. 

«De atunci inainte au inceput jidovii de manie a-1 numi pre 
stfipanitorul ora§ului lor Trif-cel-Nebun sau Trif Nebunul, §i acest 
nume i-a rfimas apoi panfi in ziua de astfizi. 

*Dar fiind cfi Trif prin apucSturile sale a scapat pre Maica 
Domnului §i pre tiul ei Domnul nostru Is. Chr. din manile jido- 
vilor, cari aveau de gand ca numai de cfit sfi-i prindfi §i sfi-i 
ncidfi cu pietre, de aceea s'a fficut el mai pe urmfi sfdnt, §i ziua 
lui i se serbeazfi tot-deauna, in fie-care an, in ziua care premerge 
Intdmpindrii Domnului. 

«Numele insfi de Trif-cel-Nebun sau Trif Nebunul, care i 1-au 
•dat jidovii, cand a scfipat el prin nebuniile sale pre Maica Dom- 
nului, i-a rfimas panfi in ziua de astfizi. » (1) 



(1) Com. de Hie §i loan Buliga, stud. gimn. ; — cf. §i S. Fl. Marian, 
JSdrbdtorile la Romdni, vol. I, p. 239 



Digitized by 



Google 



76 

2. — A doua legends, tot din Bucovina, com. Cire§-Opai$ r 
distr. Storojinetului, sunS ast-fel: 

«Zice ea mergand Maica Domnului la 40 de zile dupa na^terea 
Domnului nostru Is. Chr. la bisericS ca sa i se ceteasc& rugS- 
ciunile de deslegare, s'a intalnit pe drum cu un om, anume Trif> 
§i intalnindu-se au mers o bucatS buna de loc impreuna, §i anume^ 
Maica Domnului inainte cu fiul sau Isus in bra$e, iara Trif ina- 
poia ei. 

«De la un timp insa ce-i plesni lui Trif prin minte?... sa 
mearga el inainte §i Maica Domnului inapoia lui . . . §i din pricina 
aceasta a inceput a se certa cu Maica Domnului §i-ai zice ca sa-l 
lase sa meargS el inaintea ei. 

«Maica Domnului ins& nu voi sa-l lase, ci-i zise ca, de oare-c& 
ea a mers odata inainte, tot ei i se cuvine sa mearga $i mai de- 
parte. 

«Trif insa nu, ci o tinea a lui, una §i bunft, cS nu ea, ci el tre- 
bue s£ mearga §i... s'a mantuit! 

«Vazand Maica Domnului de la un timp ca n'are cu cine se 
in^elege in vorba, c& el numai decat voesce s& mearga inaintea 
ei, s'a suparat pe dansul §i i-a zis : 

— Trif, nebun ce e§ti ! 
Vad ca ce vorbefti, 
Nu te mai gande^ti, 
Nici nu cumpene§ti, 
Ci-a tap p&ze§ti. 
Mergi dara 'nainte, 
Om sarit din minte, 
Ca eu voiu pleca 
In urma ta. 

«N*a apucat insS ea bine a rosti cuvintele acestea, §i a-1 lfisa sa 
mearga inaintea ei §i eata c£ Trif indata a §i nebunit, §i de atunci 
oamenii ii zic Trif-cel- Nebun sau Trif NebunuL 

Ǥi tot de atunci vine ca ziua lui cade tot-deauna cu o zi ina- 
inte de Stretenie sau Intdmpinarea Domnului, ^i cine lucrfi in 
aceastfi zi, acela nebune§te.» (1) 



(1) Com. de Const. Popescu, stud, gimn ; — apoidin Tereblecea, distr. 

Sluetului, diet, de Irina Bulbuc §i com. de Pavel Scripcaru, stud. gimn. ; 

— §i din Stroe^ti, distr. Sucevei, com. de George Bartoiu, stud, gimn.; 

cf. §i S. PL Marian, Sarbatorile la Romdni, vol. I, p. 240 ; — EL N. 

Voronca, op. cit, par tea IV §i V, p. 949. 



Digitized by 



Google 



77 

3. — A treia legends, asemenea din Bucovina, com. Za- 
hare§ti, distr. Sucevei, sunS a§& : 

«La 40 de zile dupa ce a n&scut preacurata fecioara Maria pe 
Is. Chr., merse cu dansul la molitfa. 

«Eata insa ca mergand ea pe drum, cat va fi mers, cu fiul sfiu 
Is. in bra$e, dfi peste un om, anume Ti % ifon, care imblatiS pe arie. 

« Maica Domnului, cum 1-a v£zut ci imblate§te, ii zise : 

— «Trifone! Iasa-te de imblatit §i hai mai bine cu mine la bi- 
serica, ca azi e ziua mea §i mani e a ta! 

«Trifon insfi nu voi s'o asculte, ci-i raspunse zicand: 

— «Las ca voiu merge mani, c&ci mani e ziua ta, iar azi ii 
a mea! 

«Vazand Maica Domnului ca numai de geaba i§i bate capul cu 
dansul, cfi nu-1 poate induplecS s& mearga cu ea, se duse singura. 

«Oand s'a intors insfi Maica Domnului de la bisericfi inapoi 
§i a trecut iara§i pe langfi locuinja lui Triton, pe aria acestuia 
nu se mai afla acuma nimica. Dumnezeu adeca a dat un vant 
mare §i a sufiat tot ce a fost pe arie, ast-fel ca aceasta r&mase 
goala, ca $i cand ar fi fost de cine-va mSturatS. 

«§i Dumnezeu a facut-o aceasta din pricing c£ Trifon n'a voit 
s& asculte de Maica Domnului, ci a lucrat in zi de sarb8toare.» (1) 

O variants a acestei legende, tot din Bucovina, §i anume 
din com. Roija, distr. CernSutului, sun& ast-fel: 

«7W/* a fost nebun. 

«Pornind Maica Domnului in ziua de Trif cu copilul in bra$e 
la biserica, se intalne§te cu Trif. 
«E1 imblatifi §i zice : 

— «Ce picioare albe ai ! 

«Atunci Maica Domnului s'a intors inapoi §i i-a zis: 

— «Nebunulef — §i pe loc a ramas nebun. 

«Din pricina lui, Maica Domnului a-doua zi §i-a luat molitfi 
in ziua de Stratenie §i amintirea aceea o serbam noi.» (2) 

4. — A patra legends, a§i§derea din Bucovina, com. Stupca, 
distr. Gura-Homorului, e aceasta : 

«Zice ca pe cand s'a dus Maica Domnului cu Is. Chr. la bi- 
-sericS ca sa i se ceteascS rugaciunile de deslegare, a dat peste 



(1) Com. de loan Gr&mad&, stud, gimn ; — §i din Campulung, com. de 
Ilie Piticariu, stud. gimn. 

(2) El. N. Voronca, op. cit, partea IV ?i V, p. 949. 



Digitized by 



Google 



78 

un om anurae Trifon, stand lSngfi un taetor ?i t&ind lemne. 

«Maica Domnului, vazand c& lucrfi, i-a zis sfi se lase de tSia- 
tul lemnelor, ca ziua aceea sa fie ziua Domnului, iar ziua urmfi- 
toare sa fie ziua lui. 

«7W/<m-!nsft» fiind un om incap^anat, indfir&tnic §i raut&cios* 
n'a voit s'o asculte, ci a tu§it-o zicandu-i: 

— «Azi e ziua mea §i mani va fi §i a Domnului ! 

«Maica Domnului, vazand ca Trifon, in loc s'o asculte, i§i bate 
inca joe de dansa, tu§ind-o, s'a supSrat §i i-a zis : 

— «Daca Ji-i omenia a§a, apoi, despre mine, fie ast&zi ziua ta 
§i mani va fi a Domnului! 

Ǥi cum rosti ea cuvintele acestea nu se duse mai departe, ci 
se intoarse in apoi. 

Ǥ de atunci cade ziua lui Trifon sau Trif tot-deauna nemij- 
locit inainte de Intdmpinarea Domnului, iara Intdmpinarea Dom- 
nului sau Stretenia tot-deauna a doua zi de Trifon.» (1) 

5. — In fine a cincea §i ultima legends, din Bucovina, com- 
Corlata, distr. Gura-Homorului, despre Maiea Domnului $i 
Trif e cea urmfitoare: 

«Zice cfi Maica Domnului, pe cand umbla inca pe pamant,, 
mergand intr'o zi, in cotro se va fi dus, a ajuns pe la inserate 
intr'un sat. 

«Iata insa ca tocmai atunci, cand a ajuns ea in satul acela> 
afara fulgera, tuna §i ploua ca din cofa, de sfi-Ji fi dat cine-va 
o mie de galbeni, §i totu§i n'ai fi e§it din casa afar$, a?a de tare 
turna. 

«Ce s& fac& acuma Maica Domnului? . . . In cotro s& apuce ea 
pe o vreme ca aceasta §i inca asupra nop^ii?.. . A umblat ea 
mai tot satul, ca doara ar putea g£si un loc unde-va s& mae peste- 
noapte, dar de geaba, caci in tot satul nu se vedesi nici m&car 
o singurS lumina de lead arzand. 

«V&z&nd Dumnezeu, care toate le §tie $i le vede, v&zand ci 
Maica Domnului se munce§te atata, cautand un loc de mas §i nu 
afla, i s'a f&cut mili de dansa §i a indreptat-o intr'un loc unde- 
se mai afla inca o leacS de lumina. 

«Na! o bucurie mai mare ca aceasta nu-i trebui ! Pe loc s*a §i 
dus intr'acolo §i ajungand a ineeput a bate in u§§, §i bate cat 
bate, dar de geaba ca nimeni nu se rfispunde din nuntru* Abia 



(1) Din Stupca, com. de Const. Cailean, stud, gimn., 91 din Pl&vdlariu,, 
com. de Simeon Boiohan, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



79 

intr'un tarziu, dupi ce Maica Domnului i§i lu& acuma de o nS- 
dejde ca va mai fi lasata In nuntru, aude un glas slab $i ragu- 
§it de bab& intreband : 

— «Cine e acolo §i ce caut& intr'un a§a tarziu de noapte? 

« Maica Domnului ii spune cine-i §i apoi se roaga ca s&-§i faca 
mild de dansa §i sa-i dea drumul in casS, ca §i ea ii va fac& 
candva vr'un bine* 

« Atunci baba s'a dus §i i-a deschis u§a, i-a dat drumul in nun- 
tru §i, fiind-cfi acuma o cuno§te& cine-i, indata a poftit-o si §eada 
§i apoi a cautat ce-va 91 de mancare §i, din norocire, gasind o 
bucatS de mamaliga, i-a dat-o aceea ca s'o manance. 

«Maica Domnului, fiind nu numai foarte ostenita, ci tot odat& 
§i foarte fiamand&, nu s'a dat indarapt, ci luand mamaliga a 
mancat-o toata, a§a goals, cum era. Iarii dupa ce a.mancat, a in- 
trebat pe baba : ce bine sa-i faca pentru ca a primit-o pe o a§& 
vreme in casS §i pentru ck a osp&tat-o? 

«6aba aceea avea un fecior anume Triton. §i fiind-ca feciorul 
acela nu era cu toate doagele, oamenii ii ziceau Trifon-cel-Ne- 
bun. Deci maica sa, cand a auzit ca Maica Domnului vrea sa-i 
faca un bine, zise ca ei nu-i trebue nimici alta, ci numai s'o 
scape de o belea, adeca sS-1 faca pe feciorul ei Trifon ca sa fie^ 
s&n£tos. 

«Maica Domnului zise ca-1 va insanato§a, numai sS-1 vadS. 

«Baba il arata. 

«Maica Domnului rosti vr'o cate-va cuvinte in tainS §i Trifon 
care sta ghemuit intr'un ungher §i se uita cu ni§te ochi inhol- 
baji §i turburi la dansa, indata a capatat toate mingle la loc §i 
s'a facut sanatos ca toji san&to$ii, s'a sculat din ungherul undo 
era ghemuit, s'a dus la Maica Domnului, i-a sarutat mana, §i 
apoi s'a pus pe un scauna? l&ngfi vatra focului. 

«Dupa aceasta s'a pus §i Maica Domnului pe o lai^a ca sa se 
odihneasc&, fiind-ca era foarte obosita de drum. 

«A doua zi desdiminea^a insS, sculandu-se §i multumind babei 
pentru primire, se porni iara^i mai departe la drum. 

«Trifon, care era acuma cu toate mingle §i care asemenea se 
sculase, drept recuno§tin^ §i muljumita ca Maica Domnului 1-a 
vindecat de nebunie, s'a dus cu dansa ca s'o petreaca. §i dupi 
ce a petrecut-o o bucata bunS de loc, s'a intors inapoi acasS. 

«Oamenii, cari il vSzura petrecand pe Maica Domnului §i-l §tiau 
cfi era nebun §i f acea o mul$ime de blasgonii prin sat, nu se pu- 
teau destul mira cum de vine ca acuma e sanatos. 



Digitized by 



Google 



80 

«Dar nu numai atata, dupa ce i-a fost acuma bine, a ajuns mar 
pe urma chiar §i vornic in satul acela.» (1) 

P. — Legenda, care s'a reprodus mai sus sub No. 5 §i care 
ne arata cum a tu$it-o TWYpre Maica Domnului, cand mer- 
ged aceasta la templul din Ierusalim ca sS i se ceteasca ru- 
gaciunea de deslegare dupa 40 de zile de la na§terea Dom- 
nului uostru Is. Chr. e cunoscuta, deiji numai foarte pe sciirt, 
nu numai RomSnilor din Bucovina, ci §i celor din Moldova. 

lata cum istorisesc ace§tia IntSmplarea, despre care ne e 
vorba : 

«La 40 de zile, cand se ducea Maica Domnului la biserica ca 
sa-§i iea molifta, Sf. Trif % care calStoria cu dansa, a tu§it-o, §i Maica 
Domnului s'a intors §i a zis : 

— «Fie ziua ta azi, ca a mea va fi mane ! 

«§i rostind cuvintele acestea s'a intors indarat §i nu s'a dus 
in ziua aceea la molifta, ci abia a doua zi ! 

«De aceea e intaiu Trif ?i apoi InV&mpinarea Domnului.* (2) 

Al^i Romani, tot din Moldova, istorisesc intamplarea 
aceasta foarte pe scurt ast-fel : 

«Zice ca mergea Stratenia pe drum §i TWAmergea dupa dansa 
§i-a tu§it-o, doara s'ar inturna, s'o vada cine-i. 

«Ea atunci s'a intors sa vada cine i-a tu§it in urma §i i-a zis: 

— «Dar fie astazi ziua ta §i mani va fi a mea !» (3) 



0) Com. de Cornelie Velehorschi, stud, gimn. 

(2) S. PL Marian, Sarbdtorile la Rom&ni, vol. I, p. 241—242. 

(3) El. N. Voronca, op. cit., partea IV 91 V, p. 949. 



Digitized by 



Google 



V. 
FUGA MAICII DOMNULUI LA EGIPT. 



Stent a scripturS ne spune cfi, dupfi ce s'a n&scut Domnul 
nostra Isus Christos in Vifleemul Iudeii, se duser3 c&ti-v& 
Magi de la risSrit la Ierusalim §i, cum ajnnserS la starea 
locului, intrebarS zicand : 

— cUnde este nou nSscutul imp&rat al ludeilor? c&ci noi 
am v&zut steaua sa la r&s&rit, §i am venit s& ne inchin&m 
lui.» 

Auzindu-le acestea impfiratul Irod, s'a turburat, §i tot Te- 
rusalimul cu dansul. §i adunand pre toji archiereii §i c&r- 
turarii poporului, i-a intrebat: 

— cUnde este si se nascfl Christos?* 
Iar ei zis-au lui: 

'— «In Vifleemul Iudeii, cfici a§& s'a scris prin prof etui: 
<§i tu Vifleeme, in pfimantul Iudeii, nici de cum nu e§ti mai 
«mic intre Domnii lui Iuda ; cfici din tine va e§i conductor, 
«care va pa§te pe poporul meu Israel!* 

Atunci Irod, chem&nd pe Magi intr'ascuns, a cercetat cu 
de-am&runtul de la d&nijii despre timpul, in care s'a ar&tat 
steaua. §i trimitandu-i la Vifleem, a zis : 

— * Merged §i cercetaji cu de-amfiruntul despre prune; 
§i dacfi veji afl&, spunefi-mi, ca §i eu sfi merg s& m& in- 
chin lui!» 

Iar ei ascult&nd pre impftratul s'au dus; §i iacS steaua, 
pre care o v&zuser& la r&s&rit, merged inaintea lor, pan& 
ce a ajuns §i s'a oprit asupra locului unde eri pruncul. §i 
v&z&nd steaua s'au bucurat cu bucurie foarte mare. §i in- 

MarUn, Legendele MaicH Domnului. 6 



Digitized by 



Google 



82 

tr&nd in cas5, au vfizut pe pruncul cu Maria, muma lui; §i 
c&zand in genunchi se inchinarft lui ; §i deschizandu-§i co- 
morile, au adus lui daruri : aur, smirnS §i tSmaie. §i luand 
§tire prin \ris ca s& nu se intoarcS la Irod, pe altfi cale s'au 
dus la tara lor.. 

Iar dupS ce s'au dus Magii, iacS ingerul Domnului s'a 
ar&tat lui Iosif in vis, zic&nd : 

— «ScoalS-te, §i iea pruncul §i pe mama lui §i fugi la Egipt 
§i rSmSi acolo pan& l\\ voiu zise, cfici Irod va s& caute pruncul 
§i sfi-1 peard&!» 

Deci Iosif scul&ndu-se a luat pruncul §i pre muma lui 
noaptea, §i s'fct dus la Egipt §i a r&mas acolo pan& la moartea 
lui Irod, ca sfi se plineascS ceea ce s'a zis de Domnul prin 
prof etui care zice : «din Egipt am chemat pre flul meu.» 

Atunci Irod, v&ziind cS s'a batjocorit de c3tre Magi, s'a 
maniat foarte tare, §i a trimis s& se omoare toji pruncii, cari 
erau in Vifleem §i in toate hotarele lui, de doi ani §i mai 
in jos, dupS timpul pre care 1-a intrebat de la Magi. 

Atunci s'a implinit ceea ce s'a zis prin profetul Irimie> 
care zice: «Glas in Rama s'a auzit, pl&ngere §i tftnguire §i 
bocet mult, Rachil pl&ngand pre copiii s3i §i nu voia s& se 
mSngSie, pentru cS nu sunt.* 

IarS. dupS ce a murit Irod, iacS ingerul Domnului s'a arfi- 
tat in vis lui Iosif in Egipt §i i-a zis : 

— «Scoal&-te, §i iea pruncul §i pe mama lui, §i du-te in p£- 
mantul lui Israil, cS a murit eel ce a c&utat viaja pruncului!» 

Atunci s'a sculat §i a luat pruncul §i pre mama lui, §i a 
mers in pSmantul lui Israil. Dar3 auzind cS Archelau dom- 
ne§te in Iudea in locul lui Irod, pSrintele sSu, s'a temut 
sS meargS acolo; iar luand §tire in vis s'a dus in p&rtile 
Galileei. §i mergSnd a locuit in cetatea ce se nume§te Na- 
zaret, ca sS se implineascS ceea ce s'a prezis prin profejk 
«Nazarinean se va chem&.» (1) 

Aceste date ale sfintei scripturi §i mai cu seamft cele din 
urmS, in cari e vorba despre t&ierea pruncilor la porunca 
lui Irod §i despre fuga lui Iosif, a Maicii Domnului §i a 
lui Isus Ghristos la Egipt, au dat in decursul timpului na§- 



(1) Evang. Mateiu, c. II. 



Digitized by 



Google 



v 83 

tere mai multor legende despre Fuga Maicii Domnului la 
Egipt de frica lui Irod care, temandu-se ca s& nu i se iea 
domnia, vol s& peardS. pe Domnul nostru Is. Chr. 

Iar legendele, c&te le-am putut eu p&n& acuma aduna, §i 
anume de la Romanii din Bucovina, sunt acestea: 

1. — Prima legends : 

«Auzind imp&ratul Irod ca s'a nascut Domnul nostru Is. Chr. 
§i temandu-se de dansul ca nu cum-va mai pe urm&, crescand 
mare, s&-l rastoarne de pe tron §i sS-i iea domnia, a poruncit 
osta§ilor s&i ca sa tae pre to^i pruncii cei mici de la doi ani in 
jos, cugetarid in mintea sa C&-1 vor afla §i-l vor tfiia §i pre Isus- 

«De geaba i-a fost insa toata v&rsarea cea mare de sange ne- 
vinovat, caci Maica Domnului, prinzand veste despre aceasta po- 
runca nea§teptata, a parasit pe Crdciun, in grajdul caruia a 
nascut ea pe Domnul nostru Is. Christos, §i lu&ndu-l pre acesta 
in bra^e, a fugit cu dansul de acolo. 

«Parasind ea pe Crdciun §i mergand pe drum, cat timp va ft 
mers §i pe unde va fi mers, eat& ca se intalne§te cu Lisaveta, 
maica lui loan Botezdtorul, care fugia de frica lui Irod cu flu I 
s&u loan in bra^e, §i al carei fiu era cu §ease luni mai mare de- 
cat Isus Christos. 

«§i acuma, dupa ce s'a intalnit ea cu Lisaveta, s'au intovSra§it 
amandoua §i mergand mai departe Impreuna, au ajuns pana la 
o magura, §i pe magura aceea au inceput apoi a se urcS la deal. 

Ǥi cum fugiau ele amandouS cu copiii in braje, urcandu-se 
cu mare greu la deal, au ajuns pe o a treia femee, care asemenea 
fugia de frica lui Irod §i care avea in bra^e, nu unul, ca dan- 
sele, ci doi copii de-a gemenea. 

«§i fugind ele acuma tustrele pana la mijlocul m&gurii §i ne- 
putand mai departe fugi de obosite ce erau, is'au oprit locului 
$i, punandu-se jos ca s& se odihneasca, au inceput a vorbi cate 
de toate intre olalta. §i din vorb& in vorba zise Maica Domnului 
catre femeia cea cu doi copii : 

— «Greu trebue s^-^i fie dumitale a duce doi copii in braje. 
Dar §i mai greu inca cred ci trebue sS-Ji fie a-i apleca pe amandoi ? 

— «Greu, greu de tot ! dar ... ce e de facut? . . . Vrand nevrand 
trebue sa ma impac cu ceea ce mi-a fost §i-mi este de la Dum- 
nezeu imp&rtit! — raspunse femeia. 

«Maica Domnului, facandu-i-se mil& de dansa, zise mai de- 
parte : 

— «D&-mi mie pe unul dintre dan^ii sS-i dau eu $§l\8l de supt ! 



Digitized by 



Google 



84 ' 

«Femeia nu se puse de pricing. Din protivfi lua cu cea mai 
mare bucurie pre unul dintre copiii sai §i, f ara sa §tie ck f emeia 
care-i cere copilul e Maica Domnului, i-1 dete ca sS-1 apiece. 

«Maica Domnului, luand copilul, ii dete de supt, pana ce s'a 
saturat bine, apoi il intoarse maicii sale inapoi. 

«Dup& aceasta, sculandu-se tustrele de jos, se porniri iar&§i 
mai departe §i se suira pana pe varful magurii. 

«Acolo, in pustiu, petrecura ele apoi un timp mai indelungat, 
pan& ce a murit Irod, uciga§ul de prunci, precum §i toji ceia- 
lal^i ce-1 cautau pre Is. Chr., cu scop ca sfi-1 afle §i s£-l omoare. 
Dup& aceea s'au intors inapoi la Vifleem. 

«Cei doi copii ai femeii celei straine, care a fugit $i a petrecut 
impreuna cu Maica Domnului §i cu Lisaveta in pustietate, dup& 
ce au crescut mari, au fost amandoi tdlhari. 

«Iar cand a fost Domnul nostru Is. Chr. prins de Jidovi §i 
muncit, tocmai intre ace§ti doi fraji talhari a fost rastignit. §i 
eel ce n'a supt tat a de la Maica Domnului zise c&tre Is. Chr., 
' cand se afla acesta pe cruce : 

— «Daca e§ti tu cu adevSrat Christos, mantue§te-te pre tine 
§i pre noi! 

«Cela-lalt insa, care a supt \k\& de la Maica Domnului, auzind 
cuvihtele acestea, s'a suparat pe frate-seu §i i-a zis: 

— «Mai! ce vorbe§ti tu cuvinte de osanda, ca noi pentru pur- 
tarea §i vina noastra suntem rastigniti, ca multe §i foarte mari 
rele am f acut, iara acesta este sange nevinovat, rastignit pe ne- 
dreptate intre noi, caci el pentru a noastra vina s'a rastignit ca 
sa ne rescumpere din mana vra§ma§ului ! 

Ǥi apoi intorcandu-se cu fata catre Is. Chr. zise: 

— *Pomene§te-ma, Doamne, cand vei veni intru impar&tia ta! 
«Iara Is. Chr. i-a zis : 

— «Tu astazi inca vei fi cu mine in raiu, caci cu limba ta 
raiul l-ai.deschis!» (1) 

2. — A doua legends: 

«Cand a dat impSratul Irod porunca osta§ilor sai ca si ucida 
pre toti pruncii de la doi ani in jos, cugetand ca-1 vor afla §i pe 
Isus Chr. printre dan§ii §i-l vor ucide §i pre el, atunci Maica 
Domnului, ascultand de ingerul care i s'a aratat in vis $i-i spuse 
sa fuga din Palestina, lua pe fiul sau Isus si fugl cu dansul la 
Egipet. 



(1) Din Todere§ti, diet, de Nechifor Grigorean. 



Digitized by 



Google 



85 

«Eata insS ca, mergand ea c&lare pe o asin& §i Jinand pe Dom- 
nul nostra Is. Chr. in bra^e, se intalne§te de odata cu mai mul^i 
osta§i de ai lui trod. 

«Osta§ii, cum o vazura, o oprira locului §i o intrebarS: ceare 
ea in bra^e? 

« Maica Domnului ce s8 le r£spund& in graba? .... zice ca 
are grau. 

«Osta§ii insa nu voir a sa creaza §i de aceea ziserS ca sa le 
arate. 

«Atunci Maica Domnului, vrand ne vrand, le arata, §i intru 
adevar c& nu era alta, ci grau curat, pentru c& Domnul nostru 
Is*. Chr., cum a spus Maica sa osta^ilor ca are grau in bra^e, in- 
dat& s'a §i pref&cut prin puterea lui cea dumnezeeasca in grau. 

«Osta§ii, vazand ca nu are nimic alta, ci numai grau, ii deter& 
drumul sa meargS mai departe. 

«§i a§a scapa Maica Domnului cu Is. Chr. §i cu Iosif, care 
asemenea calatoria cu dan§ii, din primejdia cea dintai. 

«Dar ea nu avu numai pe aceasta, ci mai avu inc& multe alte % 
primejdii s£ intampine. 

«A§a, calatorind ea mai departe, cat loc va fi calatorit, se in- 
talni cu luda Iscarioteanul, apostolul eel fara de lege, care 1-a 
vandut mai pe urma pe Is. Chr. 

«Maica Domnului, care abia scapase cu obraz curat de osta$ii 
lui Irod, vazand acuma c& iara§i se intalne§te cu un israiltean, 
incepu a tremura ca varga de frica, ca nu cum-va acesta sS-i 
faca vre-un rau. 

«§i intr'adevar c&Iuda, cum dete cu ochii de d&nsa, o §i intreba 
ca §i soldatii lui Irod, ce are in braje. 

— «Smochine! — raspunse Maica. Domnului, §i dete sa piece 
mai departe. 

«Insa luda, vSzand c& are o legaturii a?a de mare §i neve- 
nindu-i a crede c'ar fi intr'insa smochine; o remind §i se uit& 
singur ca sa se incredin$eze ori de intru adevar e a§a cum i s'a 
spus, ori nu. §i afland numai smochine, dupa cum ii spuse Maica 
Domnului, caci de asta data Domnul nostru Is. Chr. se prefa- 
cuse in smochine, o lasa in pace §i se duse in treaba-$i. 

« Calatorind dupa aceasta Maica Domnului mai departe, se in- 
talni cu un lemnar, care asemenea era israiltean. §i intreband-o 
§i acesta ce are ea in braje, Maica Domnului ii raspunse ca 
are orez. 

«Lemnarul, uitandu-se in legatura §i vazand ca intru adevar 
are orez, nu zise mai mult nimica, ci se duse incotro era indreptat. 

Ǥi acest lemnar i-a facut Domnului nostru Is. Chr. mai pe 



Digitized by 



Google 



86 

urma crucea pe care a fost el rastignit pentru ertarea paca- 
telor noastre. 

«Dupa amiazi, c&l&torind Maica Domnului mai departe, s'a in- 
talnit c'un covaciu. §i acesta inc& a Intrebat-o, ce are in braje. 

«Maica Domnului ii r&spunse ca are tdmde. 

«Uitandu-se covaciul in leg&tura §i v&zand ca e tamae, nu zise 
mai mult nimicS, ci pleca mai departe, c&ci §i el er& ca §i cei- 
lalji din Ierusalim. 

«Acest covaciu a facut cuiele cu cari a fost Domnul nostru Is. 
Chr. rastignit pe cruce. 

«Plecand covaciul, pleca §i Maica Domnului mai departe §i se 
intalni acuma cu un alt om din Ierusalim, care asemenea intreba 
ce are ea in leg&tura ce o duce in braje. 

— « Piper ! — rfispunse Maica Domnului, §i omul se incre- 
din^a ca intru adevar e piper, pentru ca Domnul nostru Is. Chr. 
se pref&cuse de astS data in piper. 

«Iar omul acesta a fost mai pe urma acela, care inainte de 
rSstignire i-a dat o palma Domnului nostru Is. Chr., cand se afla 
acesta dinaintea archiereului Caiafa. 

♦Scapand §i de acesta §i calatorind Maica Domnului mai de- 
parte, se intalni in sfar§it de c&tre seara cu mai mul$i Jidovi 
de odata, cari veniau h&lacaind din farina de la lucru, cSci bag- 
seam& pe vremea aceea Jidovii nu traiau, ca acuma, numai din 
munca §i sudoarea altora, ci lucrau §i ei la camp ca §i noi. 

«Ace§tia, cum vazura pre Iosif $i pre Maica Domnului cu Is. 
Chr. in bra^e, deauna ii §i oprirS locului §i intrebarii pre prea- 
curata fecioarS Maria, ce duce in legatura din bra^e. 

— «Poame de finic! — raspunse Maica Domnului inver^unata^ 
vazand ca necontenit se intalne§te cand cu uhul c&nd cu altul 
§i fie-care pare ca anume o tot intreaba ce are in legatura din 
brate. 

«Dar cu Jidovii ace^tia se sfar§i §irul intrebarilor §i a§a scap& 
apoi §i ea prin puterea fiului sau, Domnul nostru Is. Chr. din 
toate primejdiile ce le intampina ea in decursul c&latoriei sale 
§i a?a ajunsera toji trei teferi la Egipet.» (1) 

3 — A treia legends : 

«Zice ca pe cand fugia Maica Domnului cu fiul s&u laEgipet, 
de frica lui Irod care poruncise osta§ilor sai ca sS-1 caute pre 



(1) Din Bosanci, diet, de Simeon Barba, agricultor, §i com. la 13 Prier 
1887 de Dorimidont Teutul, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



87 

Is. Chr. $i sft-1 omoare, trecu din intamplare pe lang& un om 
care semana grau, §i necunoscand drumul care ducea la Egipet, 
11 ruga pe omul acela ca sa i-1 arate. 

«Omul, far a a o intreba de unde-i, cum se cheama §i ce treaba 
are la Egipet, li arata cu cea mai mare buna-vointa drumul dorit. 

«Maica Domnului, multumindu-i §i binecuvantandu-i dimpre- 
una cu fiul sau samara pentru binele ce i-a facut, calatori mai 
departe. 

«Iata insa ca nu mtilt dupS aceasta trecura pe acolo §i prigo- 
nitorii lui Is. §i cum ajunsera la omul eel ce semana grau, se 
oprira §i ei §i-l intrebara, de n'a vazut cum-va pre Maica prea- 
euratd cu fiul sau in braje trecand pe acolo. 

— «Ce-i drept, nu-i pScat ! — raspunse semanatorul, — eu am 
vazut o femee c'un prune mic in braje trecand pe aicea, dar 
atunci c&nd am vazut-o eu grdul era mic, iar acum, dupa cum 
vedeji §i d-voastra singuri, e mare. 

«§i intr'adevar ca a§a §i era. Sem&n&torul nu min^ise. C&ci 
binecuvantand Maica preacuratd §i cu fiul sau Is; Ohr. graul 
omului, acesta crescu vazand cu ochii ast-fel ca, pre cand sosira 
prigonitorii lui pe acolo, graul era acuma h&t mare. 

«Prigonitorii Domnului, neinjelegand rostul cuvintelor rostite 
-de semanator §i ne§tiind de cand a crescut graul sau a§a de 
mare, nu mersera mai departe, ci se intoarse indarapt de unde 
au venit, lasand pe Maica Domnului in pace. 

«§i de atunci, de cand a binecuv&ntat Maica Domnului §i cu 
fiul sau Domnul nostru Is. Chr. graul sem&n&torului, care i-a 
aratat drumul spre Egipet, este dating de a se pune, spre aducere 
aminte de aceastft intamplare minunata, grau pe mas& in ajunul 
Na§terii Domnului sau al Orddunului §i in ajunul Botezului Dom- 
nului. Inaintea celor-lalte s&rbatori insa, fie acelea ori §i cat de 
mari §i insemnate, nu este datina de a se pune grau pemasa.* (1) 

O variants scurtS a acestei legende sunS precum urmeazS. : 

«Maica Domnului era fata de irtiparat. 

«Cand a purees grea din Sfdntul Duh, tatal ei n'a crezut-o §i 
a chemat pe to$i domnii cei mari la sesie §i a dat la fie-care cate 
o bucata de lemn de p&durej uscat in gur& ; la care va infrunzi, 
acela i-a f&cut copilul. Ea avea un unchia§ §i la nimeni n'a in- 
frunzit, numai la el indata a slobozit lemnul frunze §i floare. 



(1) Din Frataujul-vechiu, distr. Mdaujului, diet, de Varvara Vataman, 
§i com. de Laurenfiu Vataman, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



88 

« Maica Domnului s'a ascuns intr'o pe§ter& ca s& n'o gaseasca 
jidanii, §i acolo a n&scut. 

«La ea s'a coborat soarele, luna §i stelele %\ au venit la ro- 
dini. 

. «Da un cioban era aproape §i a v&zut toate acestea. El a alergat 
toatS ziua dup& un mielut §i cum 1-a prins, 1-a adus Maicii Dom- 
nului. 

«De aceea se vede pe icoanS langfi Is. XJhr. un mielu^. 

«Pe urmS a fugit Maica Domnului cu copilul, pan& ce a ajuns 
la un om care arfc. 

«Dumnezeu a dat ca grdul in ziua aceea s'a copt, §i cand au 
venit jidanii sa intrebe, omul le-a spus ca a trecut pe acolo cand 
sem&na §i jidanii s'au intors, iar Maica Domnului a sc&pat> (1) 

O alt& variants a acestei legende sunS ast-fel : 

«Fa$a lui Christos e pe grau de atuncea, cand fugifc Maica 
Domnului cu dansul de jidani... 

«Fugind JDomnul Christos a ajuns pe langa un om ce semana 
grau, dar nu §tia sa-i zica graului pe nume. 

— «Ce saineni acolo? — ii zise Domnul Christos. 

— «Ia ni§te pane ! 

— « Acela e gr&u, sa §tii ci ast-fel se cheama, sile§te-te de graba 
$i mergi acasS de ada seceri, caci indatS va fi copt ! 

«Omul a ascultat, §i cand au venit jidanii pe la amiaza-zi graul 
era copt, 1-au gasit pe om secerand. 

— *«N'ai vazut un om fugind pe aicea ? 

— «Ba 1-am vazut ! 

— «De mult? 

— «Pe cand semfinam graul acesta ! 

— «Ei apoi cine §tie unde va fi ! 
Ǥi s'au intors inapoi. 

Ǥi de atunci sta pe grau scrisa fa^a Domnului Christos.* (2) 

4. — A patra legends : 

«Maica Domnului era tare f&ra pacat §i credea in Dumnezeu; 
ea er& slugft la alt jidan, era fata lui David. 

«La dansa umbla feciorul lui Ordciun §i vrea s'o iea. OdatS a 
venit el la dansa cu o alamae in buzunar. 



(1) El. N. Voronca, op. cit, p. 44— 45. 

(2) El. N. Voronca, op. cit., p. 132. 



Digitized by 



Google 



89 

— «Ce ai in buzunar ? — i-a zis Maica Domnului — d&-mi 
s& miros, c& tare frumos miroase ! 

Ǥi cum a mirosit, a purees grea din Duhul sfant. 

«Domnul Christos, cand erk Maica Domnului grea, vorbia din 
pantece §i ea $tia c& are sa fie Dumnezeu, de aceea s'a ascuns 
de jidani cand o c&utau. 

«Da intre jidanii lui Iuda (dracului) se auziau vorbe c& are 
s& vie un imparat nou §i ei cuno§teau din stele cas'a n&scut. Ei 
au trimis sa-1 caute §i sa omoare pre toji copiii, doar il vor 
omora §i pe Christos. 

«Maica Domnului 1-a ascuns in ieslele oilor, dar berbecii au 
zis : 

— «Care sunteji cu lapte hraniti-1 §i care sunte^i sterpe in- 
cfilziti-1! 

«Cand s'a nascut Christos, cu p&r de aur, indata s'a luminat 
§i pe loc a inceput a vorbi — ma rog doar& e Dumnezeu. 

«Oitele 1-au hranit §i 1-au incalzit, §i cand a venit ma-sa, 1-a 
intrebat : 

— «Cum ti-i, dragul mamei? 

— «Bine ! Da cum se cheama dobitoacele astea ? 

— «Oi! 

— «Blagoslovite s& fie §i sfin{it s& fie fruptul lor ! 

— «§i de atunci se sfinje§te de Pa§ti ca§ul. 

— «Pe urma 1-a dus Maica Domnului la porci, de 1-au ascuns. 
«Porcii 1-au incalzit §i 1-au hr&nit. 

«Cand a venit Maica Domnului, Domnul Chr. a intrebat-o: 

— «Da dobitoacele astea, mam&, cum se cheamS ? 

— « Porci! 

— «Apoi blagoslovitfi s& fie carnea de pe dan§ii, §i sft se in- 
dulceasca oamenii cu ea ! 

«De atunci se taie porcii de Cradun. 

«S'a dus la vaci, iar a§a 1-au incalzit §i 1-au hranit §i iar a§a 
a intrebat-o pe ma-sa : 

— «Da dobitoacele astea mari, cu coarne, cum se cheama? 

— <<Vite! 

— «Sfi fie blagoslovite §i ele §i din pielea lor sa se fac& ciobote! 

— «S'a ascuns la cai. Dar caii au ros tot fanul de pe dansul, 
cat pe aci erau sa-1 gaseasca jidanii. 

«Vine m&-sa $i-l iea. Da Domnul Christos intreaba : 

— «Da aeste ce-s? 

— «Ace§tia sunt cai, dragul mamei ! 



Digitized by 



Google 



90 

— «S£ nu se mai sature! — a zis Dumnezeu — $i carnea lor 
s& o m&nance canii §i pasarile! 

«§i chiar a§a e!» (1) 

5. — A cincea legends : 

«Pe c&nd umbla Maica Domnului cu Domnul Christos mic, 
fugare, de frica jidanilor, s'a intamplat ca a ajuns#intr'o padure 
la casa unor talhari, 12 de toji. 

«Ace§ti talhari aveau o femee, care §i ea avea doi copii ; pe 
unul il nascuse demineata §i se chema Vargdlata sau Vdrgat, 
§i pe altul sara, acestuia ii pusese numele Sara. 

* Vargdlata era plin de tot de bube §i cand aveau sa vie tal- 
harii acasa, a§a de tare ^ipa, ca-^i era groazS. 

«Maica Domnului, cum scalda femeia copilul, indata ce 1-a scos, 
1-a pus pe al ei, pe Domnul Christos In scald&toare, in loc. 

— «Vai de mine, femee buna, ce faci ! Nu destul m§ cbinuesc 
eu zi §i noapte cu copilul meu, vrei s& se umple $i al tau ! 

— «Lasa nu te teme, ca nu s'a umplefc ! — a zis Maiea Dom- 
nului. 

«Dar ce minune ! Vdrgat f cum 1-a inf&§at ma-sa, cand 1-a scos 
din sc&ldatoare, a adormit 

«M&-sa gandia c& poate-i mort, §tia ca indatS au s& vie t&l- 
harii §i el nu tipa. lea §i-l desfa§a, dar trupul liii era tafta de 
curat. A Ifisat copilul sa doarma §i a alergat sa le easS lor ina- 
inte, spuindu-le ca este la dan§ii o femee cu copil mic, sa nu-i 
faca nimic, c& eat& ce minune a f&cut cu copilul lor. 

— «Bine ca ni 1-au lecuit pe al nostru, n'ai grija, nu-i vom 
zice nimic ! — au raspuns ei. 

« Maica Domnului a doua zi s'a sculat §i a plecat. 
«Domnul Christos a crescut mare §i Jidanii 1-au prins §i 1-au 
pus pe cruce intre doi talhari. 

— «Daca e§ti tu Dumnezeu, po^i sa te scapi! — a zis unul din- 
tre talhari Domnului Christos. 

— «Tu nu vorbi! — a zis eel din dreapta, — cfici nu e§ti vred- 
nic sk judeci sangele acesta curat! 

«Dupa ce 1-au pus in groapS, a trirais Dumnezeu pe ingerul 
Vargdlata ca sa ridice piatra de pe mormantul Domnului Chris- 
tos, cufundata de 7.000 de stanjeni. 

« Domnul Christos a e§it §i aducandu-§i aminte de cei doi to- 
vara§i ai lui, cei doi copii Sara §i Vargdlata, a cerut lui Dum- 



(1) El. N. Voronca, op. cit, p. 39—40. 



Digitized by 



Google 



91 

nezeu sS-i dee, ca sa-i fie lui apostoli. Apoi s'a dus Domnul 
Christos, de a sfaramat l&cajile iadului ca sfi dea drumul sufle* 
telor ce se chinuiau. 

«Umbland ei impreunli, Sara 1-a vandut pre Domnul Christos* 
de 1-au muncit. 

« Domnul Christos §i a doua oar a a inviat, dar pe neprietenul 
s&u Sara 1-a legat §i pana la sfar§itul lumii va sta in lanjuri; 
$i el e Luna, ce umbla noaptea pe cer, remaindu-i tovarfi? nu- 
mai ingerul Vargdlatd sau Vdrgat, ce s'a nascut diminea^a §i 
care e Sfdntul Soare.* (1) 

6. — A §easea §i ultima legends din Bucovina e aceasta : 

«Au fost ni§te oameni $i aveau un bfiiat, il chema Media§. 

« Copilul cela era de mic desmierdat §i nu-1 puneau parin^i 
la nimic. 

«De atunci de la copilul acela au luat parinjii inva^fitura, ca 
sS dee frica la copii pan& sunt mici, cSci dac& sunt mari nu 
ascultft. 

«B&iatul acela, cand era de 7 ani, a mers in gr&dina §i a rupt 
un b&\, un ciomag de mar, 1-a dus acas§ §i 1-a pus in pod. 

«Cand era acuma fl&c&u mare, pSrintii il proboziau cfi de ce 
a facut ceea §i ceea §i de ce nu lucreazS. Da el a mers in pod, a 
luat maciuca §i i-a omorat ; apoi a pornit cu ciomagul in spate 
in p&dure §i s'a facut hot, prindea oamenii, ii ucidea §i le lua 
avutuL In padure a prins §i o femee §i §i-a f&cut-o femeia lui, 
cu care a avut doi copii de-a gemenea. 

*Maica Domnului de abia nascuse pe Domnul Christos, trece 
pe acolo §i se opre§te peste noapte s& doarmS acolo. 

«Femeia, cum a vazut-o, s'a spariat. 

— «Du-te de aice femee, ca am un barbat rau, c& pe cine 
Tede omoara ! 

— «Eu nu ma tem! — zice Maica Domnului — ca ma va omora! 
*Dar pana atunci copiii nu se scaldau, §i copiii femeei de casa 

erau tot trupul o ran*. 

«Maica Domnului a cerut o albiuja sa-?i scalde copilul ei. 

«Daca a vazut femeia, §i-a varat dupa Domnul Christos §i pe 
copiii s&i §i i-a scos curaji, sanato§i. 

«Pe eel mai mare Domnul Christos 1-a luat de ajutor, apostol 



(l) El. N. Voronca, op. cit , p. 324—325 ; — comp. $i legenda : Hainan 
si Domnul Is. Christos de la p. 322—324 §i mai ales partea final*. 



Digitized by 



Google 



92 

§i cand a fost s& facS cina cea de tainS, i-a dat trei arginji sa 
cumpere pane. 

«E1 a mers in targ, a mancat §i a baut paralele §i amu nu 
avea cu ce cumpar& ... A luat §i 1-a vandut pe Domnul Christos 
pentru 3 arginji la jidani §i a cumparat ce a trebuit. Apoi sara 
la cin§ 1-a §ters pe Domnul Christos pe picioare §i jidanii 1-au 
cunoscut §i 1-au luat sa-1 munceascfi. 

«Media§ bStranul a ucis mul^i ani oameni. Odata a prins un 
preot §i a vrut s&-l omoare, dar preotul i-a spus cS mai bine 
sa se lase sa-1 spovedueascS §i s§-i dea canon pentru ertarea p&- 
catelor, caci e batran §i-i vine vremea sa moara. 

«Media§ de spovedanie §i de celea ce-i spunea preotul nu §tia, 
1-a ascultat §i s'a spoveduit. 

« Preotul ii spuse ca bajul acela de mar, cu care a ucis, sa-1 
infigsi in pSmant §i sa care apa cu gura pe coate §i pe genunchi, 
sa-1 ude, pana va infrunzi §i va face mere. 

«Media§ 1-a ascultat. Marul a slobozit frunze §i a facut mere. 

«La un timp trece preotul acela cu trasura pe aproape §i-i 
vine mirosul de la mere. Trimite pe vizitiu sa vadfi de sunt 
unde-va in adevar. 

«Acu Media§ era batran tare, came§& nu mai avea pe trup §i 
p&r crescuse pe el. 

«Vizitiul vazandu-1 p'a spariat §i a mers de a spus stapanu- 
lui s&u. 

«Preotul §i-a adus aminte §i vazandu-1, 1-a cunoscut. I-a zis sa 
se scoale, dar nu putea. 

— «Scutura dar, cum po$i, mSrul! 

«E1 a scuturat. 

«Toate merele au picat, numai douS nu. 

«Toate pacatele ii erau ertate, pe ca^i oameni i-a fost omorat, 
numai pentru tata §i mama n'a fost ertat. 

«L-a mai spoveduit odata §i i-a zis sa mai scuture. Au picat 
§i acelea. Acuma era deplin ertat §i indata s'a rasipit ca colbul 
inaintea preotului.* (1) 

7. — O legends din Transilvania, §i anume din Feche- 
teile MSdSra^ului, trateazS asemenea despre Fuga Maicii 
Domnului la Egipet, ins& se deosebe§te foarte mult de cele 
din Bucovina, reproduse in §irele de panS aicea, at&t in 



(1) El. N. Voronca, op. cit, p. 325—326. 



Digitized by 



Google 



93 



privinja cuprinsului cat §i a formei, flind de la fnceput §i 
pani la sfar§it in versuri; ea suni precum urmeazS: 



Cand campii inverzia, 

Cand florile infloria, 

Mated sfdntd imi pornia 

Cu fiul sau 

§i-a lui Dumnezeu 

§i-mi merea 

§i se ducea 

Pe drumuri tinoase, 

Pe drumuri sbru§ioase, 

J)e te sdruncinai la oase. 

§i mi-o drumarit, 

Panfi mi-o sosit 

La Iudn-cel-sfdnt. 

Sfdnt Iudn 

Santion 

Cum iivedea, 

Ca focu inro§ia 

§i mi-i cuprindea 

§i mi-i imbia 

Sa stee 

S& le dee 

Miere din stupin&, 

Poame din gradina. 

Maica sfdntd il privia 

§i din gur'a§a-i zicea : 

— Ioane 

Santioane ! 

Noi n'am pornit 

La drumarit 

Ca sa st&m 

§i s& manofim 

Miere din stupin&, 

Poame din gradina. 

Parfi am pornit 

La drumfirit 

Cu fiul eel sfant 

De rele sa-1 feresc, 

De Jidovi sa-1 pazesc, 

Ca ei s'or sfatuit, 

Ca de cu sara 



Sa mi-1 omoara. 

Io, cum am auzit 

De la ingerul eel sfant, 

La tine-am venit 

Ca sS vii §i sa ne duci 

Noaptea prin lunci, 

Ziua pe drumuri lungi, 

Noaptea pe intunecat 

Ca iji ziua pe luminat, 

Ca pe fiul sfant s&-l vad scapat. 

Ca mi-i frica, 

Ca de 1-or g&si, 

L-or omora, 

De i-or afla, 

L-or impu§ca 

Ori l-or s&geta 

Cu sfigeata de argint 

Ca sa moara mai curand ! 

Iar Iudn 
Santion 
Graia 
§i zicea: 

— Vai, MaicS sfanta 
Preacurata ! 
Tare nu te supara, 
Ca eu veste-am auzit 
Ca pe fiul tau l-o rastignit, 
§i cum il rastignia 
Ingerii plangea, 
Stelele pica, 
Cerul se despica, 
Soarele se intuneca, 
Luna in sange se invalia! 
— Vai, Ioane 
Santioane ! 

Asta nu s'o intamplat, 
Far s'a intampla, 
Ca pe fiul meu 
§i-a lui Dumnezeu, 
Cum l-or gasi, 



Digitized by 



Google 



94 



Prinde-1-or, 

Lega-1-or, 

Judeca-1-or, 

Restigni-1-or 

Pe cruce de brad 

Ca pe-un nevinovat. 

Ingerii plange-or, 

Cerul s'a despica, 

Stelele or pied, 

Soarele s'a intuneca, 

Luna in sange s'a invaii, 

Toata lumea va jeli, 

Numa jidovii, 

Paganii, 

Nu vor jeli, 

Far' vor batjocori 

Pe fiul meu 

§i-a lui Dumnezeu ! 

— Maica sfanta, de-i a?a, 
La Dumnezeu ne-om ruga 
Pe Christos 

Cel noua de folos, 

Pe fiul tau 

§i-a lui Dumnezeu 

Sa ni-1 scape de la rSu! 

— Ioane 
Santioane ! 

Asta am zis-o §i eu 

§i-am grait. 

Dar fiul eel sfant 

Mi-o prorocit 

C'a§a vrea Dumnezeu 

Pentru neamul paganesc, 

Pentru neamul omenesc ! 

— Maica, de-i a§a, 
Fie in voia ta ! 

Cum zicea, 
Se pornia, 

Lume multa ca merea, 
Pan' la Egipt ajungea, 
Pe-o noapte intunecoasa, 
Pe-o noapte racoroasa, 



De te infiorS prin oase. 

Iuan 
Santion 
Merea 
Cat merea 
Saia§ sa gaseasca, 
Saia? sa cer§easca. 
Dar cum cer§ia, 
Nu-mi afla, 
Nu-mi c&pata, 

Pan' ingeru Domnului venia. 
Cum venia, 
Ingerul graia : 
— Maica sfanta ! 
lea pre fiul sfant 
§i-l ascunde 
Intre cucute, 
Ca Jidovii or veni 
§i cu voi s'or intalni 
§i vor intreba: 
N'aji vazut pe Precista? 
MaicS sfanta, 
A§a le cuvanta, 
Ca i-a$i vazut mergand 
De pe iest pamant, 
Ca e apatos, 
Ca e gloduros 
$i nesanatos. 
Ca ei cum vor auzi, 
La drum vor porni, 
Lumea-or drumari 
$i pe cand vor inturna, 
Pe-aici nu vor mai afia! 
Maica sfanta, 
Cum il auzia 
Chiar a?a facea. 
Pe fiul sfant il ascundea 
§i cu Jidovii cum se intalnia,. 
In alte t§ri ii indrepta, 
Lumea sa o drumareasca, 
Pe drumuri sa se pustieasca (1). 



(1) Com. de d-1 Th. A. Bogdan, invajator in Bistrija. 



Digitized by 



Google 



95 



8. — Pe langS legendele, cari s'au reprodus in §irele de mai 
sus, se mai aflS inc& §i unele Cdntece de stea, cari ne aratS 
asemenea §i mult mai cu deam&runtul atat Venirea Magilor 
de la rdsdrit la Ierusalim, cu scop ca s& se inchine nou n&s- 
cutului imp&rat al Iudeilor, adec& lui Is. Chr., cat §i fuga 
Maicii Domnului la Egipt §i t&iarea pruncilor la porunca 
lui Irod. 

Cantecele acestea insS nu sunt de provenientS. curat po- 
poranS, ca legendele de mai sus, ci de provenien$& c&rtu- 
r&reasca. 

Cu toate acestea ins5, devenind ele cu timpul poporale §i 
flind acuma foarte r&spshidite, mai ales pe la ora§e, cred a 
nu gre§1, dacS. voiu reproduce aice unul §i din aceste Cdn- 
tece de stea. 

Iata-1: 



Trei crai de la rasarit 
Cu steaua-au calatorit. 
Cand in cale purcedea, 
Steaua 'nainte mergea, 
Cand sta, de se odihnia, 
Steaua ii ingaduia. 
§i tot a§a ca s'au dus 
De la ras&rit spre-apus. 
§i-au mers, dupa cum cetim, 
Pana la Ierusalim. 
Acolo cand au ajuns, 
Steaua lor li s'a ascuns. 
Deci le-a fost lor de intrebare 
Na§tere de imparat mare : 

— Unde §ti{i ca s'a nascut 
Un imp&rat nu de mult, 
Ca noi steaua i-am vazut 
§i dup& dans-am venit 
Tocmai de la rasarit. 

Irod ca s'a suparat, 
Craii 'n taina i-a chemat 
§i cu pofta i-a rugat 
§i lor ck le-a cuvantat: 

— Ian merge^i §i ispitiji, 
Pe-acel prune sa mi-1 gasiji ! 
De s'a intampla sa-1 afla^i, 



Mie de $tire s&-mi daji 

Sa merg sa ma inchin §i eu 

Ca unuia Dumnezeu! 

Craii scarbiti c£ s'au dus 
Pentru stea ca s'a ascuns. 
Din ora§ dac'au e§it, 
Steaua lor li s'a ivit 
§i-au mers, pana ce-austfitut, 
Unde-a fost Christos nSscut, 
§i s'au dus pana ce-au stat, 
Unde-a fost Christos culcat. 
Acolo 'nuntru-au intrat, 
Lui Christos s'au inchinat 
Ca unui mare imp&rat. 
Scumpe daruri i-au adus 
§i 'naintea lui le-au pus : 
Aur, smirna §itamae, 
Precum §i la carte scrie. 
Dupa ce s'au inchinat 
§i s'au dus de s'au culcat, 
Ingerul s'a aratat 
§i in vis sfat lor cS le-a dat: 
Ei spre casa, cand s'or duce, 
Pe-alta cale saapuce, 
Iar pe Iosif 1-a invajat 
§i a§a i-a cuvantat : 



Digitized by 



Google 



96 



— lea pruncul §i maica sa 
§i fugi la Egipt cu ea, 
Ca in scurt Irod va cerca 
Pe prune aici a-1 afla, 
§i de el, daca va da, 
Lui nu i se va in china, 
Ci viaja i-a lua ! 

Craii, cum s'au de$teptat, 
Pe-alta cale-au apucat 
§i lui Irod imparat 
Ei de §tire nu i-au dat. 

Iar Iosif, cum s'a sculat, 
Prune §i maica a luat 
§i pe loc s'a §i pornit 
§i spre Egipt au fugit. 

Atunci Irod imparat 
Foarte rau s'a suparat, 
Ca de §tire nu i-au dat, 
Mult& oaste-a ridicat, 
Mul^i coconi mici a taiat, 
Pai-spre-zece mii de prunci 
De doi ani in jos mai mici, 



De doi ani mai mici in jos 
Tot de o sama cu Christos. 
§i mult sange c'a varsat, 
Lumea de s'a sp&iinantat. 
§i nu era nic&ire 
Casa f&r& de jelire, 
Maica f£r& tanguire. 
Raehil pruncii i§i plangea, 
Ca mai mult ea nu-i avea. 
§i nimene nu putea 
Pe dans' a o mangaia, 
Bat&r cine ce-i spunea . . . 
Ramlenii, cum au aflat 
Celea ce s'a intamplat, 
Pe loc ca s'au §i gfttat, 
Rusalimul 1-au darmat, 
Pe Jidovi i-au reschirat 
§i prin lume i-au manat. 
Rusalimu-au pustiit, 
Pe Jidovi i-au fugarit, 
Lumea de ei c'au umplut 
$i de ras ca i-au facut (1). 



O variants a acestui cSntec sunS precum urmeazi: 



Trei crai de la rasarit 
Cu steaua-au c&latorit. 
§i-au mers, dupa cum cetim, 
Pana la Ierusalim. 
Acolo, cand au ajuns, 
Steaua lor li s'a ascuns 
§i le-a fost de a umbla 
Prin ora§ de a se primbla 
§i pre oameni de a intreba : 
— Unde §ti{i ca s'a nftscut 
Un imp&rat nu de mult, 
C& noi steaua i-am v&zut, 
Steaua lui la rfis&rit 
§i dupa dans-am venit, 
Ca pe dansul si-1 afl&m 
§i lui sa ne inchinam ! 



Atunci Irod imparat 
Auzind s'a tulburat, 
Pe crai in grab' i-a chemat 
§i in taina c& i-a intrebat, 
Ispitindu-mi-i setos 
De na§terea lui Christos. 
§i cu graiu ad&ugat 
Foarte lor li s'a rugat 
§i pe urma i-a manat : 
— Duceti-va 9M cita(i ! 
De s'a intampla sa-1 aflaji, 
Inapoi si vfi inturnafi, 
Pe mine m& in$tiin(ati, 
Sa merg sd m& inchin §i eu 
Ca §i unui Dumnezeu! 

Craii scarbiji s'au pornit 



(1) Auzit de la un c&lug&r b&tran din manSstirea Sucevifa. 



Digitized by 



Google 



97 



Pentru stea ca s'a oprit. 
Iara dupa ce-au plecat, 
Steaua iar li s'ar&tat. 
§i-au mers pana ce-au statut, 
Unde a fost Christos n&scut. 
§i dup& ce 1-au aflat, 
Cu to^ii s'au bucurat, 
Cu daruri i s'o 'nchinat 
Ca la un mare imp&rat. 
§i 'napoi cand au purees, 
Ei pe alt& cale-au mers, 
Pe-alt& cale s'o 'nturnat - 
$i lui Irod imparat 
Ei de §tire nu i-au dat, 
Caci a?a lor le-a fost zis 
Ingerul noaptea in vis. 

Iara Irod imparat, 
Vazand c* a fost in§elat, 
Poarte rau s'a suparat, 
Multa oaste a ridicat ; 
Poarte rau s'a nScfijit, 
Oaste mare c'a pornit, 
Oaste mare, jidoveasca, 
Pe Christos ca sS-1 gaseasca 



§i de zile sS-1 gSteasca. 
§i oastea, cum s'a ridicat, 
In Vifleem c'a intrat 
Mulji coconi mici c'a taiat 
Pan' la pai-spre-zece mii, 
Tot cruzi, marun^ei copii, 
De doi ani §i mai in jos, 
Ca sa-1 taie pe Christos. 

Pe Christos nu 1-a taiat, 
Cfici maica sa 1-a luat 
Dup'a ingerului sfat 
§i de-acolo c'au fugit 
§i-au mers cu el la Egipt. 

Iar tiranul, crud Irod, 
Blestemat fiind de norod, 
Blestemat §i afurisit, 
Nu peste mult a perit, 
Nefiind el bucuros 
De na§terea lui Christos. 

O na§tere fericita, 
Lui Irod i-ai fost urata, 
Noua ne e§ti mult iubita, 
De aceea ca te slavim 
§i cu glas ca glasuim: 



«Na§terea ta, Christoase, Dumnezeul nostru, r&s&rit-a lumii lu- 
mina cunojtintei, ca intru dansa cei ce slujia stelelor de la stea 
s'au invS^at sa se inchine tie, soarele dreptatii, §i sa te cunoasca 
pre tine r&sfiritul eel de sus. Doamne, m&rire tie!» (1) 



(1) Com. de Ignatie Corvin, calugar, care 1-a invajat de la un alt ca- 
lug&r din man&stirea Sucevija. 



Marian, Legendele Maicii Domnului. 



Digitized by 



Google 



VI. 

MAICA DOMNULUl §1 PAINGANUL 



Un mit grec ne spune c& in vechime trfiia in ora§ul Co- 
lophon (1) un vSpsitor foarte vestit. El se numi& Idmon, §i 
ave& o fiicS, care se chemh Arachne. 

Arachne erh atat de iscusit& in tot lucrul femeesc, pre- 
cum : in Jesut, impletit §i cusut, in cat i se duse vestea peste 

toati t ara in l un g 8* in ^ at - 

Venind odinioari la dinsa nimfele de pe muntele Tmolus 
%\ din r£ul Pactolus, se minunar£ mult de Jes&turile ei cele 
prea iscusite. 

Arachne, vSzSnd aceasta, se sumeti a§& de tare, in cat se 
bizui a se apuca in r&m£§ag cu Athena, z&na artelor §i a 
§tiintelor, zicSnd cS ea va Jese mai frumos decat Athena. 

Athena primi rSmS§agul §i fScu un covor minunat, in care 
erau Jesute cele patru elemente ale lumii, apoi flrmamentul 
cu planetele, cu soarele §i luna, oamenii, animalele, pasSrile 
§i pe§tii. Toate acestea erau inchipuite in cele mai vii §i mai 
frumoase colori. Apoi mai infati§& ea pe acel covor inc& §i 
multe fapte §i minuni ale zeilor din timpurile vechi. 

Arachne, la randul ei, tesu cu sarguin^S mare pe un co- 
vor foarte frumos icoana Europei §ezSnd pe un leu §i ino- 
tand peste Oceanul viforos. 

AmandouS covoarele acestea fur& supuse judec&tii zeilor, 
cari hotSrarS cum c& covorul zSnei Athene este cu mult mai 
frumos §i mai iscusit decat covorul vestitei Arachne. 



(1) DupS. unii insa Hypdpa in Lydia. Vezi : Mayers Conversations- 
Lexicon. I. Bd. Funfte Auflage. Leipzig und Wien 1893, p. 771. 



Digitized by 



Google 



99 

Fiind e& perduse rSma§agu]> totf o raserfi pe sumeaja 
Arachne. 

Arachne se scSrbi din causa aceasta a§& de tare, in cat 
i$i f&cu seama. 

Atunci zeii se indurarfi de d&nsa §i o prefScurS intr'un 
Paingan, care §eade §i astazi singuratic §i supSrat prin un- 
ghere §i tot Jese tesaturila cele mai subtfri §i mai iscusite (1). 

Acest mit, care a trecut mai pe urmS. de la Greci la Ro- 
mani (2), a dat in decursul timpului na§tere legendelor cu- 
noscute RomSnilor sub numirea de Maica Domnului §i Pa- 
ingdnul 

lata §i legendele acestea: 

1. — La Romanii din Bucovina: 

«Zice c& Maica Domnului era foarte iscusita $i vestita in pri- 
vin^a torsului, a Jesutului $i a cusutului. De aceea, cand avea ea 
ce-va de tors, ori ii trebuia vre-o c&ma$a atat pentru dansa cat 
§i pentru fiul s&u, Domnul nostru Is. Christos, nici odat& n'o da 
alteia de Jesut $i de cusut, ci tot-deauna §i-o ffreefc ea singurfi. 

«Intr f o zi de varfi, avand foarte mult de tors $i fiind in cas& 
foarte cald, a e$it cu furca sub brau afar a, $i acolo s'a pus sub 
umbra unui pom inalt §i r&muros, anume ca s& poat& mai bine 
§i mai u$or toarce. 

«Un Paingdn insa, care din intamplare se aflfc pe pomul acela, 
vaz&nd-o cum toarce ?i cat de repede i se invarte §i-i sf&rfie f usul 
sub caer, se cobora la dansa §i-i zise: 

— «Tot am auzit c& d-ta e?ti foarte iscusita in tors, §i am cu- 
getat cS-i chiar a§&. Acuma insS v&d c$ m'am in§elat. 

— «§i de ce, m& rog ? — intreabfi Maica Domnului plina de 
mirare. 

— «De aceea ca d-ta torci cu mult mai gros de cum am pre- 
supus eu ! — r&spunse PainganuL 

— «D'apoi cine poate s& toarcS mai sutyire decat mine ? — 
intreabfi iarS$i Maica Domnului, 

— la §i eu ! — zise PainganuL 



(1) S. V. Isopescul, in Cartea de cetire pentru clasa a doua gimna- 
ziald de §tefan Stefuriac, t. II. Suceava, 1886, p. 65-66; — cf. Mayers 
Conversations Lexikon. I. Bd. Hildburghausen 1874, p. 800. — Idem de 
eadem: Funfte Auflage, p. 771. 

(2) Ovid, Metamorph, lib. VI. Arachne, 5—145;— Virg., Qeorg. IV, 246. 



Digitized by 



Google 



100 

— « Asta nu se poate ! 

— «Ba se poate! — zise iara§i Painganul, plin de mandrie. — 
§i daca nu m& crezi, hai §i ne-om apuca in r&m&§ag ! 

— «Despre mine ! — ad£ug& Maica Domnului. 

«§i apucdndu-se in r&m&§ag : care va toarce firul eel mai sub- 
tire, se pusera amandoi. pe tors. §i atat Maica Domnului cat §i 
Painganul toarserS fire din ce in ce tot mai sutyiri. 

«In urma urmelor insa tot firul tors de Paingdn a fost mai 
subjire decat eel tors de Maica Domnului. 

«V&z&nd aceasta Maica Domnului s'a sup&rat pe dansul, ca a 
intrecut-o in tors §i de aceea 1-a blestemat, zicand c& cine-1 va 
vedea §i-l va omora, aceluia i se vor erta §eapte p&cate. 

*§i de atunci oamenii, ori de cate ori §i ori §i unde vad 
vre-un Paingdn, indatS il omoara cu dosul manei, crezand §i 
zicand c& de ori-ce paingan omorat i se eartS §eapte pScate (1). 

Alt& legends tot din Bucovina : 

«Zice c& Maica Domnului, pe cand se afla pe p&mant, nu §tiu 
cum ?i in ce fel s'a intamplat, destul atata ca intr'o zi s'a luat 
la ceerta c'un Paingdn. 

« Painganul, foarte obraznic, zise Maicii Domnului : 

— «Dac& €§ti tu a§& de vestitS §i de inteleaptS, poji sa-mi torci 
un fir de a$8 a$a de subjire, ca mine ? 

«Maica Domnului, atinsa §i suparata fiind de cuvintele cele 
nechibzuite ale Paingdnului, ii raspunse : 

— «Pot ! . . . dar fiind-ca tu ai cutezat a mil ispiti prin asa 
ni§te cuvinte, de aceea incepand din ziua de astazi inainte cine 
va ucide un Paingdn ca tine, aceluia sa i se erte ori-§i-ce p&cat ! 

Ǥi de atunci au inceput oamenii a ucide pre toji painganii, 
caji ii vSd, c&ci se crede cS cine ucide un paingdn, aceluia i se 
eartS §eapte pacate, fiind-c3 Painganul e du^manul Maicii Dom- 
nului (2). 

A treia legends, asemenea din Bucovina: 

«Zice cS S&nta-Maria avea datina de a face singura c$m&§ile, 
ce le purta Domnul nostru Isus Christos, insa ea nu le cosea nici 
cand, cum cos cele-lalte femei cSmS^ile, ci tot-deauna le Jesea 
§i le face& numai dintr'o singura bucatfi. De aceea avei §i da- 

(\) Din Campulung, com. de I. Piticariu, stud. gimn. 

(8) Din Lisaura, sat in distr. Sucevii, diet, de Catrina Socoliuc, 91 com. 
de D. Socoliuc, stud, gimnazial ; — cf . §i El. N. Voronca, op. cit. Partea 
IV §i V, p. 1.067 §i 1.068. 



Digitized by 



Google 



101 

tina de a §i toarce numai ea singurS atat urzeala cat §i M^d- 
tara ce-i trebuift spre facerea unei ast-fel de c&m&$i. 

«Torcand ea iara§i odatS ni^te tort pentru o c&ma$& de acestea 
§i v&zSnd-o un Paingdn cum toarce, se apropie pe incetul de dansa 
§i-i zise: 

— «Ce torci a§a de delicat ? . . . saucugeti ca numai dumnea-ta 
pofi 88 torci a§a de frumos §i de subtire §i nime altul? 

— «D'apoi cine altul poate sa toarca mai bine §i mai subtire- 
decat mine ? — il intreaM Maica Domnului. 

— «Ia §i eu pot s& tore cu mult mai frumos §i mai subtire de- 
cat d-ta! — rfispunse Paingdnul ingamfat. 

— «Daca-i a§a treaba, cum spui, apoi ian apucft-te §i torci sj! 
vad §i eu-cat de frumos §i de sub tire vei toarce! — zise Maica 
Domnului, atins& de cuvintele PaingdnuluL 

« Paingdnul se pune §i intru adev&r cS toarce cu mult mai sub- 
tire decat Maica Domnului. 

«Maica Domnului, vfizand ca tortul Paingdnului e intru adevar 
mai subtire decat al. ei, se apuc& §i ea acuma §i toarce mai sub- 
tire decat dansul. 

« Paingdnul insS nu se 18s8 cu una cu doua invins, ci se pune 
§i toarce din nou, §i de asta data a§a de subtire, c& numai de 
abia i se zariau firele ce le torsese, a§& erau de subtirele. §i 
cum a sfar§it de tors, zise plin de mandrie: 

— «Ei! spune-mi acuma: poate cine-va sa toarcS mai subtire 
decat mine? 

«Maica Domnului, vfiz^ndu-1 cfi-i a§a de sumet, il blestema 
zicand : 

— «De acuma inainte sa nu-ti mai afli hrana, pan& ce nu vei 
toarce ! 

Ǥi din ziua aceea, cand 1-a blestemat Maica Domnului $i panft 
in ziua de ast&zi, Paingdnul numai atunci i§i afla hrana trebu- 
incioasS, cand toarce $i face retele in cari se prinde cate o musca, 
cSreia ii suge apoi sangele». (1) 

A patra §i ultima legends, a§i§derea din Bucovina, sunS 



«Zice cfi Domnul nostru Is. Chr. avea dating de a intra mai 
adese-ori prin sinagogele jidove§ti §i a predica cuvantul lui Dum- 
nezeu. 

«Jidovilor ins& nu le venia nici decum la socotealS inv&tatura 



(1) Din Suceava, diet, de Veronica Poslu§nic. 



Digitized by 



Google 



102 

lui. De aceea nu odat& s'au sfatuit ei ca s&-l prinda §i sa-1 
omoare. 

dntr'un rand, intrand Is. Chr. iar&§i intr'o sinagogfi $iincepand 
a inv&t&, ca tot-deauna, Jidovii ce fac ? ce direg ? destul atata 
ca pun mana pe dansul §i vreau numai decat sa-1 spanzure. Dar 
cine sa le faca funia trebuincioasS spre scopul acesta? Unii spun: 
«f£-o tu !* alfii : «ba fa-o tu !» §i tot a?a so imbie unii pre altii, 
dar nici unul nu se prinde s'o faca. 

«Un Paingdn insa, care se afla intr'un ungher al sinagogei §i 
auzia toate cum se cearta jidovii intre olalta §i nici unul nu vrea 
sa fac& funia ce le trebue, hai ca va face-o el ! 

«Jidovii, cum il aud vorbind, i§i indreapta cu to|ii privirile 
spre dansul si uita ca pamantul de Domnul nostru Is. Chr. 

«Is. Chr. la randul sau, ii lasa cautand cu gurile cascate la 
Paingdn §i e$ind din sinagoga se duce in treaba-§i. 

« Paingdnul insS, care-1 vazuse cand a e§it §i in cotro a apucat, 
se iea dupa dansul tot tor cand. 

«Tot atunci, auzind §i Maica Domnului ca jidovii 1-au prins 
pre fiul sau Isus §i vreau sa-1 spanzure, a inceput a umbla pe 
drumuri §i a-1 c&uta, doara-1 afla §i-l scapa din manile jidovilor. 

«Iata insa ca umbland ea a§a in sus §i in jos, c&utandu-l pe 
Is. Chr. f se intalne^te cu Paingdnul, care s'a fost apucat ca va 
face funia trebuincioas& jidovilor. §i cum il intalne^te, il intreaba: 

— «N'ai vazut unde-va pre fiul meu Is. Chr. ? 

— «Nu numai ca 1-am vazut, ci uita-te la mine ca-i tore chiar 
§i funia cu care au s&-l spanzure jidovii, pentru cS s'a apucat 
sa inveje o noua inv&tatura! — raspunse Paingdnul. 

— «Da mai sutyire n'o poji toarce? — il intreba Maica Dom- 
nului, vazandu-1 ca toarce cam grosuj. 

— «Ba eu pot toarce ?i mai subtire, dar cat pentru o funie 
cred c& §i a$a e prea subtire ! 

« Maica Domnului, auzind raspunsul acesta al Paingdnului, s' a 
suparat pe dansul 91 1-a blestemat zicand : 

Cat vei fi 
§i-i tr&i, 
Sa tot torci, 
Sa r£storci, 

dar numai eel ce din prostie §i din neb&gare de sea ma se va in- 
curca in firele toarse de tine, sa moar&, altul nimeni ! 
Ǥi de atunci Paingdnul toarce necontenit, dar numai o seamS 



Digitized by 



Google 



103 

de mu$te §i alte vietaji mai mici se pot prinde in paingSni§ul 
eSu.» (1) 

2. — La Romanii din Moldova : 

«Zice ca Maica Domnului s'a apucat odatS la intrecere de tors 
<5U f el de fel de vietafi din lumea asta, dar nici o vietate nu putea 
sa o intreaca. §i daca ar fi intrecut-o, nici una nu indr^snia sa 
zica ca a isbutk s'o intreaca in tors. 

«Numai singur Paingdnul a indrasnit a se l&uda ca el toarce 
firul eel mai sub$ire §i nu-i nimeni in stare in toata lumea ca 
sa-1 intreaca. 

«Atunci zise Maica Domnului: 

— «Ian toarce, *fe& te vad ! 

«Painganvl se apuca §i toarce un fir, c5 numai de abia se puteS 
zari de subjire ce era. 

« Maica Domnului toarce atunci alt fir mai subjire decat al 
Painganului. 

«Paingdnul, la randul sau, facu acuma altul §i maisutyire de- 
cat al Maicii Domnului, ^i iara§i incepu a se lauda §i a se mandri 
ca nimeni nu e in stare sa toarca a§a de subjire ca dansul. 

«§i tot a§& se intrecura ei unul pe altul, panfi ce in urma ur- 
melor Maica Domnului, inciudatS de atata cutezare §i obraznicie 
din partea Painganului, indemna pre oameni sa starpeascaneamul 
paing&nilor, zicand ca eel ce va omora un paingan, aceluia i se 
vor erta §eapte pacate. 

Ǥi de atunci vine c5 oamenii omoara pre to|i paing&nii, caji 
ii vad, crezand §i spunand ca fie-caruia, care omoar& un paing&n, 
i se earta cate §eapte pacate. » (2) 

3. — La Romanii din Tara-romdneascd : 

«§edea odatS Santa fecioard, Maica Domnului, la fereastrS §i 
torcea. Inc& de dimineata sta nemi§cata acolo §i privia intr'una 
cu drag la caerul din furc& $i la fusul ce sf&raia. 

«Al&turea in albiuja dormia micul Isus. 

«§i torcea mult, mult, §i uitandu-se necontenit la firul de l&nS, 
i se painjeniau ochii. Atuncea se uita pe fereastrfi. 



(1) Din Suceava. ' 

(2) Din com. Bro?teni, jud. Suceava, com. de d-1 S. Teodorescu-Chiri- 
lean ; — cf . Asachi, revistS §tiintific*i literara, an. III. Piatra 1884. Nota 
de la p. 1295 ; — apoi Archiva, organul societ&tii 9tiinjifice §i literare 
din Ia§i, an. IV. Ia?i 1893, p. 494. 



Digitized by 



Google 



104 

«Pas8rile sburau vesele prin aer, trecand chiar pe langa fe 
reastra Maicii Domnului. Unele din ele se loviau in sborul lor 
de fereastrfc; iar randunelele se puneau pe cercevele §i priviau 
in launtru la Sdnta feeioard Maria, cum toarce. 

♦Iubirea lor era nem&rginita, de aceea au §i fost binecuvantate 
de Maica Domnului ^i de atunci rdndunica este privita ca pasare 
sfanta §i oamenii ieau drept mare pacat pentru acela ce omoara 
o randunica. 

«Parandu-i-se prea mare nadu§ala in casS, deschise fereastra. 
Un aer racoros n&v&li in n&untru. 

«Intre mul^imea de fiin^e vie^uitoare : fluturi, albine, vrabii, 
randunele... ce se invartiau pe langS fereastrji,. era §i PainjenuL 

«Pe furi§ §i cu mare greutate se urea Painje^il^kxik de-asupra 
u^orului ferestrei §i privia la sfanta fecioara cum torcea. Pa- 
randu-i-se oare cum ca Maica Domnului toarce prea gros firul, 
nu-1 mai putu rabda inima §i zise : 

— «Mai subjire nu po|i toarce? 

« Maica Domnului se opri din tors §i-§i aruncS pri virile c&tre 
Paianjen, care se ridicase mai sus, ca sk fie vazut, §i raspunse: 

— «Ba da ! 

Ǥi toarse prea sfanta mai sub^ire ce-va. 

— «Mai subjire nu po$i? 

— «Ba pot! 

«§i toarse Maica Domnului cat putu de sub^ire §i parandu-i-se 
ca nu se poate toarce mai fin decat atata, zise : 

— «Mai sutyire nu se poate toarce! 
«Paianjenul ingamfat raspunse : 

— «Eu pot s& tore §i mai sutyire! 

— «Sa te vedem! 

« Toarse Pdianjenul ni§te fire, ca abia se puteau zari §i se uita 
obraznic la prea sfanta, care era mahnita in suflet. 

«Vezi ca eu am tors §i mai supjire §i daca vrei pot sa tore 
§i sa tes tot-odata. 

« Maica Domnului, suparata peste masurS, il blestema, ca asta 
sa-i fie ocupajiunea zilnica §i din ea sa se hraneascS §i cine-1 
va vedea sa-1 omoare. 

«§i de atunci Paianjenul §i toarce §i tese, §i toarce §i tese in- 
tr'una, intinsand panza din care se hrane§te; se ascunde prin 
col^uri, pe dupa soba, prin crapaturi §i chiar prin pamant, de 
unde il scot copiii cu o bucata de cearS, legata cu o a\k §i-l 



Digitized by 



Google 



105 

omoarfi ; §i ori-cine omoara un Paianjen, ii earta Dumnezeu trei 
pacate.* (1) 

4. Maica Domnului din legendele reproduse in §irele de 
mai sus nu numai ca substitue pre Athena, zana artelor §i 
a §tiintelor din mitul grec, ci ea este tot-odata §i conside- 
ratS, dupd credinta Romanilor din Bucovina, ca §i Athena, 
de un fel de zeifd §i mai cu seama a urzitului §i a tesutuluu 

lata ce crad §i spun Romanii din Bucovina in privinja 
aceasta : 

«Lucrul pdnzei e ai Maicii Domnului, caci Maica Domnului le-a 
dat oamenilor panza, ca sa aibS de crijma. 

«Asemenea §i toatd fesdtura e a Maicii Domnului, 

«La furca se lasa canepa, ca daca nu se lasa, Maica Domnului 
e cu manile goale, dar a§a i le acopere. 

«Cand urze§ti, sa te apuci de graba de legat jirdghiile, ca Maica 
Domnului, pana nu le legi, sta pe urzitoare in genunchi §i-i 
tare greu. 

«Cand e§ti la jumatate cu urzitul, sa torni ap8 pe urzitoare, ca 
de nu torni, Maicii Domnului asemenea-i greu. 

«Apa se toarna pe talpigi, pe spata §i pe urzitoare, de aceea, 
pentru ca fiindu-i Maicii Domnului sete, ea se bucura §i bea apa. 

«Cand tese femeia, Maica Domnului sta in genunchi langa dansa 
§i-i ajuta, pana ce gate^te. 

«In fine, cum soo(i din casa stativele (rasboiul), sa masori panza, 
caci Maica Domnului sta in genunchi, pana n'ai masurat-o.» (2) 



(1) Din Negoe§ti, publ. de Chirila R5§canu in Albina, revistS enciclo- 
pedica popular^, an. II. Bucure§ti 189tf, p. 1.335—1.336. 

(2) El. N. Voronca, op. cit. Partea IV §i V, p. 1.067. 



Digitized by 



Google 



VII. 
CAUTAREA DOMNULUI ISUS CHRISTOS. 



Cea mai frumoasS §i tot-odatS §i cea mai rSsp^nditS diu- 
tre toate legendele, cate s'au in§irat in capitolele premer- 
gStoare §i c&te se vor mai in§ira in cele douS ce urmeazS, 
este fSrS indoialS legenda despre Cdutarea Domnului no- 
stru Isus Christos, de catre maica sa, preacurata fecioarS 
Maria. 

Nu este nici o singurS JarS dincoace de DunSre locuitS 
de Romani, dupS cat imi este mie panS acuma cunoscut, in 
care s& nu se afle aceasta legends. 

Ba, am puteii zice cS nu este nici un singur sat locuit de 
Romani, fie acela ori §i cat de mic §i de neinsemnat, in care 
s& nu le fie mai multor in§i cunoscutS. 

Drept dovadS despre aceasta ne poate servi imprejurarea 
cS numai eu singur §i numai din Bucovina am adunat 23. 
variante §i anume din fie-care district c&te una sau mai 
multe. §i dac& numai mi-ar fi fost cu putinja, nu m& in- 
doesc nici de cat c& in fie-care district a§i mai fi descoperit, 
dacS nu mai multe, eel pu^in incS pe atatea variante. 

Se na§te acuma intrebarea: care sS fie oare adevfiratul 
isvor al acestei legende §i cum vine cS dintre toate legen- 
dele Maicii Domnului numai aceasta este cea mai cunos- 
cutS §i mai rSspandita? 

Unul dintre apocrifele ceie mai r&spHndite §i mai c&utate 
de cfitre poporul rom§nesc de pretutindene este Visul Maicii 
Domnului, al c&rui cuprins constat din trei puncte princi- 
pal, §i anume intaiu : Visul preacuratei fecioare Maria, cum 



Digitized by 



Google 



107 

a vfizut ea pre flul s£u, Domnul nostru Is. Chr. c& a fost 
prins, chinuit §i rSstignit de cfitre Jidovi pe cruce ; al doilea 
arfitarea Domnului nostru Is. Chr. Maicii sale §i explicarea 
oausei de ce are s£ fle el chinuit §i rSstignit ; §i in fine al 
treilea indegetarea c& eel ce va purt& visul acesta al Maicii 
Domnului la sine, acela va fl ferit de toate relele, iar cand 
va muri, cS va veni ingerul Domnului §i lu&ndu-i sufletul 
11 va duce intru impSr&tia cerurilor, unde se va veseli cu 
toji drepjii (1). 

Comparand legenda din cestiune in privinta cuprinsului 
«u Visul Maicii Domnului, ori-iji-cine va constate c& in 
amUndoua provin unele §i acelea§i idei, cu acea deosebire 
numai cS pe cand in Vis Maica Domnului viseazS numai 
«eea ce are sS pfl(eascft fiul sSu, pe atunci in legenda i se 
spune de citre al^ii, §i anume mai intSiu de citre Stint-Ion, 
apoi de cStre Me$terul de lemn §i in urm5 de c&tre Me§terul 
de fier, ceea ce intru adevSr a pS^it §i cum a fost rSstignit 

Deci eu cred c& isvorul legendei acesteia nu poate fl altul. 
clecat Visul Maicii Domnului in compilatiune cu un alt 
oare-!$i-care apocrif cre§tin sau §i cu o legendfi p3g&n& an- 
terioari rfistignirii Domnului nostru Is. Chr. (2). 

Zic compilatiune, cftci nu-mi pot altmintrelea ex plica de 
unde vine in toate varianiele, cate mi-s mie cunoscute 
pan& acuma, broasca, care face pre Maica Domnului ca sft 
T&d&, aratSndu-i pre flul sSu Toma. 

Ce se atinge de cauza r&spSndirii celei a§& de mari a 
acestei legende, cred cS este de a se cSuta, ca %\ la Visul 
Maicii Domnului, in partea flnal8, in care se zice apriat 
€S eel ce va invSJa Povestea patimei §i rastignirii Dom- 
nului nostru Is. Chr. §i va spune-o: 

Sara culcandu-se, 

Dimineafa sculandu-se 

La luna, 

La s&ptamana, 

La un an 

§i jumatate de an, 



(1) Cf. B. P. Hasdeu, Cuvinte dm bdtrdni, torn. II. Bucure^ti 1879, 
p. 390. 

(2) Cf. Hasdeu, op. cit, p. 393 §i 399. 



Digitized by 



Google 



108 



pe acela il va lua sau Domnul nostru Is. Christos insu§i 
sau Maica sa sau ingerii Domnului de mSna dreapta §i-l va 
duce pe puntea sau cSrarea dreapta, 

La mese intinse, 
La faclii aprinse, 
La pahare pline 
§i la vorbe bune 
Din cea-1-alta lume, 

adecS din impSrStia cerurilor. Iar pe eel ce va §tio §i nu 
va spune-o, il va lua de m^na stanga §i-l va duce pe puntea 
sau pe cSrarea stramba, 

La mese stranse, 
La faclii stanse, 
La pahare goale 
§i la vorbe goale 

din impSrStia intunericului. 

§i acuma, dupa ce am ar&tat care este, dupa pSrerea 
noastr5, isvorul legendei despre Cdutarea Domnului Is. Chr., 
si trecem de-a dreptul la reproducerea ei precum §i a tu- 
turor variaiitelor sale, cate le-am putut eu p&nfi acuma afia 
§i adun&. 

1. — Am spus chiar de la inceput cS cea mai r&sp&ndh& 
dintre toate legendele Maicii Domnului este cea despre cdu- 
tarea Domnului nostru Is. Chr. 

Din cauza aceasta voiu reproduce mai int&iu toate va- 
riantele adunate in Bucovina §i voiu continue apoi cu re- 
producerea variantelor din cele-lalte tSri locuite de RomanL 

lata acuma §i legenda despre Cdutarea Domnului nostru 
Is. Chr., ast-fel dupa cum este ea uzitata la RomSnii din 
Bucovina : 



Era un om mare 
C'un topor mare, 
S'o dus in padurea mare 
§i-o taiat un lemn mare 
§i-o facut o biserica mare 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
In altariul eel mai mic 
§edea Santa-Maria micS, 



In altarul eel mai mare 

§edea Santa-Maria mare, 

§i citea 

§i procitea 

§i cata in carji, # 

§i cata in par^i, 

Sa vada pe fiul sau, 

Pe fiul lui Dumnezeu. 



Digitized by 



Google 



109 



Wo vazut pe fiul sau, 
Pe fiul lui Dumnezeu, 
Da o v&zutpe Ion, 
Pe Sdnt-Ion, 
Nana§ul lui Dumnezeu 
§i cum&trul sau. 
§i vSzandu-1 l-o intrebat 
§i ast-fel i-o cuvantat: 

— Ioane, 
Sdnt-Ioane ! 
W*\ vazut, 
N'ai auzit 
De fiul meu, 

De fiul lui Dumnezeu 
§i de cinul (1) tau ? 

— Maica ! de vazut 
Eu nu 1-am vazut, 
Da de auzit 

Eu am auzit 

Ca Jidovi-1 chinuesc 

§i amar il mai muncesc 

Langa poarta lui Pilat, 

Cea alba de brad, 

Rastignit pe cruce 

De mfir dulce. 

Cu c&ma$& de urzicS 

L-o imbr&cat, 

Cu curea de macie? 

L-o incins, 

Coroanii de spini 

Pe cap i-o pus, 

Trestle sub unghii 

I-o batut, 

Sange in pahar 

I-o sprijinit, 

Jidovii la inas& 

De-a randul l-o baut ! 

Maica Domnului, 
Auzind rSspunsul lui, 
De-auna s'a $i pornit 
Pe-un deal mare, ascufit 



Ca o muche de cu$it, 
Tot plangand §i suspinand, 
Faja alba sgariind, 
Codiji negre despletind, 
Pe fiul sau c&utand. 
§i pe unde ea merged 
Dealul ca se naruia, 
Ca ceara ca se topia, 
Ca aurul se sleia. 
§i ducandu-se a§a, 
C'un me§ter se intalni&, 
C'un me§ter mare de lemn 
§i din gur^i-i zise a$3i : 

— Buna ziua, me§tere! 

— Mul^umim dumi-tale, 
Maica sfanta, preacurata ! 
Da de ce e§ti suparata, 
Ce plangi, ce oftezi, 

Ce te v&erezi ? 

— Cum n'oiu plange ?i ofta, 
Eu cum nu m'oiuvSera, 

Ca numa-un fiu am avut 
§i pe-acela 1-am perdut. 
§i acum am auzit 
Ca Jidovi-1 chinuesc 
§i amar il mai muncesc 
LangS poarta lui Pilat, 
Cea alba de brad, 
Rastignit pe cruce 
De mar dulce. 
N'ai vSzut, 
N'ai auzit, 
De fiul meu, 
De fiul lui Dumnezeu? 

— Ba eu, Maic', am auzit 
§i cu ochii 1-am vazut 
Langfi poarta lui Pilat, 
Cea alba de brad, 
Rastignit pe cruce 

De mar dulce. 

Dar nu numai 1-am v&zut, 



(I) Cinul = finul 



Digitized by 



Google 



110 



Ci eu chiar i-am §i facut 

Crucea pentru rastignit. 

Jidovii m& cinc&ifc 

§i tot una Imi zicea 

Ca s'o tai mai mica, 

S'o fac mititica 

§i mai subfirica. 

Dar ei cu cat imi zicea 

Ca s'o fac mai mititea 

§i mai sutyirea 

Cu atat'o f&cui mai mare, 

Mai groasS, mai gr^a $i s tare. 

Maica Domnului, 
Auzind r&spunsul lui, 
S'o scarbit, s'o suparat, 
§i l-o blestemat: 

— Sa dai cu barda cu aim 
§i-atunci abia sa iei banu! 

§i apoi iara s'o pornit 
Pe un deal mare, ascujit 
Ca o muche de cufit, 
Tot plangand §i suspinand, 
Fa^a alba sgariind, 
Coditi negre despletind, 
Pe fiul sau cautand. 
§i ea ast-fel cum mergea 
C'un mester ca se intalnia, 
C'un me§ter de Her vestit 
§i din gura i-o vorbit : 

— Buna ziua, me§tere! 

— Multumesc dumi-tale 
Maica sfantS, preacuratS ? 
Ce plangi, ce oftezi, 

Ce te vaerezi ? 

— Cum n'oiu plange §i ofta 
§i cum nu m'oiu vaera, 

Ca numa-un fiu am avut 
§i pe-acela 1-am perdut 
§i acum am auzit 
C& Jidovi-1 chinuesc 
§i amar il mai muncesc 
Langa poarta lui Pilat, 
Cea alba de brad, 



RSstignit pe cruce 

De m&r dulce ! 

N'ai v&zut, 

N'ai auzit 

De fiul meu, 

De fiul lui Dumnezeu? 

— Ba eu, Maic\ am auzit 
§i cu ochii Tarn v^zut 
LangS poarta lui Pilat, 
Cea alba de brad, 
R&stignit pe cruce 

De mar dulce. 
Da nu numai 1-am vazut, 
Ci §i cuie i-am fficut 
Cu cari a fost r&stignit. 
Jidovii ma cincaia 
§i tot una imi zicea 
SS le faa sa fie mari 
§i cat se poate de tari. 
Dar cu cat m'o cincait, 
Cu-atata eu le-am f&cut 
Mai mititele 
§i mai subjirele ! 

Maica Domnului, 
Auzind raspunsul lui, 
L-o blagoslovit 
§i ast-fel i-o vorbit: 

— Odata sa dai cu ciocanu 
§i pe loc sa §i iei banu ! 

§i apoi iarfi s'o pornit 
Pe un deal mare ?i ascu^it 
Ca o muche de cutit, 
Tot plangand §i suspinand, 
Fata alba sgariind, 
Codiji negre despletind, 
Pre fiul sau cautand, 
§i ast-fel ea cum mergea 
Co broascd ca se intalnia 
§i din gura c&-i zicea : 

— Buna ziua, broasca! 

— Multumim, Maica! 

Da ce plangi §i ce oftezi, 
' §i de ce te vfierezi, 



Digitized by 



Google 



Ill 



Fa^a alba sg&riind, 
Codifi negre despletind ? 

— Cum n'oiu plange §i-oiu ofta 
§i cum nu m'oiu vaera, 

Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut 

§i acum am auzit 

C& Jidovi-1 chinuesc 

§i amar il mai muncesc 

LangS poarta lui Pilat, 

Cea alb& de brad, 

Rastignit pe cruce 

De mar dulce ! 

N'ai v&zut, 

N^ai auzit 

De fiul meu, 

De fiul lui Dumnezeu? 

—Da taci, Maica, nu mai plange, 

Nu varsa lacrami de sange, 

Nu te caina, 

Nu te vaira, 

C£ §i eu inc'am avut 

Doi-spre-zece copila§i 

Dragala^i, 

Tare frumu§ei 

§i labana^ei, 

De-a dragul sa ca^i la ei, 

§i o venit o roata 

Fdrfdcatd 

§i i-o luat pe toji de-o-data, 

Numai unul mi-o ramas 

Mititel 

§i §chiopatel ! 

— Broasca ! bine-ai face, 
Cand 1-ai chema 'n coace, 
Ca sa-1 vad §i eu 

Cum ii fiul tau ! 
Broasca l-o strigat 
§i ast-fel l-o chemat : 

— Busuioace, 
Tobaltoace, 

Ian vin& la maica in coace ! 
§i cum l-o chemat, 



O §i alergat 

Un broseoiu had, inholbat, 

Labanat 

§i cracanat. 

Maica Domnului, 

Cand l-o vazut 

Cat ii de slut, 

O §i prins a rade. 

§i apoi o blagoslovit 

Broasca zicand : 

— Broasca ! cand tu vei muri 
Sa nu te impu^e^ti. 
Oamenii ap& de pe tine sa bee, 
Isvor fara de tine sa nu fie! 
Dupa ce o blagoslovit 
Broasca, iara s'o pornit 
Pe-un deal mare §i-ascujit 
Ca o muche de cu^it, 

Tot plangand $i suspinand, 

Fa^a alba sgariind, 

Coditi negre despletind, 

Pe fiul sau cautand. 

§i s'o dus §i s'o tot dus 

Pana in urma ce-o ajuns 

Langa poarta lui Pilat, 

Cea albS de brad, 

Unde era rastignit, 

Fiul ei eel prea iubit 

Pe cruce 

De mar dulce. 

§i de el ea cum o dat 

De-auna l-o §i intrebat : 

— Fiul meu, 
Iubitul meu ! 

Da de ce te-ai dat, 
De ce te-ai lasat 
SS te chinueasca, 
Sa te rastigneascS 
Canii de Jidovi spurcaji 
§i nespala^i? 

— Maica mea 
§i scumpa mea ! 

Eu cum nu m'oiu da, 



.Digitized by 



Google 



112 



Cum nu m'oiu lasa, 

Ca pana nu m'am dat 

§i nu m'am l&sat, 

N'am v&zut 

Locu§or 

De focu§or, 

Taetur& de topor, 

Fana^e inoite 

§i flori inflorite. 

Copil dup& mama 

Nu plangea, 

Nici mama dupa copil, 

Vi$el dupa vaca 

Nu r&gea, 

Nici vaca dupS vi^el. 

Miel dupa oae 

Nu sbiera, 

Nici oae dupa miel. 

Puii dupa clo?ca 

Nu $ipa 

§i nici clo§ca dupa pui. 

Dar de cand m'am dat, . 

De cand m'am lasat 

Jidovii de m'au muncit 

§i m'au rastignit, 

Toate acestea s'o implinit ! 

Maica Domnului 

Haspunsul fiului 

Auzind 

§i vazand 

Pe ni§te Jidovi ce sta 

Pe Christos de strajuia, 

M&ncand la o mas& 

FripturS de miel grasS, 

De pe§te §i de cuco§ 

§i band la vin ro§, 

Catre dan§ii s'o inturnat 

§i pe dan§ii i-orugat 

Sa-i dea pre fiul sau, 

Pe fiul lui Dumnezeu. 

Jidovii o ras 

§i cu to(ii o zas : 

— Mielul fript cand va sbierS, 



Pe§tele in blid va inota 

§i cuco§ul va canta, 

Atunci Christos a invia, 

§i atunci noi c& Ji 1-om da! 

Insa ei nu apuca 

Bine acest raspuns a da 

§i cuco§ul a cantat, 

Mielul pe mas'a sbierat, 

Pe§tele in blid o inotat, 

Isus Christos o inviat 

§i noi to^i ne-am bucurat... 

Cine-a §ti povestea aceasta 

$i-a spune-o la luna, 

La saptamana, 

La un an 

§i jumatate de an, 

Pe acela 

II va lua 

Maica Precista 

De mana dreapta 

§M va duce 

Pe cararea dreaptS 

La mese intinse, 

La faclii aprinse, 

La bucate bune, 

La pShare pline, 

Unde se primbla sufletele 

Ca albinele ! 

Dar cine-a §ti-o 

§i n'a zice-o 

La luna, 

La saptamana, 

La un an 

§i la jum&tate de an, 

Pe acela 

II va lua 

Maica Precista 

De mana stangS 

§i-l va duce 

Pe cararea stramba 

La mese stranse, 

La faclii stanse, 

La bucate rele 



Digitized by 



Google 



113 



LS pahare de§erte, 
Unde sufletele 



Negre ca taciunele 
SboarS ca rau§tele ! . . . (1) 



Prima variants a acestei legende, din com. Ti?eut, distr. 
Sucevei, sun& precum urmeazS: 



S'o luat omul mare 

Cu toporul mare, 

S'o dus in pSdurea mare 

Sa taie lemnul mare, 

Sa faca bisericS mare. 

§i-o taiat lemnul mare 

§i-o fScut bisericS mare 

Cu noua u§i, cu noua altare, 

Cu nouS zabrele(2) spre sf . soare. 

In zabreaua cea mare 

§eade Santa-Maria mare, 

In zabreaua cea micS 

§eade Santa-Maria mica 

SJi cats in car^i, 

§i cats in par^i, 

§i cata in toate carjile, 

§i cata in toate p&r$ile 

Sa vadS pre fiul sau 

Pre fiul lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului. 

Dar ea pe fiul sSu 

§i-a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Nu l-o vazut, 

Ci-o vazut 

Pe Ion 

Sdnt-Ion, 

Nana$ul lui Dumnezeu 

§i a fiului sau, 

§i l-o intrebat 

§i i-o cuvantat: 



— Ioane, 
Sdnt-loane! 
N'ai vSzut, 
N'ai auzit 
De finul tau, 
De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu? 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

CS eu ori cat 1-am cStat, 

Nicairi nu 1-am aflat ? 

— De vazut 
Nu 1-am vazut, 
De auzit 

Am auzit, 

Ca jidovii 

Pgganii 

L-au prins §i 1-au chinuit 

§i apoi 1-au rastignit 

Langa poarta lui Pilat, 

Pe cruce alba de brad ! 

Maica Domnului, 
Domnul cerului 
§i al pSmantului, 
Cum l-o auzit, 
Tare s'o scarbit 
§i s'o luat 
§i-o plecat 
HSulind, 
Daulind, 

Manele frangand, 
Fa^a alb§ sgariind, 
Din ochi negri IScrSmand, 



(1) Din Lisaura, comuna in districtul Sucevei, com, de Petru Sarghi, 
stud. gimn. 

(2) La case mari se afla un fel de ferestuici mici, cari se numesc zd- 
brele, sing, zdbred. 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 8 



Digitized by 



Google 



114 



De la inima oftand, 

Pe carare mergand, 

Pe Domnul Christos catand. 

§i mergand s'o intalnit 

C'un me§ter de lemn vestit. 

— Buna calea, me§ter de lemn! 

— Mul^umesc dumi-tale 
Maica Precista 

§i Doamna mea! 

Da ce haule^ti, 

Ce te daulesti 

Manele frangand, 

Fa^a alba sgariind, 

Din ochi negri lacramand, 

De la inima oftand ? 

— Da cum nu m'oiu haul! 
§i cum nu m'oiu dauli, 
C'un singur fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut, 
§i acuma am auzit 

Ca s'o lasat chinuit 

De jidovi, §i rastignit 

Langa poarta lui Pilat 

Pe cruce alba de brad. 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului ? 

— De vazut 
Nu 1-am vazut, 
De auzit 

Am auzit, 

Ba §i crucea i-am facut, 

Ca ei m'au chemat 

§i mul^i bani mi-au dat 

Sa fac o cruce de brad. 

§i ei striga s'o- fac mica, 

Dar eu am f&cut-o mare; 

Ei striga s'o fac mai scurta. 

Eu le-am facut-o mai lunga ! 

— Me§tere, me§tere! 



Lucrare-ai cu anu, 

Ca§tigau-ai banu ! 

§i s'o luat la drum iara 

Maica Precista prin tara, 

Haulind, 

Daulind, 

Manile frangand, 

Fata alba sgariind, 

Din ochi negri lacramand, 

De la inima oftand, 

Pe carare mergand, 

Pe Isus Christos catand. 

§i mergand s'o intalnit 

C'un me§ter de Her vestit. 

— Buna calea, me§ter defier! 

— Multumesc dumi-tale 
Maica Precista 

$i Doamna mea ! 

Da ce te haule§ti, 

Ce te daule§ti, 

Manile frangand, 

Fa^a alba sgariind, 

Din ochi negri lacramand, 

De la inima oftand? 

— Da cum nu m'oiu hauli 
§i cum nu m'oiu dauli, 
C'un singur fiu am avut 
§i pe. acela 1-am perdut 
§i acum'am auzit 

Ca s'o lasat chinuit 

De jidovi, §i rastignit 

Langa poarta lui Pilat 

Pe cruce alba de brad! 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului? 

— De vazut 
Nu 1-am vazut, 
De auzit 

Am auzit 



Digitized by 



Google 



115 



§i piroane i-am fScut 

Cu care 1-au r&stignit, 

C& jidovii m'au cheinat 

§i mul^i bani ei ca mi-au dat 

Sa le fac piroane 

Sa i le bata in talpi §i in palme. 

§i ei striga ne'ntrerupt 

SS le fac mai mari. 

Dar eu n'am vrut 

§i mai mici i le-am facut ! 

— Me§tere, me^tere! 

Dau-ai cu ciocanul, 

Ca^tigau-ai banul, 

Dau-ai cu il&ul 

Ua§tigau-ai leul ! 

§i de aici s'a luat iara 

Maica Precista prin tarS, 

Haulind, 

Daulind, 

Manile frangand, 

Fa^a alba sgariind, 

Din ochi negri lacr&mand, 

De la inima oftand, 

Pe carare mergand, 

Pe Is. Chr. catand, 

§i mergand ea cat a mers, 

S'o intalnit c'o broasca. 

— Buna calea, broasca ! 

— Mul$umesc dumi-tale 
Maica Precistfi 

§i Doamna mea! 

Dar ce te haule§ti, 

Ce te daule§ti 

Manile frangand, 

Fa{a alba sgariind, 

Din ochi negri lacramand, 

De la inim8 oftand, 

Pe carare mergand ? 

— Da cum nu m'oiu hauJi 
§i cum nu m'oiu dauli, 
C'un singur fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut, 

§i acuma am aflat 



Ca de jidovi s'o lasat 

Chinuit 

§i rastignit 

Langa poarta lui Pilat 

Pe cruce alba de brad. 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului ? 

— Of! Maica Precista 

§i Doamna mea ! 

Ce te mai haule§ti, 

Ce te mai daule§ti, 

C'un singur fiu ai avut 

§i pe acela 1-ai perdut, 

Da ce sa zic eu, 

Vai de capul meu, 

Cam avut 

Doi-spre-zece fii 

§i o venit 

O roata 

Farfaroata 

§i pe to^i de-odata 

Mi i-o apucat 

§i i-o farm at, 

§i numai un'o ramas, 

Dar §i acela orb 

§i §chiop! 

— Ian cheama-1 incoace ! 

— Toma, Tomoioace ! 

Ian vin& la mama'ncoace ! 

§i o venit indat'a mare 
Un broscoiu mare, 
Orb §i §chiop. 

Maica Precista, 
Cum l-o vazut 
O §i zimbit, 
Broasca a blagoslovit 
§i din gura i-o vorbit : 

— Broasca ! tu sa mori, 
Dar sa nu te impu^e^ti 



Digitized by 



Google 



116 



§i oamenii sa bee 
Apa de pe tine! 

§i de aici s'o luat iara 
Maica Precista prin $ara, 
Haulind, 
Daulind, 

Manile frangand, 
Fa^a alba sgariind, 
Din ochi negri IScramand, 
De la inima oftand, 
Pe carare mergand, 
Pe Isus Chr. catand. 
§i s'o dus, §i s'o tot dus, 
Pana'n urma ce-o ajuns 
Pe dealul Gararaului, 
Un deal mare §i ascu^it 
Ca o sdngea (1) de cu^it 
§i acolo ea a voit t 
Sa se junghie. 
Dara dealul ce facea ? 
Ca ceara ca se topia, 
Ca argintul ca curgea, 
Ca aurul se sleia. 
§i ea nu putea 
A se junghia. . . 

De asupra Gararaului 
Sus in 'naltul cerului 
Este o biserica alba 
Cu altar 
De margaritar 
Cu pafturile (2) de ceara, 
Cu u§ile de alamae, 
Cu pragurile de tamae ; 
In mijlocul bisericii 
Este un scaun de aur 
Cu picioarele de argint 
§eade infipt in pamant. 
Dar pe scaun cine §eade? 
§eade sfantul Nichita 



Cu camera scurta, 
Cu sabia smulta, 
In mana dreapta 
^ine carte alba, 
In mana stanga 
Cu f&clii aprinse, 
§eade §i cete§te 
§i cetind grae§te : 

— Sfintilor 
§i paring] or, 
Staji locului, sta$i 
§i ascultati! 
Sfinte Niculai, 
Sfinte Arhanghele Mihai, 
Sfinte Grigore 
§i sfinte Vasile ! 
N'a^i vazut, 
N'a^i auzit 
De fiul Marii, 
Maicii Precistii, 
Domnul cerului 
§i al pamantului? 

— De v&zut 
Nu 1-am vazut, 
De auzit 
Am auzit, 

Ca jidovii 1-au luat 
§i'n chintae(3) ca 1-au dat. 
De acolo cum l-o luat, 
Cu camera de urzica 
L-o imbracat, 
Cu ciobote de foe 
L-o incal^at, 
Cu brau de macie§ 
L-o incins, 
Cununa de spini 
In cap i-o pus, 
Fiere i-o dat 
De mancat, 



(1) Sdngea = muche, varf. 

(2) Paftur = acoperamant. 

(3) Chintae = boloboc plin de cuie. 



Digitized by 



Google 



117 



Cu ojet 1-au adapat, 
In fat& c& 1-au stupit, 
Peste obraz l-o palmuit. 
§i apoi palinuindu-1 
§i batjocurindu-1 
L-o dus §i l-o rfistignit 
Necredincio^ii 
§i neomeno§ii 
Farisei §i c&rturari 
Intre doi talhari. 
Cu suii^a in coasts 
L-o strapuns, 
Apa §i sange i-o curs. 
Soarele s'o intunecat, 
Luna in ro§u s'o schimbat, 
Pamantul s'o cutremurat, 
Intuneric peste tot locul s'o 

[lasat. 
Capitanul bisericii, 
Asta cum o auzl, 
Din cer ca se cobora 
In iad pe cruce in jos 
Pan' la Domnul Is. Christos. 
§i la iad cum o sosit, 
Zavoarele le-o sdrobit, 
U§ile de fier le-o sfftrmat 
§i pe Isus Christos 
Din iad l-o scos. 
Si dupa ce l-o scapat, 
Sufletul i l-o luat, 
La cer ca i l-o urcat, 
Sa §eaza de-a dreapta Tataiui, 
Unde era sa-i fie mai drag... 

Si de aici s'a luat iara 
Maica Domnului prin JarS, 
Haulind, 
Daulind, 

Manile frangand, 
Fata alba sgariind, 
Din ochi negri lacramand, 
De la inimfi oftand, 
Pe carare mergand, 
Pe Is. Chr. catand. 



§i s'a dus §i s'a tot dus 

Pana'n urma ce a ajuns 

La poarta lui Pilat 

§i o dat 

Cu piciorul stang 

§i poarta nu s'o deschis, 

§i o dat 

Cu piciorul drept 

§i poarta s'o deschis, 

Dumnezeu c'un ochiu o ras, 

Iar cu cel-lalt o plans, 

Maica Domnului o zis : 

— Of! fiul meu eel iubit, 
Ce ai gandit 

Ce ai socotit, 

De te-ai dat 

§i te-ai lasat 

De jidovi batjocorit, 

Chinuit 

§i palmuit 

$i pe cruce rastignit 

Langa poarta lui Pilat 

Pe cruce alba de brad? 

— Of ! Maica mea mult iubita, 
Nu fi a§a de mahnita, 

Ca eu nu m'am dat, 
Nici nu m'am lasat 
Nici pentru mine, 
Nici pentru tine, 
De m'au chinuit 
§i m'au rastignit 
Jidovii 
Paganii, 
Carturarii 
§i fariseii. 
Ci eu m'am dat 
$i m'am Wsat 
Pentru Ion 
Sdnt-Ion, 
Nana§ul meu 
§i cumatrul tau, 
§i pentru toat& cre§tinatatea. 
Daca te-ai fi fost suit 



Digitized by 



Google 



118 



In ceruri, ai fi fost v&zut 

Ca in vremile mai de mult 

Cine se na§tea 

Nu se boteza, 

Cine se lua 

Nu se cununa, 

Cine muria 

Nu se prohodia; 

Maica dupa copil 

Nu plangea, 

Nici copilul dupa maica, 

Vaca dupa vi$el 

Nu ragea, 

Nici vijelul dupa vaca, 

Oaia dupa miel 

Nu sbiera, 

Nici mielul dupa oaie. 

Atunci securice 

In padurice 

Nu auziai, 

Nici hore cu feciori, 

Nici fete cu flori 

Nu vedeai, 

Nici ciricaluri (1) de paseri. 

Dar acuma cand te-i face 

Si'napoi te vei intoarce, 

Mai mare dragul $i-a fi 

De celea ce-i auzi. 

Ca de acuma inainte 

Cine se va na§te 

Se va boteza, 

Cine s'a lua 

Se va cununa, 

Cine-a rauri 

Se va prohodi. 

Maica dupa copil 

Va plange 

§i copilul dupa maica, 

Vaca dupa vijel 

Va rage 



§i vi^elul dupa vaca. 

Oaia dup& miel 

Va sbiera 

§i mielul dupa oae. 

Securice 

In p&durice 

Vei auzi, 

Hore de feciori 

§i fete cu flori 

Vei vedea, 

§i ciricaluri de pasari 

Vei auzi . . . 

Cuvant 
Pe pamant 
S'a dat. 
§i cine o stat 
De o ascultat 
§i o invajat 
Aceste cuvinte 
§i le va zice 
Sara culcandu-se, 
Diminea^a sculandu-se, 
La sapt&mana, 
La luna, 

La jumatate de an 
§i la un an, 
Pe acela 
L-oiu lua 
De mana dreapta 
§i l-oiu duce 
Pe cSrarea dreapta 
La case 
Luminoase, 
La mese intinse, 
La faclii aprinse, 
La pahare pline, 
La cuvinte bune 
In sanul lui Avram 
Unde se odihnesc drep$ii. 
Da cine le-a §ti 



(1) Ciricaluri = ciripiri, sing, ciripire. 



Digitized by 



Google 



119 



§i nu le-a zice 

Sara culcSndu-se, 

Dimineaja sculandu-se 

§i pe obraz spiilandu-se, 

La saptamana, 

La luna, 

La jumatate de an 

§i la un an, 

Pe acela 

L-oiu lua 

De mana stanga 



§i l-oiu duce 

Pe cararea stramba 

La case 

Intunecoase, 

La mese ne intinse 

§i la faclii stinse, 

La pahare de§erte, 

La tartar de frig, 

Unde viermele nu doarme, 

Acolo in veci sa traeasca, 

Acolo sa vecueascS (1). 



A doua variants, tot din Ti§eut, sun& ast-fel : 



S'a sculat omul eel mare 
§i a luat un topor mare, 
S'a dus la padurea mare 
Sfi taie lemn mult §i mare 
Ca Santa-Maria mare, 
Sa ftLca manastire mare 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
Cu noua raze de sub soare. 
S'a sculat omul eel mic 
§i a luat un topor mic 
Sa taie lemn mult §i mic 
Ca Santa-MSria mic& 
Sa faca manastire mica, 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
Cu nou& raze de sub soare . . . 

Maica sfanta preacurata 
Diminea^a s'a sculat, 
Fa^a alba a spalat, 
Par galben a pieptanat, 
Lui Dumnezeu s'a inchinat, 
In manastire a intrat, 
Carte in mana a luat 
§i a catat in carte, 
§i a catat in parte 
Sa vada pe fiul sau 
Pe fiul lui Dumnezeu. 



§i a vazut gujuliile 
§i toate ganganiile, 
Dar din omenime 
N'a vazut pe nime, 
Numai pe Ion, 
Pe Stint-Ion, 
Nana§ul lui Dumnezeu 
§i cumatrul sau. 
§i cum 1-a v&zut 
§i 1-a cunoscut, 
L-a §i intrebat 
§i i-a cuv&ntat : 

— Of! Ioane, 
Sant-Ioane ! 
N'ai vSzut, 
N'ai auzit 
De fiul meu, 

De fiul lui Dumnezeu 
§i finutul tau? 

— De vazut 
Nu 1-am vSzut, 
De auzit 

Am auzit 

Ca canii, 

Paganii 

De jidovi s'au sfatuit 



(1) Un exemplar dictat de Vasile Curcea, §i com. de Victor Sorocean, 
student gimnazial, iar altul dictat de Andreiu Sologiuc, ?i comunicat de 
Vasile Iftodi, stud, gimnazial. 



Digitized by 



Google 



120 



§i 1-au prins, §i 1-au muncit, 
Ohiroane in t&lpi i-au bStut, 
Pe cruce 1-au rastignit! 

Maica preacurata, 
Foarte sup&rata 
De acest raspuns, 
S'a luat §i s'a dus 
Pe drum v&erand, 
Plangand §i racnind, 
Fa^a alba sgariind 
§i par galben drepdndnd, 
Pe fiul sau cSutand. 
§i ca^i in drum ii e§ia, 
Ea pe to^i ii intreba, 
De n'au auzit 
§i de n'au vazut 
Pe fiul sau dulce 
Rastignit pe cruce. 
§i mergand s'a intalnit 
C'un me§ter de lemn vestit 
§i din gur& i-a vorbit: 

— Buna ziua, me§tere! 

— Mul^umesc dumi-tale, 
Maica sfanta, preacurata ! 
Da de ce e§ti suparata? 
Ce plangi, ce oftezi, 

Ce te vaerezi ? 

— Cum n'oiu plange §i ofta 
§i cum nu m'oiu vaera, 

CS numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut 

§i acuma am auzit 

C8 canii, 

Paganii 

De jidovi s'au sfatuit 

§i 1-au prins §i 1-au muncit, 

Pe cruce 1-au rastignit! 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu, 

De fiul lui Dumnezeu? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci §i crucea i-am facut. 



§i pe cSt au zis 

Ca s& i-o fac mai sub^ire, 

Pe atata eu i-am facut-o 

Mai groasa 

§i mai nodoroasa, 

§i pe cat au zis 

Sa i-o fac mai scurtS, 

Pe atata eu i-am fficut-o 

Mai lunga 

Ca sa le ajungS 

Pe ce sa mi-1 tintueasca 

§i sa-1 rastigneasca ! 

Maica sfanta, preacurata, 
Auzind aceastS fapta, 
L-a blestemat 
§i a cuvantat : 

— Sa lucrezi un an 
Sa ca§tigi un ban! 

§i apoi iara s'a luat 
§i mai departe a plecat, 
Pe drum vaerand, 
Plangand §i racnind, 
Fata alba sgariind 
§i pSr galben drepanand, 
Pe fiul sau cautand. 
§i cati in drum ii e§iS 
Ea pe toti ii intreba, 
De n'au auzit 
§i de n'au v&zut 
Pe fiul sau dulce 
Rastignit pe cruce. 
§i mergand s'a intalnit 
C'un 7tie§ter de Her vestit 
§i din gura i-a vorbit : 

— BunS ziua, me§tere! 

— Multumim dumi-tale, 
Maica sfanta, preacurata ! 
Da de ce e§ti sup&rat&? 
Ce plangi, ce oftezi, 

Ce te vaerezi ? 

— Cum n'oiu plange §i ofta 
§i cum nu m'oiu vaera, 

Ca numa-un fiu am avut 



Digitized by 



Google 



121 



§i pe acela 1-am perdut. 

§i acuma am auzit 

Ca canii, 

Paganii ' 

De jidovi s'au sfatuit 

§i 1-au prins §i 1-au muncit, 

Pe cruce 1-au rastignit ! 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu, 

De fiul lui Dumnezeu? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am §i vazut 
§i piroane i-am facut 

Cu cari a fost pironit 

§i pe cruce r&stignit 

§i cu cat au zis 

Sa le fac mai groase 

Pe atata eu le-am facut 

Mai sutyiri, 

§i pe cat au zis 

Sa le fac mai lungi 

Pe atata eu le-am facut 

Mai mici §i mai scurte. 

Maica sfanta, preacurata, 
Auzind aceasta faptS, 
Foarte mult s'a bucurat 
§i 1-a binecuvantat : 

— S& dai un ceas cu ciocanul 
§i sa-^i agonise§ti banul ! 

§i apoi iara s'a luat 
SJi mai departe a plecat 
Pe carare vaerand, 
Plangand §i amar oftand, 
Faja alba sgariind 
§i par galben drepanand, 
Pe fiul sau cautand. 
§i mergand ea pe c&rare 
S'a intalnit spre apus de soare 
Co broasca rdioasa in cale 
§i cu ea cum s'a intalnit, 
De-auna i-a §i grait: 

— Buna ziua, broasca ! 



— Muljumescu-ti, maica! 
Da ce mi te cfiinezi, 

De ce mi te vaerezi ? 

— Da cum nu m'oiu c&ina 
§i cum nu m'oiu vaera, 
Ca numa-un flu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 

§i acuma am auzit 

Ca canii, 

Paganii 

De jidovi s'au sfatuit 

§i 1-au prins §i 1-au muncit 

§i apoi 1-au §i rastignit ! 

— Da nu te mai caina 
§i nu te mai vaera 
Pentru un fiu ca 1-ai perdut, 
Ca §i eu inc'am avut 
Doi-spre-zece, §i a trecut 

O roata 

FSrfaroata 

§i pe to^i de-odata 

Mi i-a stalcit 

§i omorat. 

Numai unul mi-a ramas, 

Dar §i acel acuma-i ?chiop, 

§i tot nu mai plang atata, 

Dac'a§a mi-a fost ursita ! 

Maica Domnului i-a zis: 

— Ian striga-1 incoace 
Ca s&-l v&d §i eu, 
Cum arata fiul tau ! 
Broasca 1-a strigat: 

— Busuioace 
Tabaltoace, 

Ian vina la mama in coace! 

§i cum broasca 1-a strigat, 

Indat'a §i alergat 

Un broscoiu mare inholbat. 

Maica preacurata 

Vazandu-1 a ras 

§i apoi i-a pus 

La piciorul eel stalcit 

O frunza §i i-a trecut, 



Digitized by 



Google 



122 



Iara dup'aceasta 

A blagoslovit broasca: 

— Broasca mare §i raioasa ! 

Sa fii de acum sanatoasa ! 

Pe pamant sa te intinzi 

§i putoare sa nu ai. 

Unde ta vei fi 

Sa fie isvor bun 

§i apa buna ; 

Da unde nu-i fi, 

Sa nu fie isvc>r bun 

§i nici apa buna! 

§i ast-fel cum a cuvantat, 
Iara s'a luat 
§i iar a plecat 
Tot plangand 
§i vaicarand, 
Fa^a alba sgariind, 
§i par galben deparand. 
§i s'a dus §i s'a tot dus, 
Pana in urma ce a ajuns 
La poarta Ierusalimului 
§i a dat cu piciorul stang 
§i poarta s'a inchis, 
§i a dat cu piciorul drept 
§i poarta s'a deschis 
§i in nuntru a intrat 
§i acolo a aflat 
Pe fiul sau eel iubit 
Stand pe cruce rastignit, 
CSci canii, 
Paganii 

De jidovi s'au sfatuit 
§i 1-au prins si 1-au muncit, 
Piroane in talpi i-au batut, 
Pe cruce 1-au rastignit, 
Cu cama§a de urzica 
L-au imbracat, 
Cununa de spini 
Pe cap i-au pus, 
Cu brau de macie§ 
L-au incins, 
Cu apa de spini 



L-au adapat, 

§i fiere i-au dat 

De mancat. 

§i ea de el cum a dat, 

Din gura i-a cuvantat: 

— Of ! fiul meu, 
Iubitul meu! 
De ce te-ai dat 
§i te-ai lasat 
Muncilor 

§i truzilor? 

— Of ! Maica mea 
Iubita mea, 

Eu nu m'am dat, 

Nici nu m'am lasat 

Pentru mine 

Ori pentru tine, 

Ci pentru toata lumea. 

Ca pan'a nu ma munci 

§i a ma rastigni, 

Care se na§tea 

Nu se boteza, 

Care se lua 

Nu se cununa, 

Care muria 

Nu se prohodia, 

Mama dupa copil 

Nu plangea, 

Vaca dupa vijel 

Nu ragea, 

Oaia dupa miel 

Nu sbiera, 

Coco? negru nu canta, 

Cane negru nu latra. 

Dar de acuma 

Cari s'or na§te 

S'or boteza, 

Cari se vor lua 

S'or §i cununa, 

Cari vor muri 

S'or §i prohodi, 

Mama dupa copil 

A plange, 



Digitized by 



Google 



123 



Vaca dupa vi^el 

A rage, 

Oaia dupa miel 

A sbiera, 

Coco§ negru a canta, 

Cane negru a latra ! . . . 

$i povestea mea 
Cine a auzi-o 
§i n'a spune-o 
La luna, 
La saptamana, 
La un an, 
La jumatate de an 
SS-1 iee ingerul stang 
Cu mana stanga 
Sa-1 duca pe puntea stanga 



La mese stranse, 

La faclii stinse, 

La pahare de§erte. 

Da cine a auzi-o 

§i a spune-o 

La luna, 

La saptfimana, 

La un an, 

§i jumatate de an, 

S8-1 iee ingerul drept 

De mana dreapta 

Sa-1 duca pe puntea dreapta 

La mese intinse 

La faclii aprinse, 

La pahare pline, 

§i la vorbe bune ! (1) 



A treia variants, din Rus, distr. Sucevei: 



Purcesera omu mare 

In padurea mare 

Cu toporu mare 

Sa taie lemnu mare, 

Sa faca biserica mare 

Cu nouS u§i, cu noua altare. 

§i o taiat lemn mult §i mare, 

§i o f acut biserica mare 

Cu noua u§i, cu noua altare. 

In altarul eel mare 

§eade Santa Maria mare, 

In altarul eel mic 

§eade Santa Maria mica. 

Catara Maica Precista, 

Catara in carte, 

Cfitara in parte, 

Catara in toate carjile, 

Catara in toate parjile, 

Sa vada pe fiul sau, 

Pe Dumnezeu. 

Nu l-o vazut, 

Da o intalnit 



(1) Dicta ta de Maranda Andrie?, 
gimn. 



Pe Ion, 

Pe Sdnt-Ion, 

Nana§ul lui Dumnezeu 

§i cumatrul sau, 

§i-i zisera : 

— Alelei, Ioane, 
Sant-Ioane, 
Cumatre mai mare! 
N'ai vazut pe fiul meu, 
Pe finul tau, 
Pe Dumnezeu? 

— Alei Maica, Maic&! 
De v&zut 
Nu 1-am vazut, 
Da de nume i-am auzit, 
Ca 1-au prins cei cani de ji- 

[dovi, 
La grea munca pusu-1-au, 
Pe cruce de chiparos 
Intinsu-1-au, 
Piroane prin talpi 
Bagatu-i-au, 

§i com. de Victor Sorocean, stud. 



Digitized by 



Google 



124 



Trestie pe sub unghii 
Varatu-i-au, 
Cu cama§a de urzicS 
Imbracatu-1-au, 
Cu brau de schini 
Incinsu-1-au, 
§lic de m^cie§ 
In cap pusu-i-au. 
Unde §licu-a fost indesand, 
Sangele mai tare o fost cur- 

[gand, 
Canii de jidovi o fost stand 
§i in pahar l-o fost sprijinind 
§i de o du§c& l-o fost band ! 

Auzira Maica PrecistS 
Aceste doua, trei cuvin^ele 
§i o lepadat 
Haine domne§ti 
§i o imbracat 
Haine cfilugare§ti, 
§i se pornirii sa cate 
Pe fiul sau, 
Pe Dumnezeu 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant. 
§i mersera 
Cat merserS, 
Pana ce ajunserS 
La un parau$ 
Mic §i linu$ 
§i acolo-i e§irS 
O broscufd §i zise: 
— Alelei Maica, Maica ! 
Dupa ce te-ai negrit 
§i te-ai cernit 
§i ai lep&dat 
Haine domne§ti 
§i ai imbracat 
Negre e&lugare§ti, 
Te-ai mai §i apucat 
Sa te tangue^ti, 
Sa te glasue§ti, 
Cu glas mare pana in cer, 



Cu lacrami pana in pamant! 

— Alelei broscu^S, 
Broscu^a ! 

Dar cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu glasui 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
Ca numa-un fiu am avut 
§i am auzit 
Ca cei cani de jidovi 
Prinsu-1-au, 
La grea munca 
Pusu-1-au, 

Pe cruce de chiparos 
Intinsu-1-au, 
Piroane prin talpi 
Bagatu-i-au, 

Trestie pe sub unghii vara- 
[tu-iau, 
Cu cama§a de urzica 
Imbracatu-1-au, 
Cu brau de spini 
Incinsu-1-au, 
§lic de macie§ 
In cap pusu-i-au. 
Unde §licu a fost indesand, 
Sangele mai tareo fost cur- 

[gand, 
Canii de jidovi o fost stand 
§i in pahar l-o fost sprijinind 
§i de-o du§ca l-o fost band! 

— Alelei Maica, Maica ! 
Dumnea-ta te tangue§ti 
§i te glasue§ti 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrSmi pana in pSmant 

Numai dupa unul singur. 

Da eu, c'am avut 

Doi-spre-zece, 

§i o trecut 

roata 

ForforoatS 

§i i-o omorat 



Digitized by 



Google 



125 



Pe to^i de odata ! 

§i eu n'am putut 

Sufletul sa mi-1 stupesc! 

— Alelei broscu$a, 

Broscuja ! 

Tu sa mori in earba verde 

§i sa nu te impu^e^ti 

§i sa bee oamenii 

Apa de pe tine 

§i sa nu le fie greaja ! 

§i mersera 

Cat mersera 
Maica Precista 
Multa lume imparafie, 
Ca Dumnezeu sa ne tie, 
§i mersera 
Pan' ce ajunsera 
La dealul Garaleului. 
§i dealul Garaleului 
Era inalt §i ascu^it 
Ca o samcea de cu^it 
§i s'o pus cu inima 
Sa-§i fac'acolo sama. 
Iara dealul Garaleului 
Ca ceara s'o topit, 
Ca aurul s'o sleit 
$i ea n'o putut 
Sanji facS sfar§it. 
§i de-acol'o scoborat, 
§i mai departe s'o pornit 
§i mersera 
Cat mersera, 
Pana ce ajunsera 
La porjile Ierusalimului. 
Portile Ierusalimului 
Erau incuiete 
§i lac&tuite. 

Isghira cu picioru stang, 
Porjile mai tare 
S'au incuiat 
§i l&c&tuit. 

Isghira cu picioru drept, 
Porjile s'au deschis 



§i Isus Christos o 'nvis 
§i din gur'o zis : 

— Alelei Maicfi, Maica ! 
Pasarile pe aice 

Osul nu §i-l poarta! 

— Alelei fiule, fiule! 

Da eu cum nu mi-oiu purta 
Osul meu pe aicea, 
Cam auzit ca te-au prins 
Canii cei de jidovi, 
Pe grea munca 
Pusu-te-au, 
Pe cruce de chiparos 
Intinsu-te-au, 
Piroane prin tfilpi 
Bagatu-^i-au, 
Trestie pe sub unghii 
Varatu-Ji-au, 
Cu cama§a de urzica 
Imbracatu-te-au, 
Cu brau de spini 
Incinsu-te-au, 
§lic de macie? 
In cap pusu-^i-au. 
Unde §licul a fost indesand, 
Sangele mai tare o fost cur- 

[gand, 
Canii de jidovi o fost stand 
§i in pahar l-o fost sprijinind 
§i de du§c& l-o fost band . . . 
De ce nu te-ai suit 
La al doilea cer. 
De ce nu te-ai suit 
La al treilea cer, 
Unde-i tatal nevazut 
§i ne-auzit ? . . . 
De ce te-ai lasat, 
§i de ce te-ai dat 
Sa te chinueascft 
§i sa mi te rastigneasca ? 

— Alelei Maica, Maicfi ! 
Eu nu m'am lasat 
Nici m'am dat 



Digitized by 



Google 



126 



Chinuit 
§i r&stignit 
Pentru mine 
Sau pentru tine, 
Ci m'am lasat 
§i rn'am dat 
Pentru lumea toata. 
Ca pan'a nu ma da 
§i a ma lasa 
Chinuit 
§i rastignit, 
Care se lua 
Nu se cununa, 
Care se na§tea 
Nu se boteza, 
Care muria 
Nu se precestuia. 
Coco§ nu canta, 
Glas de voinic nu era! 
Cine le va §ti aceste 
Doua, trei cuvin^ele 
§i le-a povesti 
Pe acela 1-a lua 
Avram cu Isac 
De mana dreaptS 
§i 1-a duce 
Pe cararea dreapta 
La mese intinse, 
La faclii aprinse, 
La pahare pline, 
La bucate bune. 



Iara cine le va §ti 

§i nu le va povesti, 

Pe acela 

L-a lua 

Avram cu Isac 

De mana stanga 

§i 1-a duce 

Pe cararea stramba 

La mese stranse, 

La faclii stinse, 

La pahare de§erte ! . . . 

Cruce in casa, 

Cruce in masa, 
Cruce in tuspatru cornuri de 

[casa. 

Ca nu-i casa, 

Ci-i cetate 
Cu fere^tile inziuate, 
Cu u§ile ferecate. 
In mijlocul casei 

§eade Nechita 

§i cete§te # 

Procete§te, 

De cu seara 
•Pan' la miez de noapte, 
De la miez de noapte 

Pan 'la cantatori, 

De la cantatori 

Pan 'la dalbe zori, , 

De la dalbe zori 
Pan* la rasaritul soarelui (!)•• 



A patra variants, din Sant-Ilie, distr. Sucevei . 



S'o luat Santa-Maria mare 
§i o luat un topor mare 
§io mers in p&durea mare 
§i o taiat lemn mult §i mare 
§i o facut bisericft mare 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
Cu noua zSbrele despre soare- 



In zabreaua mica 

Despre rasarit 

O stat Maica sfanta 

§i o cetit. 

Pre to^i fiii 

§i parin^ii 

I-o cetit 



(1) Com. de Gorge Hreniuc, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



127 



§i adeverit, 

Numai pre fiul sau, 

Pre Dumnezeu, 

Domnul ceralui 
. §i al pamantului 
Ori §i cat ea o- cetit, 
Nu l-o mai adeverit. 

§i dac'o v&zut 

Ca ori cat cetegte 

Nu-1 adevere§te, 
S'o luat ducandu-se, 

Plangandu-se, 

Daulindu-se 

§i jelindu-se 
Pe ni§te dealuri ascujite 
Ca ni§te muchi de cu$ite, 
Cu glas mare pana in cer 
Cu lacrami pana in pamant. 
Unde lacrima pica, 
Vi^a de vi^a se prindea 
§i busuioc ca cre^tea. 

§i ducandu-se 

Plangandu-se, 

Daulindu-se 

§i jelindu-se, 

S'o intalnit 
Pe un deal mare si ascu^it 
Ca o muche de cu^it 

C'un me§ter de lemn 
[vestit. 

Me§terul de lemn 

Cum o vazut-o, 

O §i intrebat-o : 

— Maica sfanta, preacurata, 
Ce e§ti a§a suparata? 

Ce plangi, ce te daule^ti, 
De ce mi te jelue§ti 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant? 

— Da cum nu m'oiu dauli, 
§i cum nu m'oiu jelui, 
Cam luat un topor mare 

§i am mers in padurea mare, 



§i am taiat lemn mult §i mare 
§i am facut biserica mare 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
Cu noua zabrele despre soare. 

§i in z^ibreaua mica 

Despre rasarit 

Am §ezut §i am cetit. 

Pre to^i fiii 

§i parin(ii 

I-am cetit 

§i adeverit, 

Numai pre fiul meu, 

Pre Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§ial pamantului, 

Ori cat am cetit, 

Nu 1-am adeverit. 

N'ai vazut 

N'ai auzit 
Fiul meu ce s'o facut? 

— Of! Maica sfanta 

§i prea slavita! 

Nu te dauli, 

Nu te jelui, 

Ca de vazut 

Nu 1-am v&zut, 
Dar de nume i-am auzit, 

Ca 1-au prins 

§i 1-au trimis 
La Golgofta jidoveasoa 
Ca sa mi $i-l rastigneasca. 
§i pe mine m'au catat 
§i de §tire ca mi-o dat 
Sa-i fac o cruce de brad. 
§i mi-au spus ca sa i-o fac 
Cu §eapte par^i mai mica, 
Dar eu i-am facut-o 
Cu §eapte par^i mai mare. 
— Of ! me§tere de lemn ! 

Lucra-o-ai cu anul 
§i abia sa-^i ca^tigi banul ! 

§i ea ast-fel cum o zis, 
Mai departe ca s'o dus 



Digitized by 



Google 



128 



Tot plangandu-se, 

Daulindu-se 

$i jelindu-se, 
Pe ni§te dealuri ascu^ite 
Ca ni§te muchi de cu^ite. 
Unde lacrama cadea, 
Vi^a de vi^a se prindea 
$i busuioc ca cre§tea. 
§i mergand s'o intalnit 
Pe un deal mare §i ascu^it 
Ca o muche de cu$it 

Cu un me§ter 

De fier. 
Me§terul, cum ml-o intalni, 
Pe loc ca se §i opri 
§i din gura ca-ivorbi: 

— Of ! Maica sfanta 
§i proslavita ! 

Ce plangi, ce te daule^ti, 
De ce mi te jelue^ti 
Cu glas mare pana in cer 
Cu lacrami pana in pamant? 

— Of ! me?tere de fier! 
Da cum nu m'oiu dauli 

§i cum nu m'oiu jelui, 
Cam luat un topor mare 
§i am mers in padurea mare 
$i am taiat lemn mult §i mare 
$i am facut biserica mare 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
Cu noua zabrele despre soare. 

In zabreaua mica 

Despre rasarit 
Am §ezut §i am cetit 

§i pe to$i fiii 

§i parinjii 

I-am cetit 

§i adeverit, 

Nuinai pre fiul meu, 

Pre Dumnezeu, 

Domnul cerului 

$i al pamantului 

Ori cat am cetit, 



Nu 1-am adeverit. 

N'ai vazut 

N'ai auzit, 
Fiul meu ce s'o facut? 
— De vazut nu 1-am vazut, 
Da de nume i-am auzit, 

Ca l-au prins 

§i l-au trimis 
La Golgofta jidoveascS 
Ca sa mi Ji-1 rastigneasca, 
Ba §i la mine au venit 
Jidovii §i mi-au platit 
Sa le fac cuie de rastignit. 
$i mi-au spus ca s& le fac 
Cu §eapte par^i mai mari. 

Dar eu ra'am facut 

Ca nu-i aud 

$i le-am facut 
Cu §eapte par^i mai mici! 

— O ! me^tere de fier ! 
Da-o-ai odata cu ciocanul 
§i sa-Ji §i ca§tigi banul! 

$i apoi iara s'a luat 
§i mai departe a plecat 

Plangandu-se, 

Daulindu-se 

§i jelindu-se 
Pe ni§te dealuri ascu^ite 
Ca ni§te muchi de cujite 
Cu glas mare pana in cer 
Cu lacrami pana in pamant. 
Unde lacrama cadea, 
Vi^a de vi$a se prindea 
§i busuioc ca cre§tea. 
§i mergand ea tot a§a' 
C'o broascd se intalni. 
§i broasca, cum o z&ri, 

li §i vorbi : 

— Of ! Maica sfanta 
§i proslavita ! 

Ce plangi, ce te daule§ti, 

De ce mi te jelue^ti 

Cu glas mare pana in cer, 



Digitized by 



Google 



129 



Cu lacrfimi pana in pamant? 

— Da cum nu m'oiu dauli 
§i cum nu m'oiu jelui, 
C'atn luat un topor mare 

§i am mers in padurea mare 
§i am taiat lemn mult §i mare 
§i am facut bisericS mare* 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
Cu noua zabrele spre soare. 

In zabreaua micS 

Despre rasarit 
Am §ezut ?i am cetit. 

§i pe to^i fiii 

§i p£rin$ii 

I-am cetit 

§i adeverit, 

Numai pre fiul meu, 

Pre Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Ori cat am cetit, 

Nu 1-am adeverit, 

Dar am auzit 

C& 1-au prins 

§i 1-au trimis 
La Golgofta jidoveasca 
Ca sa mi-1 rastigneasca ! 

— Of! Maica sfanta preacu- 

[rata ! 
Nu fi a§a suparata, 

Ca §i eu odata 

Inca am avut 

§eapte feciorei 
€a §i ni?te bujorei 

§i o venit 

Un car incarcat 

§i inferecat 
tji nici pe unul n'o calcat. 
tji o venit apoi o roata, 

Forforoata, 
§i pe to^i mi i-o calcat 

De odata, 
Numai unul o scapat ! 

Marian, Legendele Maieii Domnului. 



Maica sfanta o intrebat: 

— Da unde-i feciorul tau 
Ca sa-1 pot vedea §i eu ! 
Atunci broasca o strigat 
$i din gur'o cuvantat : 

— Toma, Toma, 

Cotoroma ! 

Calca in busuioace 

$i M-mi-te in coace! 

§i cum o incetat 

Broasca de strigat, 

lata c'o venit 

Un broscoiu urat, 

Cu picioarele 

Ca raschitoarele, 
Cu ochii bulbuca^ei . . . 
Atunci Maica preacurata, 
Cat era de suparata, 

O ras 

$i o zis: 

— Of ! broasca, posna§& e^ti, 
Tu ori unde de-i peri, 

Nici cand sa nu te impu$e§ti 
§i tu unde nu vei fi, 

Apa sa nu fie 

Apa buna §i curata. 
Iara unde tu vei fi, 

Acolo sa fie 

Apa buna §i curata, 

Ca ori cand s'o poat& 
Bea lumea cea insetata ! 
§i ast-fel cum o cuvantat, 
Iar mai departe o plecat 

Plangandu-se, 

Daulindu-se 

§i jeluindu-se 
Pe ni§te dealuri ascu^ite 
Ca ni?te muchi de cu^ite 
Cu glas mare pan& in cer, 
Cu lacrami pana in pamant. 
Unde lacrama pica, 
Vi^a de vi^a se prindea 
§i busuioc ca cre§tea 



Digitized by 



Google 



130 



§i plecand nu s'o lasat, 
Pan' de fiul sau n'o dat . , 

§i eel ce va §ti 

§i va povesti 

Sara 

§i dminea^a 

Culcandu-se 

§i seulanduse 



Aceste cuvinte, 

Alese ?i sfinte, 
Nu-1 va duce Dumnezeu 
La jude^ul eel din urma, 

CM va duce 
In impara^ia cerului 
§i in sanul lui Avram si la- 
[cob (1). 



A cincea variants, din Stroe§ti, distr. Sucevei 



Ci 



Cruce in casa, 
Cruce in masa, 
Cruce in tuspatru cornuri de 

[casa. 
D'asta nu-i casa 

Nici nu-i masa, 
o manastire aleasS 
$i minunat de frumoasa. 
§i oare cine in ea se vede, 
Cine intr'ansa oare §eade ? 
$eade Maica Domnului 
In mijlocu-altarului 
Pe un scaun intr'aurit 
Cu fata spre rasarit 

§i cata in car^i, 

§i cata in par^i. 

Pe to^i sfin^ii 

§i to^i drep^ii 

I-o catat 

§i i-o aflat, 

Numai pe fiul sau, 

Pe Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pSmantului, 

Ori cat l-o catat, 

Ea nu l-o aflat. 

§i o luat 

Carte alba 

In mana dreapta, 

Carte sfanta 



In mana stanga 

$i o catat 

§i s'o uitat 
Pe apele lui Iordan in jos 
$i pe nimeni n'o vazut, 
Pe nimeni n'o auzit. 

$i o. desbracat 
Straie albe ingere§ti 

§i o luat 
Straie negre calugare§ti 

§i carja alba 

In mana dreaptS, 

Carja sfanta 

In mana stanga, 

§i s'o uitat 

$i o catat 
Pe apele lui Iordan in sus 
§i pe nimeni n'o vazut, 
Pe nimeni n'o auzit, 

Numai pe Ion 

Pe Stint-Ion, 
Nana^ul lui Dumnezeu. 
$i ea indata, cum o dat 
C'ochii de el, l-o intrebat : 

— Auzi Ioane 

Sant-Ioane ! 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu, 

De finul t&u, 



(1) Din Sant-Uie, diet, de Niculai Sutuha, Meat orfan si com. de Flo- 
ciuc, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



131 



De Dumnezeu, 
De Domnul cerului 
§i al pamantului 

§i al tuturor 

Cre§tinilor ? 
— Oh ! Maica sfanta ! 
Cu vederile ochilor 

Nu 1-am vazut, 
Cu auzul urechilor 

Am auzit, 
Ca-i pe mana jidoveasca 
§i pe limbS paganeasca, 

C& s'au strans 

§i 1-au prins 

In Joia mare 
Jidovii plini de turbare 

§i de ura mare, 
Pe rdtu (1) lui Pilat 

L-au fugarit, 
Pe cruce de brad 

L-au rSstignit, 
Cununa de spini 

In cap i-au pus, 
Cu brau de m&cie§ 

L-au incins, 
Cu pane de cenu§a 

L-au hranit, 
Cu cama§fi de urzicfi 

L-au imbracat, 

Cu vin 

De pelin 

L-au addpat, 

Piroane 

Prin picioare 
§i prin manuri i-au bStut, 
Cununa de spini 
In cap c& i-au apdsat 
§i mult sange s'o varsat. 
Tri topoare au svarlit 
§i tri rauri s'au fficut. 



§i de vrei, Maic', a-1 vedea, 
Pleach in grabs de-acolea 
La fantana lui Pilat, 
Unde pasarile au stat 
Apa o gur& de au luat, 
LaudS Domnului de au dat. 
§i acolo daca-i ajunge, 

Spala-te pe fa$£, 

Spalfi-te pe bra^e, 
Uita-te spre rasarit 
§i le-i vedea negre^it, 
Ca un luceafar str&lucit ! 

Maica sfanti l-o ascultat 
§i apoi la drum o plecat, 

Cantandu-se, 

DSulindu-se 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrSmi panfi' pamant. 
Unde lacrfima cadea, 
Mere de aur se facea, 
Ingerii le culegea 
§i la cer c£ le suia. 
§i pe unde ea calca, 
Spic ro§u de grau lfisa, 

Spicu graului, 

Miru botezului, 

Daru Domnului. 
§i o mers Maica Domnului 
La fantana lui Pilat, 
Unde pasfirile au stat, 
Apa in gura de au luat, 
Lauda Domnului de au dat. 
§i acolo daca o ajuns, 
Maica Domnului s'o pus 

§i s'o spSlat 

Pe fa^a, % 

§i s'o spalat 

Pe bra$e. 
Dar ori cat o cautat, 
Nicaeri nu l-o vfizut. 



(1) R&t = ima§, fanaf. Cuvantul acesta se intrebuin(eaza numai in acele 
sate din Bucovina, in cari se afla Romani veniti din Transilvania. 



Digitized by 



Google 



132 



§i dac& nu l-o vazut, 
Iar s'o luat §i s'o dus, 

Cantandu-se, 

D&ulindu-se 
Pan 1 la mui^ii Garaleului, 
In muntii Ierusalimului 
§i in dealul Egimului 

La o piatrii 

Destr&mata 
Ca o muche de cu^it, 
Ca un varf de ascu^it, 
§a-§i faca sama de moarte. 
Dar ea sama de moarte 
Nu §i-o putut face, 

Ca piatra 

Ca ceara 

Se topia, 
Ca argintu se sleia, 
Pe nime in lume n'o vazut, 
Pe nime in lume n'o auzit, 
Numai pe Anghelina, 

Marghelina, 
Sora lui Lazar 
§i o zis Maica Domnului: 

— Of! Doamne, 

Of ! Avrame ! 

Ciuda ce ai v&zut, 

Ciuda ce ai auzit ! 

§i s'o dus iara 
La fantana lui Pilat 

§i s'o spalat 

Pe fa^a, 

$i s'o spalat 

Pe braje 

§i s'o uitat 

§i o vazut 
Pre fiul sau eel iubit, 
Ca un luceafar str&lucind, 
Asupra sfin^iei sale venind. 

§i cum l-o vazut 

I-o §i zis a§a : 
— Of ! of ! flori de busuioace, 



Fiul meu, ian vina in coace! 
j §i-mi spune adevarat : 
Cum de te ai dat, 
Cum de te ai l£sat 
Pe mfina str&inilor 
In $ara p&ganilor ? 

Cum de n'ai catat, 
Cum de n'ai sburat 
Priii cer, pe pamant 
§i sub pamant, 
Pe sub stre§ina de casa, 
Prin stru^u fetelor, 
Prin stru^u flacailor, 
Prin ieslele boilor, 
Prin turi^tea oilor?... 
— Of! Maica sfanta, 
Maica mea iubita ! 
Eu nu m'am dat, 
Nici nu m'am lasat 
Pentru mine 
Sau pentru tine, 
Ci eu m'am dat 
§i m'am lasat 
Pentru lumea toata, 
Ca pana ce nu m'am dat, 
Pana ce nu m'am l&sat, 
Nu se vedea, 
Nici nu s'auzia 
Glas de pasarea, 
Cantece de plugarel, 
Nici oae cu mielu§el 
§i nici vaca cu vijel, 
Nici maicele nu tragea 
La fii lor, nici se vedea 
Camp de earbli verde 
§i isvor de apa rece. 
Fara care cum muria, 
Tot in iad ca se ducea. 
Da de acuma inainte 
Faclii in cer s'or aprinde 
§i nici cand nu se vor stinge. 
§i vor trage §i s'or strange 



Digitized by 



Google 



133 



Pasiirile la puii lor, 
Oile la mielu^eii lor, 
Vacile la vijeii lor 
§i maicele la fii lor. 

Si s'a vedea : 
Camp de earba verde 
§i isvor de apa rece. 
§i care cum vor muri 
Ai lui# Dumnezeu vor fi ! 

Cine le va §ti 

§i le-a povesti 
Aceste daua, trei cuvinte 

Sfinte 
De Isus Christos lasate 
§i nou* pe pamant date 

La luna, 

La saptamana, 

Sara 

§i demineata 

Culcandu-se 

§i sculandu-se, 

Nu va vedea 

Nici nu va avea 
Pamantul Egipetului 
§i casa robiilor. 

Fara va trece 

$i va petrece 

§eapte-zeci §i §eapte 

De focuri nestinse, 



§eapte-zeci §i §eapte 

De punji lunicoase 

§i pficfitoase, 

§i va trece, 

Va petrece 

§eapte-zeci §i §eapte 

De vami neplatite 
Pana la dreapta tat&lui 
In impar&Jia cerului. 

§i cine le-a §ti 

§i nu le-a povesti 

La luna, 

La saptamana, 

Sara 

§i deminea^a 

Culcandu-se 

§i sculandu-se, 
Nici nu-§i aduce aminte 
De aceste cuvinte sfinte, 

Or veni 

Archangelii 

§i cu Eva 

§i 1-or lua 

De mana stanga 

§i 1-or duce 

Pe c&rarea stramba 

Pana la faptele lui, 

Tocmai In fundul iadu- 
[lui! Amin! (1) 



A §easea variants, din Balaceana, distr. Sucevei 



§eade Maica preacurata 
Intr'o chilie incuiata, 

In chilie 

Do t&mae 
Pe un scaun intr'aurit 
Cu fa$a spre rasarit, 

Cu carte alba 

In mana stangii . 

Cu cruce sfanta 



In mana dreapta, 

§i cete^te, 

Procete§te. 

Pre to^i viermii 

§i to$i viespii, 
Pre toate gujuliile 
§i toate ganganiile 
Cate au fost §i cate sunt 
Cate s'afla pe pamant. 



(1) Din Stroe§ti, diet, de Vasile al lui Andreiu Boca, agricultor, §i com. 
de Dorimidont Vlad, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



134 



Toate le cete§te 

§i le adevere§te, 

Numai pre fiul sau, 

Pre Dumnezeu, 

Nu-1 poate ceti 

$i adeveri. 
§i vazand ea in sfar§it, 
Ca nu-i chip de adeverit, 
S'a luat §i s'a pornit 
Pe un deal mare §i ascu^it 
Ca o dungfi de cujit 

In mana dreapta 

Cu cruce sfanta, 

In mana stang& 

Cu carte alba, 
Fa^a alba sgariind 
§i par galben despletind, 
Din ochi negri lacramand, 

Lacrami ca bobul, 

Fierbin^i ca focul, 

Unde curgeau 

Miruri se faceau. 
$i mergand ea pe acel deal 
Sa intalnit c'un lemnar. 
Lemnarul, cum a vazut-o, 
A stat in loc §i a intrebat-o : 
— Alei ! Maic£ preacurata ! 
Ce -e§ti a§a suparata ? 

Ce te tangue§ti, 

Ce te jelueijti,? 
De ce plangi a$a de tare 
De-$i curg lacr&mile vale? 

— Of, lemnare, 

Me§ter mare ! 
Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu jelui, 

Cam luat 

Carte alba 

In mana stanga, 

Cruce sfanta 

In mana dreapta 

§i am cetit 

$i am procetit, 



Pre to$i viermii, 

$i to$i viespii, 
Pre toate gujuliile 
§i toate gang&niile 
Cate au fost §i cate sunt 
Cate s'afiS pe pamant, 

Le-am cetit 

§i adeverit, 

Numai pre fiul meu, 

Pre Dumnezeu, 
Eu ori §i cat am cetit, 
Nu 1-am mai adeverit. 

N'ai vfizut, 

N'ai auzit, 
Nu §tii tu ce s'a f&cut? 
— Of, of ! Maica preacurata, 
N'ai cum nu fi suparata. 

Eu chiar acum vin 

De la Rusalim 
§i nu doar c'am auzit, 
Ci cu ochii 1-am vazut 
Intre doi ho^i rSstignit 
Langa poarta lui Pilat 
Pe o cruce mare de brad, 
Care singur i-am facut-o. 
§i Jidovi-mi tot zicea 
Sa i-o fac mai mititea, 
Dar eu i-am f&cut-o mare, 

C& era lemn destul 

§i prea destul! 
Maica sfanta preacurata, 
Auzind aceastS fapta, 
De-auna 1-a blestemat 
$i din gur'a cuvantat : 

— Sa lucrezi cu anul 

§i sa-Ji ca§tigi banul! 
§i apoi iara s'a pornit 
Pe un deal mare §i ascujit 
Ca o dunga de cujit 

In mana dreapta 

Cu cruce sfanta, 

In mana stanga 

Cu carte alba, 



Digitized by 



Google 



135 



Fa^a alba sgariind 

§i p&r galben despletind, 

Din ochi negri lacr&mand 

Lacrfimi ca bobul 

Fierbin^i ca focul, 

Unde curgeau, 

Miruri se f &ceau 
§i mergand ea pe qcel deal 
S'a intalnit cu un fierar. 
Fierarul ca s'a oprit 
§i din gura i-a vorbit : 

— Auleo, Maica preacu- 

[rat5, 
Ce e§ti a§a sup&rata ? 
Ce te tangue§ti, 
Ce te jalue§ti ? 
De ce plangi a§a de tare 
De-$i curg lacramile vale ? 

— Of ! f ierare, 
Me§ter mare! 

Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu jelui, 

Cam luat 

Cruce sfanta 

In mana dreapta, 

Carte alba 

In mana stangfi 

§i am cetit 

§i procetit, 

Pre toti viermii 

§i to$i viespii, 
Pre toate gujuliile 
§i toate ganganiile 
Cate au fost §i cate sunt, 
Cate s'afla pe p&mant 

Le-am cetit 

$i adeverit, 

Numai pe fiul meu, 

Pre Dumnezeu, 
Eu ori Qi cat am cetit, 
Nu 1-ara mai adeverit. 

N'ai v&zut, 

N'ai auzit, 



Nu §tii tu ce s'a facut? 

— Of! of! Maica preacuratS, 

N'ai cum nu fi suparatS! 

Eu chiar acum vin 

De la Rusalim 
§i nu doar c'am auzit, 
Ci cu ochii 1-am vazut 
Intre doi ho^i rastignit 
Larigfi poarta lui Pilat 
Pe o cruce mare de brad. 
§i eu singur i-am f&cut 
Cuiele de r&stignit. 
Jidovii mfi cincdia 
§i tot una imi zicea 
Sa le fac cat pot de mari. 
Darfi eu, fiind fierar, 
Le-am fficut foarte scurtute 
§i foarte mititelu^e 
Ca fiind batute in carne, 
S£ nu-1 doar'aija de tare. 

Maica sfanta preacurata 
Auzind aceasta faptS, 
Foarte mult s'a bucurat 
§i 1-a binecuvantat 
§i din gur'a cuvantat: 

— Of! fierare, 

Me§ter mare ! 
Sa ba$i odat& cu ciocanul 
§i tu s3-ti §i ca§tigi banul! 

§i apoi iara s'a pornit 
Pe un deal mare ?i ascujit 
Ca o dungii de cu^it 

In mana dreapta 

Cu cruce sfanta, 

In mana stang& 

Cu carte albfi, 
Fa^a albfi sgariind 
§i p^r galben despletind, 
Din ochi negri l&cr&mand 

Lacr&mi ca bobul 

Fierbin^i ca focul, 

Unde curgeau, 

Miruri se faceau. 



Digitized by 



Google 



136 



§i mergand in drumul sau 
S'a intalnit lang'un par&u 

Co roasca, 

Broascd. 

Roasca, 

Broasca, 

Cum a vSzut-o, 

A §i intrebat-o : 

— Alei! Maic& preacurata 
Ce e§ti a§a suparata ? 

Ce te tangue§ti, 

Ce te jelue§ti? 
De ce plangi a$a de tare, 
De-$i curg lacramile vale ? 

— Roasca, 

Broasca ! 
Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu jelui, 

Cam luat 

Cruce sfanta 

In mana dreapta, 

Carte alba 

In mana stanga, 

$i am cetit 

§i am procetit, 

Pre to$i viermii 

$i toji viespii, 
Pre toate gujuliile 
§i toate ganganiile 
Cate au fost §i cate sunt, 
Cate s'afla pe pamant, 

Le-am cetit 

§i adeverit, 

Numai pre fiul meu, 

Pre Dumnezeu, 
Eu ori §i cat am cetit, 
Nu 1-am mai adeverit. 

N'ai vazut 

N'ai auzit, 
Nu §tii tu ce s'a facut? 

— Of ! of ! Maica preacurata, 
Taci, nu mai fi suparata ! 

Ca §i eu inc'am avut 



Nou& fii§ori 

Ca ni§te bujori 

§i a venit o roati 

Forforoata 
§i-i turti pre to$i de-odata, 
Numai unul a ramas, 
Toma, Tomoioace, 
Care §eade in busuioace ! 

— la cheama-1 incoace 
Ca sa-1 vad §i eu ! 

Zise Maica preacurata. 
Broasc'atunci ca 1-a strigat 
§i din gur'a cuvantat : 

— Toma, Tomoioace ! 
Ie$i din busuioace 

§i vina la maica'ncoace ! 
§i cum a strigat, 
S'a §i aratat 
Un broscoiu mare, 
Labanat 
§i cr&canat 
Cu ochii cat talgerile 
§i cu picioarele 
Ca re§chitoarele. 
Maica preacurat'a r&s, 
Cum 1-a vazut §i a zis: 
— Cat pe lume am umblat, 
Peste a§a ce-va n'am dat. 
Am cetit 
§i am procetit, 
Pre to$i viermii 
§i toji viespii, 
Toate gujuliile 
§i toate ganganiile 
Cate au fost §i cate sunt, 
Cate s'afla pe pdmant 
Le-am cetit 
$i adeverit, 
Dar nu m'a f&cut 
Nime ca sa rfid, 
Numai tu singurfi, broasca, 
Cu acest fecior al tSu. 
Deci sa fii blagoslovitS : 



Digitized by 



Google 



137 



Apain caretu nu-i fi 

S& nu fie curat a 

§i buna de baut, 
§i ori unde vei peri, 
Nici cand sa nu te impu^e^ti! 

Broscoiul s'a bueurat 
§i din gur'a cuvantat : 

— Maica preacurata ! 

Nu fi suparata, 

Ci te du indata 
L'apa mandra §i frumoasa 

§i te spala 

Pe indni, pe picioare, 

§i te uit'apoi 

In deal §i la vale 
§i te uita in jos §i in sus 
§i vei vedea pe Isus 

Domnul nostru 

§i fiul vostru, 
Ca un luceafar lucind 
§i spre dumnea-ta venind 
Intre 50 de ingeri 
§i intre 50 de jidovi! 

Maica sfani'a ascultat 
§i mai departe a plecat 
Pe un deal mare §i asoujit 
Ca o dunga de cujit 

In mana dreapta 

Cu cruce sfanta, 

In mana stanga 

Cu carte alba, 
Fata alba sgariind 
§i p&r galben despletind, 
Din ochi negri lacramand 

Lacrami ca bobul, 

Fierbin^i ca focul, 

Unde curgeau, 

Miruri se faceau. 

§i s'a dus, s'a dus 

Panfi ce a ajuns 
L'apa mandra §i frumoasa, 
$i acolo cum a ajuns, 

S'a spalat 



Pe mani §i picioare 

§i apoi s'a uitat 

La deal §i la vale, 
S'a uitat in jos §i in sus 
$i 1-a vfizut pe Isus 
Ca un luceattr lucind 
§i spre dansa incet venind, 

Intre 50 de ingeri 

§i intre 50 de jidovi. 
§i cum 1-a vfizut indata, 
Ca o maicS supSrat& 

La el s'a uitat 

$i 1-a intrebat: 

— Ah! Fiul meu mult iubit, 
Mare putere ai avut, 

Cum dar de te-ai dat 

§i cum te-ai lasat 

Pe mana strain^ 

$i limbfi pagana 
Ca si mi te chinueascfi 
§i s& mi te rastigneasca? 

Isus ins& i-a raspuns 
§i din gur'a?a i-a zis : 

— Ah ! maica mea mult iubita, 
Nu fi a?a de scarbita! 

Ca eu nu m'am dat, 

Nici nu m'am l&sat 

Pe mand str8in£ 

§i limba pagana 

Sa mk chinueasca 

§i sa ma rastigneasca, 

Nici pentru mine 

Nici pentru tine, 

Ci eu m'am dat 

§i m'am lasat 

Chinuit 

§i rfistignit 

Pentru toata lumea. 
§i eel ce va inva^a 
$i va §ti povestea mea 
§i va spune-o la luna, 
La saptamana, 
La un an 



Digitized by 



Google 



138 



§i la jumatate de an, 
Acela va merge in raiu 
Cu mesele'ntinse, 

Cu lumini aprinse, 

Cu v&mile platite, 

Cu pacatele cura^ite ! 

Iar cine va §ti 

§i n'a povesti 

Povestea mea 

La luna, 



La s&ptamana, 
La un an 

§i la jumatate de an, 

Acela va merge in iad 
Cu mesele stranse 
Cu luminile stinse, 
Cu vamile neplatite, 
Cxv pacatele necurajite, 
La munci nesf ar^ite ! (1) 



A §eaptea variants, din Todire§ti, distr. Sucevei: 



Era un om mare 
§i a luat un topor mare 
§i a mers la padurea mare 
§i a taiat un lemn mare 
i}i a facut o manastire mare 
Cu noua u§i, cu noua altare. 
In altarul eel mai mic 
§eade Santa-Maria mica, 
In altarul eel mai mare 
§eade Santa-Maria mare 
§i cete^te, 
Procete^te, 

Pe to$i fii adevere^te, 
Numai pe unul, fiul sSu, 
Pe fiul lui Dumnezeu, 
Nu-1 poate ceti 
§i adeveri. 

Vazand ea cS nu-1 cete§te 
§i ca nu-1 adevere§te, 
S'a luat §i s'a pornit 
Pe un deal mare ascu^it, 
Ca o zimfd (2) de cu^it, 
Tot plangand §i tanguind, 
Din ochi negri lacr&mand, 
Fa^a alba sgariind 
$i par galben despletind, 
Pe fiul sau cautand. 
§i s'a dus §i s'a tot dus 



Pan* ce soarele a apus 
$i mergand s'a intalnit 
C'un me§ter de lemn vestit 
§i din gurfi i-a grait : 

— Bun& calea, me§tere! 

— Mul^umesc dumitale, 
Maica sfanta preacurata! 
Da de ce e?tisuparata? 
Ce plangi, ce te tangue^ti, 
P&rul ce \iA desplete^ti? 

— Da cum nu m'oiu tangui, 
P&rul cum n'oiu despleti, 
Cam avut un fiu iubit 

Pe fa^'acestui pamant 

De tatal ceresc nascut, 

De mine facut, 

De Sant-Ion botezat, 

§i cre^tinat. 

§i acum am auzit, 

CS canii 

Paganii 

De Jidovi s'au sfatuit 

§i 1-au prins §i chinuit 

§i pe urmfc 1-au rastignit. 

Dumnea-ta pe unde ai umblat 

§i pe unde ai lucrat 

Pe al meu fiu nu 1-ai aflat ? 

N'ai vazut, 



(1) Din Balaceana, com. de Hie Stoleriu, stud. gimn. 

(2) Zimfa — samcea, ascuji§ul cujitului. 



Digitized by 



Google 



139 



N'ai auzit 

De fiul meu, 

De fiul lui Dumnezeu ? 

— Ba eu, Maica, 1-am vazut, 
Chiar §i crucea i-am fScut. 
§i Jidovi-mi tot zicea 

Ca sa i-o fac mititea, 
Sa nu fie tare grea. 
Eu ins'am faeut-o mare, 
S'aiba ce duce In spinare 
Pan' la locul de pierzare. 
Iar cand a fi sa soseasca, 
Sa poata sa-1 rastigneasca ! 
Maica sfanta preacurata, 
Auzind aceastS fapta, 
Pe el c& s'a suparat 
§i a zis §i 1-a blestemat : 

— Tu cand ii da cuciocanul 
S& nu mai cajligi banul 

§i cand ii da cu gealaul 
Sa nu mai ca§ligi leul. 
Mult sa mi te chinue§ti 
§i pu(in s'agonise^ti ! 

Dup& ce 1-a blestemat, 
Iar s'a luat §i a plecat 
Pe un deal mare §i ascu^it 
Ca o zimfd de cujit, 
Tot plangand §i tanguind, 
Bin ochi negri lacrSmand, 
Pa^ alba sgariind 
§i par galben despletind, 
Pe fiul sau cautand. 
§i s'a dus §i s'a tot dus, 
Pan' ce soarele a apus. 
§i mergand s'a intalnit 
C'un me§ter de fier vestit 
§i aceluia i-a vorbit : 

— Bund <Jiua, me§tere! 

— Mul^umesc dumi-tale, 
Maica sfanta preacurata! 
Da de ce e§ti suparata? 
Ce plangi, ce te tangue§ti, 
Parul ce $M desplete?ti? 



— Da cum nu m'oiu tangui, 
Parul cum n'oiu despleti, 
Cam avut un fiu iubit 

Pe fat'acestuipamant, 

De Tatal ceresc nascut, 

De mine facut, 

De Sant-Ion botezat 

$i cre§tinat, 

§i acum am auzit 

Ca c&nii 

Paganii 

De Jidovi s'au sfatuit 

§i 1-au prins §i chinuit 

§i apoi 1-au §i rastignit ! 

Dumnea-ta, pe unde ai umblat 

§i pe unde ai lucrat 

Pe al meu fiu nu 1-ai aflat? 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu, 

De fiul lui Dumnezeu? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am $i vazut 
§i piroane i-am facut 
Bune pentru pironit, 

Pe cruce de rastignit 
§i Jidovi-mi tot zicea 
S& le fac cat s'a putea 
De mari §i de zim^uroase 
Sa pfitrund'adanc prin oase 
§i sa prinda bine in lemn, 
Iar eu le-am facut 
Pe cat s'a putut 
De mititele 
§i de sutyirele, 
C&-mi era de Domnul jele ! 
Maica sfanta preacurata, 
Auzind aceasta fapta, 
Foarte mult s'a bucurat 
§i 1-a binecuvantat : 

— Tu cand iida cu ciocanul, 
Indatfi sa cd§ligi banul 

§i cand ii da cu ilaul, 



Digitized by 



Google 



140 



Indata sa ca§ligi leul, 
Pu$in sa te ostene^ti 
$i mult sa agonise§ti ! 

§i ast-fel cum a cuvantat, 
Iar s'a luat §i a plecat 
Pe un deal mare §i ascujit 
Ca o zim^a de cu^it 
Tot plangand §i tanguind, 
Din ochi negri lacramand, 
Fa^a alba sgariind 
§i par galben despletind, 
Pe fiul sau cautand. 
§i s'a dus §i iar s'a dus 
Pan* ce soarele a apus. 
§i mergand s'a intalnit 
C'o broasca §i i-a vorbit : 

— Buna calea, broasca! 

— Muljumesc, Maica ! 
Da ce plangi §i ce oftezi 
§i de ce te v&erezi 
Fa^a alba sgariind, 

Din ochi negri lacramand 
§i par galben despletind ? 

— Da eu cum nu voiu ofta 
§i cum nu m'oiu vaera, 
Dac'un biet fiu am avut 

Pe fafacestui pamant, 

De Tat&l ceresc nascut, 

De mine facut, 

De Sant-Ion botezat 

§i cre§tinat, 

§i acuma am aflat 

Ca Jidovii 1-au luat 

§i 1-au chinuit 

§i 1-au rastignit ! 

— Da taci, Maica, nu ofta 
§i nu te mai vaera, 

Ca un biet fiu ai avut 
§i pe acela 1 ai perdut, 
Ca §i eu inc'am avut 
Doi-spre-zece, §i o venit 
O roata 
Forforoata 



§i pe to^i de odata 

Mi i-o tilagit 

§i i-o omorat, 

Numai unul mi-a ramas, 

$i tot nu ma mai bocesc, 

Nici nu m& mai tanguescf 

Maica Domnului a zis : 

— Ian strig£-l s£-l v&d §i eu 
Cum arata fiul tau! 

— D'apoi ce ti-i bun sa-1 vezi, 
Poate ca s£-l deochezi? 
Ca-i la ochi bulbuca{el, 

§i la spate ghibo§el, 
La picioare eracanel, 
Nu-i fie diochi^el ! 

— Da striga-1, nu mai zi ba, 
Ca nu 1-oiu mai diochia ! 

Broasc-atuncia 1-a strigat 
§i din gur'a cuvantat: 

— Toma, Tomiloace, 
Fir de busuioace, 
Vin la maica'ncoace ! 
Atunci veni un broscoiu 
Liap, liap, liap prin eel noroiu. 

Maica sfanta preacurata, 
Cat era de suparata, 
Cand 1-a vSzut a §i ras 
§i din gur'apoi a zis : 
— Unde n'or fi broa§te in apa, 
S& nu fie apa buna, 
Iar unde or fi broa§te in apa, 
Apa sa fie buna. 
Iara tu cand vei muri, 
De-i fi in apa, ori nu-i fi 
Sa nu mi te impu(e^ti, 
Ci s& ramai precum e§ti! 

§i ast-fel cum a cuvantat, 
Iar s'a luat §i a plecat 
Pe un deal mare §i ascujit 
Ca o zimja de cu^it 
Tot plangand §i tanguind, 
Din ochi negri lacramand, 
Fa^a alba sgariind 



Digitized by 



Google 



141 



§i par galben despletind, 

Pe fiul sau cautand. 

§i s'o dus §i s'o tot dus • 

Pana in urma ce a ajuns 

La poarta lui Iordan 

Sub poalele lui Avram, 

§i a dat cu piciorul stang 

§i nu i s'o deschis poarta, 

§i a dat cu piciorul drept 

§i indata s'o deschis poarta. 

§i eain nuntru cum a intrat, 

De fiul sau a §i dat 

Chinuit 

§i rastignit. 

§i de dansul cum a dat, 

De-auna 1-a §i intrebat: 

— O fiule, 
Iubitule ! 

Da cum de te-ai dat, 
Cum de te-ai lasat, 
De te-au prins canii, 
Paganii 

De Jidovi §i te-au muncit 
§i te-au chinuit 
§i te-au rastignit ? 

— O maica mea, 
Iubita mea ! 
Eu nu m'am dat, 
Nu m'am lasat 
Nici pentru mine, 
Nici pentru tine, 
Ci eu m'am dat 
§i m'am lasat 
Pentru mantuirea 
Neamului eel omenesc, 

A opta variants, din Ili§e§ti, 

Era odata un om mare . 

§i a avut un topor mare | 

§i s'a dus in pad urea mare 



Pentru prea-marirea 

Tatalui ceresc. 

Caci eu pan' a nu ma da 

§i pan' a nu ma lasa 

Chinuit 

§i rastignit, 

Care se na§tea 

Nu se boteza, 

Care se insura 

Nu se cununa, 

§i care muria 

Nu se prohodia. 

Da deacuma inainte, 

Sa Jii, Maic&, bine mirtte, 

Care s'a na$te 

S'a §i boteza, 

Care s'a insura 

S'a §i cununa, 

§i care a muri 

S'a §i prohodi. 

§i care va fi 

Om Dumnezeesc 

L'oiu lua de mana dreapta, 

L'oiu duce pe cararea dreapta 

La masa intinsa, 

La faclii aprinse, 

La pahare pline, 

§i la vorbe bune. 

Care a fi om pacatos 

L-oiu lua de mana stanga, 

L-oiu duce pe cararea stramba 

La masa stransa, 

La faclii aprinse, 

La pahare goale 

$i la vorbe goale ! (1) 

distr. Gura-Homorului : 

§i a taiat un lemn mare 

§i a facut o manastire mare 

Cu noua u?i, cu noua altare. 



(1) Dictata de Maria Rapan ?i Ileaaa Seserman §i comunicata de loan 
Avram, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



142 



In altarul eel raai mare 
Sta Santa-Maria mare 
§i cata in c&rji 
§i cata in par^i 
Sa vad& pe fiul sail, 
Pe fiul lui Dumnezeu. 
Pe al sau fiu nu 1-a vazut, 
Dar ea catand, 1-a vazut 
Pe loan Botezdtorul 
§i inainte mergatorul. 
§i vazandu-1 1-a 'ntrebat 
§i din gur'a cuvantat ; 

— Ioane 
Sdnt-Ioane ! 

N'ai vazut pe fiul meu, 
Pe fiul lui Dumnezeu 
Faptde mine, 
Botezat de tine? 

— De vazut, nu 1-am vazut, 
De patimi i-am auzit 

Ca Jidovi-1 chinuesc 

$i pe cruce-1 rastignesc 

La poarta Rusalimului. 

Tipa straie ingere§ti 

§i imbraca calugare^ti 

§i te du c'o sa-1 gase^ti ! 

Maica sfanta preacurata 

Vestea aceasta nea§teptata 

Auzind s'a suparat 

§i de aceea a Jipat 

Straie ingere^ti 

§i a luat 

Negre calugSre§ti 

§i a plecat 

Tot plangand §i daulind, 

De la inima oftand, 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant, 

Fa$a alba sgariind 

Cu par galben vant facand, 

Pe fiul sau cautand. 

§i s'a dus §i s'a tot dus, 

Pan'ce soarele-a apus 



Ca cuvantul din poveste, 
Ca inainte mult mai este 
§i frumos se poveste§te. 
Dumnezeu la noi sose^te 
§i se pune jos pe prag 
§i sta §i asculta cu drag. 
§i mergand s'a intalnit 
C'un me§ter de lemn vestit. 
Me^terul de lemn a stat 
§i pe dansa o a intrebat : 

— Ce plangi, Maica, ce oftezi 
§i de ce te vaerezi 

Cu glas mare pan& in cer 
Cu lacrami pan& in p&mant, 
Faja alb£ sgariind, 
Cu par galben vant fficand? 

— Cum n'oiu plange §i ofta 
§i cum nu m'oiu vfiera, 

Ca numa-un .fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 
§i acum am auzit 
Jidovii ca 1-ar fi prins 
§i.pe cruce 1-ar fi intins 
§i s'au pus sa-1 chinueasca 
Pe cruce sa-1 rastigneasca ! 
Dumnea-ta, pe unde ai trecut, 
Pe unde ai fost, nu l-ai vazut? 

— Nu numai c& 1-am v£zut, 
Ci §i crucea i-am facut 

Pe care-a fost rfistignit. 
Jidovii ma nScSjia 
§i tot una imi zicea 
Ca s'o fac mai mititicfi 
S3 fie mai u§urica, 
Eu am facut-o mai mare 
S'aiba ce duce in spinare. 
Maica sfanta preacurata, 
Auzindu-i crunta faptd, 
S'a pus §i 1-a blestemat 
$i din gur'a cuvantat: 

— Sfi dai o zi cu barda 
§i apoi sa iei li^caia, 

Sa dai un an cu gealaul, 



Digitized by 



Google 



143 



§i apoi sa cape^i leul ! 
Dup£ ce 1-a blestemat, 
Iar s'a luat §i a plecat 
Tot plangand §i daulind, 
De la inima oftand 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
FaJ& alba sgariind, 
Cu p&r galben vant facand, 
Pe fiul sau cautand. 
$i s'a dus §i s'a tot dus, 
Pan'ce soarele a apus 
Ca cuvantul din poveste, 
Ca'nainte mult mai este 
$i frumos se poveste§te. 
Dumnezeu la noi sose^te 
$i se pune jos pe prag 
§i sta §i asculta cu drag. 
§i mergand s'a intalnit 
C'un me§ter de Her vestit. 
Me§teru in loc s'a oprit 
$i din gura i-a vorbit: 

— Ce plangi, Maica, ce of tezi 
§i de ce te vaerezi 

Cu glas mare panfi in cer, 
# Cu lacrami pana in p&mant, 
Paja alba sgariind, 
Cu par galben vant facand? 

— Cum n'oiu plange §i ofta 
§i cum nu m'oiu vaera, 
Cum nu mk voiu dfiuli 

§i cum nu m'oiu tangui, 
Ca numa-un fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 
§i acum'am auzit 
Ca Jidovii 1-ar fi prins 
§i pe cruce 1-ar fi intins 
$i acuma-1 chinuesc 
§i pe cruce-1 rastignesc. 
Dumnea-ta, pe unde ai trecut, 
Pe unde ai fost, nu 1-ai vazut? 

— Nu numai c& 1-am v&zut, 
Ci iji cuie i-am facut 



Cu cari a fost rastignit. 
Jidovii ma necSjia 
§i tot una imi zicea 
Sa le fac groase §i mari 
§i cat se poate de tari. 
Eu din fier am mai furat 
Ca sa mai am de lucrat 
§i la al^i oameni din sat. 
§i le-am facut mititele, 
Scurtuje §i sub^irele! 
Maica sfantS preacurata, 
Auzind aceasta fapta, 
Foarte mult s'a bucurat 
§i 1-a binecuvantat : 

— Sa dai un pic cu ciocanul 
§i indatii sa ca§tigi banul, 
SS dai un pic pe ilau 

§i indata sa iei un leu ! 

§i ast-fel cum a vorbit, 

Iar s'a luat §i a pornit, 

Tot plangand §i daulind, 

De la inima oftand, 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant, 

Fa{a alba sgariind, 

Cu par galben vant facand, 

Pe fiul sau cautand 

§i s'a dus §i s'a tot dus 

Pana soarele a apus 

Ca cuvantul din poveste, 

Ca'nainte mult mai este 

§i frumos se poveste§te. 

Dumnezeu la noi sose^te 

§i se pune jos pe prag 

§i sta §i asculta cu drag. 

§i mergand, c&t va fi mers, 

A dat de o broascd pe un drum 

Mlajjtinos 

§i noroios. 

Broasca, v&zand-o plangand, 

A intrebato zicand: 

— Ce plangi, Maica, ce oftezi 
§i de ce te vaerezi 



Digitized by 



Google 



144 



Cu glas mare panS in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
Fa^ alba sgariind, 
Cu pfir galben vant f&cand? 

— Cum n'oiu plange §i ofta, 
§i cum nu m'oiu vaera, 

Ca numa-un fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 
§i acum am auzit 
Ca jidovii 1-ar fi prins 
§i pe cruce 1-ar fi in tins 
§i acuma-1 chinuesc 
§i pe cruce-1 rastignesc! 
Tu, pe unde ai trecut, 
Pe fiul meu n'ai vazut? 

— Da taci, Maica, nu ofta 
§i nu te mai v&era, 

Nu mai plange, nu jeli 
§i nu te mai dauli, 
CS numa-un fiu ai avut 
§i pe acela 1-ai perdut, 
Ca §i eu inc'am avut 
Doi-spre-zece, §i o trecut 
O roata 
Farfurata 
§i pe to^i de-odata 
I-o c&lcat §i i-o turtit 
$i pe toti i-o omorat, 
Numai unul mi-o r&mas, 
Numai Toma Tomoioace, 
Care §eade in busuioace! 

— Ian striga-1 sa vie in coace 
Ca s&-l vad §i eu 

Cum ii fiul tau? 
Broasca indata 1-a strigat 
§i din gur'a cuvantat : 

— Toma, Tomoioace, 
Calca in busuioace 
§i arunca-te in coace ! 

Bine broasca n'a sfar^it 
De strigat §i de vorbit 
§i indat'a §i venit 
Un broscoiu mare, urat. 



Maica sfanta preacurata, 
Cat era de suparatS, 
Cum l-o vSzut, o §i ras 
§i dup& aceea o zis: 

— Broascfi, tu unde vei fi, 
Apa sa nu se impujeasca, 
Iarfi unde nu vei fi, 
Apa sa nu fie curata ! 
§i cand a fi §i-i muri, 
Pe pamant sa te la$e§ti, 
Dara sa nu te impu^e^ti! 

§i ast-fel dup& ce-a vorbit, 
Iar s'a luat §i a pornit, 
Tot plangand §i d&ulind, 
De la inim& oftand 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
Fa^a alba sgariind, 
Cu par galben vant facand, 
Pe fiul sau c&utand, 
§i s'a dus §i iar s'a dus, 
Pan' ce soarele a apus 
Pe un deal mare §i ascu^it 
Ca o sdngea de cu^it, 
Ca cuvantul din poveste, 
Ca de acum pu{in mai este f 
$i frumos se poveste§te. 
Dumnezeu la noi sose§te 
$i se pune jos pe prag 
§i sta §i ascult^ cu drag. 
§i ducandu-se a dat 
De un cioban §i 1-a intrebat: 
Unde-i drumul J a Rusalim? 
Iar ciobanul i-a raspuns 
Si din gur'a§a i-a zis: 
— Treci dealul ist ascu^it 
Ca o sangea de cu^it 
$i leapada de pe tine 
Straiele cSlugSre§ti 
§i imbraca-te in ingere^ti, 
Ca indat'o sa ?i sose§ti 
La poarta Rusalimului. 
Iar cand a fi sa sosejti 



Digitized by 



Google 



145 



De-odat& sfi §i isbe§ti 
Cu piciorul stang 
§i cu raana stangi 
§i atunci poarta 
Mai tare se va inchide. 
§i dfi cu piciorul drept 



§i cu mana dreapta 

§i poarta c& s'a deschide 

§i atunci in nuntru-i intra 

§i acolo ca vei afla 

Pe fiul tau chinuit 

§i pe cruce rastignit ... (1) 



A noua variants, din Dr&goe§ti, distr. Gura-Homorului : 

« Auzind Maica Domnului cfi Jidanii au prins pre fiul s&u, pe 
Domnul nostru Isus Christos, §i voesc sa-1 rastigneasca, dar ne- 
§tiind in cotro au apucat cu dansul, 

S'a luat §i s'a pornit 
Pe un deal mare §i ascu^it 
Ca o muche de cufit, 
Cu par galben despletit, 
Fa^a alb& sgariind, 
Pe fiul sau cautand. 

«§i mergand ea ast-fel, cat va fi mers §i pana unde va fi mers, 
destul atata cfi mergand ea a§a, a dat de o broasca, care sta pe 
farmul unui parau §i se soria. 

«Maica Domnului, cum a v&zut-o, s'a oprit locului §i i-a zis: 

Bund ziua, broscufa ! 

— Multumescu-ti, M&icu{ii! 

raspunse broasca. Apoi ridicandu-§i privirile in sus §i uitandu-sfe 
mai bine la dansa, a intrebat-o zicand: 

— Da ce plangi §i ce oftezi 
§i de ce te vaerezi 

Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant? 



«Maiea Domnului ii raspunse : 
— Cum n'oiu plange §i ofta 



§i cum nu m'oiu vaera 
Cu glas mare panfi in cer, 
Cu lacr&ini pan& in pamant, 
Ca numa-un fiu am avut 



§i pe-acela 1-am perdut 



§i Jidani-au Jinut sfat 
§i-au venit §i 1-au luat 
Pe Domnul Is. Christos 
§i nu §tiu in cotro 1-au dus! 

«Broa8ca, voind a o mangaia §i a o face ca sa nu mai planga 
§i ofteze a§a de tare, ii zise: 



(1) Dictate de Neculai Botezat. 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 10 



Digitized by 



Google 



146 



§i a trecut o roati 

Forforoata 

§i pe toji de-odat& 

I-a turtit 

§i omor&t, 

Numai unul mi-a r&mas, 

§i tot nu mai plang atata, 

Dac'a§a mi-a fost ursita! 



— Da taci, Maica, nu ofti 
§i nu te mai vfiera 
Cu glas mare panfi in cer, 
Cu lacr&mi panfi in pftmant, 
Cfi §i eu inc'am avtit 
Pe fafacestui p&mant 
Doi-spre-zece-aluafei, 
Sprintenei $i frumu^ei, 
De-a dragul s& caji la ei, 

— «§i cum 11 cheamfi pe fiul tau, care a scftpat ? — o intreabi 
Maica Domnului. 

^Broasca raspunse : 

— Toma Tominoc, 
Strug de busuioc. 
§i-i a§a de sprintenei, 
Ging&$el 

§i frumu§el 
Dragul mamei bSe^e!, 
C& la soare pofi cata, 
La el nu te poji uita! 

— «Ian striga-l incoace ca sa-1 v&d §i eu cum arat& ! — zise 
Maica Domnului mai departe. 

« Broasca nu s'a lasat mult rugatS, ci pe loc 1-a §i strigat 
zicand : 

— Toma Tominoace, 
Ian aduna-te incoace 
De prin cele busuioace ! 

Ǥi cum a strigat broasca, 

Pe loc a $i alergat 

Un broscoiu hfid, inholbat, 

Labanat §i crficanat. 

« Maica Domnului, cand 1-a vazut cum arata, c&t era de supi- 
rata §i de amarata, nu s'a putut stfipani de a nu rade. Iar dupi 
ce rase, se intoarse c&tre broasca §i binecuvantand-o zise: 

— « Broasca ! tu cand vei muri, sa nu te strici, ci numai sa tfr 
usuci, iar apa in care vei f i tu s& fie buna de b&ut, §i oamenii si 
nu se ingrejo^eze, ci s£ bea ori §i cand ap& de pe tine ! 

«§i dupS ce a rostit ea cuvintele acestea §i §i-a luat r&mas bun 
de la broasca §i de la fiul sau Toma, 



Digitized by 



Google 



147 



Mai departe s'a pornit 
Pe un deal mare §i ascujit 
Ga o muche de cu^it, 
Cu par galben despletit, 
Tot plangand §i suspinand, 
Fa^a alba sgariind, 
Pe fiul s&u cautand. 

«§i mergand ea a§a, cat timp va fi mers §i pana unde va fi 
mers, a dat de un lemnar §i i-a zis : 

— Bund ziua, mSestre! 

«Lemnarul ii r&spunse : 



— Multumesc, dumi-tale, 
Maica sfanta, preacurata ! 
Da de ce e§ti suparata? 
De ce plangi §i ce oftezi 
§i de ce te vaerezi 
Cu glas mare pan& in cer, 
Cu lacrami pana in pamant? 



Maica Domnului ii zise : 

— Cum n'oiu plange §i of ta, 
§i cum nu m'oiu vaera 

Cu glas mare pan& in cer, 
Cu lacrgmi pan& in pamant, 
C& numa-un flu am avut 
§i pe acela 1-am perdut, 
Ca Jidani-au Jinut sfat 
§i au venit §i 1-au luat 
Pe Domnul Is. Christos 
§i nu §tiu in cotro 1-au dus! 

— Da taci, Maica, nu ofta 
§i nu te mai v&era 

Cu glas mare pan& in cer 



Cu lacr&mi panS in pamant, 
Ca nu de mult au trecut 
Jidanii cu el pe aice 
§i au zis s& le fac o cruce, 
Cum de cum mai mica 
§i mai u§urica 
S'aiba pe ce-1 pironi 
§i pe ce a-1 rastigni. 
Insa eu ca le-am facut-o, 
Cum de cum mai mare, 
Caci a§a imi era lemnul, 
N'am putut alt cum s'o fac! 



« Maica Domnului, auzind acest r&spuns nea§teptat al lem- 
narului, 



Amar s'a mai sup&rat 
§i ast-fel ca 1-a blestemat 
§i i-a zis §i cuvantat : 
— S& lucri cu anul 



§i-abia s&-$i ca§tigi banul. 
Iar in casa ta s& fie 
Tot-deauna sSracie 
§i in surcele s& se $ie! 



Digitized by 



Google 



148 



§i ast-fel cum a cuvantat 
Mai departe c'a plecat 
Pe un deal mare §i ascu^it 
Ca o muche de cu^it, 
Cu par galben despletit, 
Tot plangand §i suspinand, 
Pe fiul sau cautand. 
§i a mers, §i a mers, pan' ce a 

[dat 
De un fierar, om insemnat. 
§i de dansul cum a dat, 
Buna ziua ca i-a dat. 
Fieraru 'n loc s'a oprit 
§i frumos i-a muljumik 

Apoi vazand-o plangand, 

Fa^a alba sgariind 

§i par galben despletind, 

A intrebat-o zicand : 

— Ce plangi, Maic', a§a cu jale, 

De-^i curg lacramile vale? 

Ce plangi §i de ce oftezi 

§i de ce te vaerezi 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant? 
MaicaDomnului raspunse 



§i din gur'a§a ii zise: 

— Cum n'oiu plange §i ofta 
§i cum nu m'oiu vaera, 

Ca numa-un flu am avut 
§i pe acela 1 am perdut, 
Ca Jidani-au ^inut sfat 
§i au venit §i 1-au luat 
Pe Domnul Is. Christos 
§i nu §tiu unde 1-au dus! 

— Nu mai plange, Maic& sf anta, 
Nu fii a§a de scarbita, • 
Caci eu singur i-am vazut 
Ei pe aici cum au trecut 

Cu Domnul Christos legat 
§i inferecat 

§i pe mine m'au chemat 
§i o maja de fler mi-au dat 
§i mi-au spus sa le fac cuie, 
Cum de cum mai mari sa fie 
§i eu cuie le-am facut, 
Dupa cum singur am vrut, 
Cum de cum mai mititele 
§i mai sub^irele, 
Ca sa-mi mai ramae 
Putin fier §i mie ! 



«Maica Domnului, auzind acest raspuns : 

Pujin s'a mai mangaiat 
§i 1-a binecuvantat : 
7- Tu, cum ii da cu ciocanul, 
Indata sa ca§tigi banul ! 

Ǥi apoi, binecuvantandu-1 pe fierar; 

Iar s'a luat §i a pornit 
Pe un deal mare §i ascutit 
Ca o muche de cutit, 
Cu par galben despletit, 
Tot plangand §i suspinand, 
Fata albajsgariind, 
De fiul sau intreband. 

«Dar cu toate acestea ca ea a mers ast-fel, totu§i nu 1-a mai 
putut ajunge §i afla pe fiul sau, caci Jidanii 1-au fost rastignit 



Digitized by 



Google 



149 

acuma pe crucea ce i-a f acut-o lemnatwl, iar cuiele cele mici, ce 
i le-a f&cut fierarul, i le-a bStut in palme §i picioare. 

«Iar In timpul acela, cat a stat Isus Christos pe cruce, Jidanii 
au f&cut un mormant de piatra, §i cand a murit Christos 1-au 
luat de pe cruce §i 1-au immormantat, §i de-asupra mormantului 
au pus u?i mari de fier, §i pe u§i mai multe pietre a§a de mari, 
cS nici cu patru boi nu se puteau trage de acolo. §i au pus Ji- 
danii dupa aceasta §i vr'o ca^i-va osta§i sa pazeasca noaptea 
aceea la mormant ca sS vada ce se va intampla. 

«§i acuma, dupa ce 1-au immormantat §i au pus §i strajeri ca 
sfi-1 strajue$sc&, s'au iotors cu to^ii acasa bucuro§i c'au f&cut o 
isprava a§& de mare ca aceasta. 

«Iar dupa ce au ajuns acasa, au taiat un coco§, 1-au fript §i s'au 
pus apoi cu tojii la mas& ca S& m&nance. 

<lat& insfi ca pe cand stau ei la masa §i se veseliau, a ajuns §i 
Maica Domnului acolo, ?i cum a dat de dan§ii, i-a rugat ca sa-i 
dea pre flul sau Is. Chr. 

« Jidanii, cand a auzit aceasta, au inceput cu tofii a bate din 
palme §i a zice : 

— «Cand se va scula coco§ul acesta din strachinS §i va canta, 
atunci va invi& $i Nazarineanul tau, §i atunci ^i-1 vom da! 

«N'a apucat insa bine a rosti cuvintele acestea, §i iat& cfi co- 
co§ul eel fript s'a §i sculat §i punandu-se pe marginea strachinei 
in care se afla, a inceput a bate din aripi §i a strop! pe tofi Ji- 
danii, cat l stau * a mas& cu unsoarea in care a fost fript. 

Ǥi de atunci is Jidanii pestrifi pe fafdf 

«§i se afla acolo ascunsS sub o covata §i o jidancd cu un 
copil mic 

Ǥi v&zand Maica Domnului covata aceea a intrebat pe Jidani : 

— «Ce ave^i voi sub covata aceea ? 

— «0 scroafS cu purcei! — r&spunser& ei ! 

— «Scroafa dfi Doamne sa fie! — zise atunci Maica Domnului. 

«§i cum a zis, a§a s'a §1 intamplat. Cand au ridicat Jidanii co- 
vata, e$i de sub dansa Jidanca cea cu copil mic pref&cutS intr'o 
scroafd cu un purcei. 

Ǥi de atunci nu m&nanca Jidanii carne de pore. 

«Iara dupa ce a cantat cocopul ?i dupfi ce s'a prefScut Jidanca 
in scroafd, Jidanii, speriindu-se, au alergat cu to^ii la mormant 
s& vadS, ori de nu s'a intamplat ce-va §i acolo. Dar cand au ajuns 
ei acolo, n'au aflat nemic&,*ci numai pietrile rasturnate §i mor- 
m&ntul gol, iar pe p&zitori stand increment, c&ci Domnui nostru 
Isus Christos a fost inviat §i e§it din mormant. 



Digitized by 



Google 



150 



Ǥi a$& a scfipat Maica Domnului cu iubitul ei fiu. Iar Jidanii 
pocniau de ciudft pe dansul c'a inviat (1). 

A zecea variants, din Corlata, distr. Gura Homorului : 



Colo in jos spre rSsarit 
Este un pom mandru inflorit. 
Da nu-i pom mandru inflorit, 
Ca-i o sfant& man&stire 
Cu pere^ii numai fire 
De aur §i de argint 
De sus §i panS in pamant ; 
Cu fere§ti de alamae, 
Cu u§ile de tamae 
§i c'un prea frumos altar 
Cu prag de margaritar. 
Da in altar cine se vede, 
Cine intr'ansul oare §ede ? 
§ede Maica preacurata 
In haine albe imbracata 
$i necontenit tot cata, 
Doar ar da de fiul sau 
§i al Domnului Dumnezeu, 
Ca numa-un flu a avut 
§i pe acela 1-a perdut, 
§i ori-cat ea 1-a catat, 
Nicairi de el n'a dat 
§i stand ast-fel suparata 
§i de nimeni mangaiata, 
Stint- Ion i se arata. 
Maica sfanta preacurata, 
Cum il vede-i zice indata : 

— Auzi, Ioane, 
Sant-Ioane ! 

N'ai vazut pe fiul meu 
§i pe iubit finul tau? 
Ca dupa cum §tii tu, eu 
Numai un fiu am avut 
$i pe acela 1-am perdut 
§i nu §tiu ce s'a facut? 

— Maica sfanta, nenuntita, 



§i cum&tra mea iubita! 

De vazut 

Nu 1-am vftzut, 

De auzit 

Am auzit 

C& jidovii paganii, 

P&ganii §i spurcatii, 

L-au prins §i 1-au chinuit 

§i apoi 1-au rastignit 

Pe cruce alba de brad 

Langa poarta lui Pilat. 

Piroane in mani §i in picioare 

I-au batut fara indurare. 

Cununi de spini au adus 

§i pe capul lui au pus. 

Cu c&ma§a de urzica 

De cea crea^a, manan^icd, 

Trupul i 1-au imbracat, 

Cu o$et 1-au adapat, 

Palmi peste obraz i-au dat. 

Cu brau de rug 1-au incins 

§i de ei cu to$i au ras ! 

Maica sfanta, preacurata, 

Auzind aceasta fapta, 

Tare s'a maisuparat, 

Strae albe, ingere^ti 

A lepadat 

$i negre, c&lug&re§ti 

A imbrficat 

§i pe ganduri mult n'a stat, 

Ci s'a pornit ?i a plecat, 

Tot plangand $i suspinand, 

Din ochi negri l&cr&mand, 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami panS in pamant 

Catre Piatra isbdveascd 



(1) Diet, de Anisia Brfid&$an §i com. in 8 Ianuarie 1901 de Sofronie 
Brdd&tan, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



151 



Viaja sfi §i-o sfar?easca, 
Mai mult sfi nu mai traeasca, 
€& numa-un fiu a avut 
§i pe acela 1-a perdut, 
C& Jidovii p&ganii, 
Paganii §i spurcajii, 
L-au prins §i 1-au chinuit 
$i pe urm& 1-au rastignit, 
§i mergand s'a intalnit 
C'un me§ter de lemn vestit 
§i din gura i-a vorbit: 

— Buna ziua, me§tere! 

— Muljumesc dumi-tale ! 
Maicfi sfantsl preacurata ! 
Da de ce e§ti suparatfi, 
Ce plangi, ce te tangue§ti, 
§i de ce te glSsue§ti 

Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana" in p&mant? 

— Da cum n'oiu fisuparata, 
AmaratS §i intristatfi, 

§i cum nu m'oiu tangui, 
Cum nu mfi voiu glasui 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
Ca numa-un flu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 
§i acum'am auzit 
C& Jidovii p&ganii, 
Paganii §i spurca^ii, 
S'au pus sa mi-1 chinueasca 
Pe cruce sa-1 rastigneasca ! 
De unde vii dumnea-ta, 
Despre el nu §tii ce-va ! 
N'ai v&zut pe flul meu 
§i al Domnului Dumnezeu? 

— Ba eu, Maica, 1-am v&zut, 
Chiar §i cruce i-am facut. 
§i Jidovii paganii, 
Paganii §i spurcajii, 

Tot mi-au zis s'o f ac mai mica, 
S& fie mai u§uric&. 



Eu ins'am fficut-o mare, 
Sa nu am vr'o supfirare, 
S& nu creada §i sa zica 
Ca ma tern de o buc&Jica 
De lemn, ca voiu s&r&ci, 
Saii poate, cine mai ?ti, 
Ca-s sarac §i ma scumpesc 
Pentr'o bucS^ea de lemn, 
Ci s& vad& ca-s bogat 
§i am destul lemn de lucrat ! 
Maica sfant& preacurata, 
Cat era de suparata 
*§i mai mult s'a suparat 
§i piangand 1-a blestemat: 

— Dare-ar bunui Dumnezeu 
Sa fie pe gandul meu, 

Sa iucri vecinic cu anul 
§i sa nu mai cape^i banul! 
§i ea, cum la blestemat, 
Mai departe c'a plecat, 
Tot piangand $i suspinand, 
Din ochi negri lficrfimand, 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
§i mergand s'a intalnit 
C'un me§ter de Her vestit 
§i din gura i-a vorbit: 

— Buna ziua, me§tere! 

— Muljumesc dumi-tale 
Maic& sfanta preacurata. 
Da de ce e§ti sup&ratii ? 
Ce plangi, ce te tangue^ti 
§i de ce te glfisue§ti 

Cu glas mare panfi in cer, 
Cu lacrami pana in pfimant, 
Ce vinft vei fi avand? 

— Da cum n'oiu fi supfiratS, 
Amarata §i'ntristat& ; 

Cum nu m& voiu tangui 
§i cum nu m'oiu gl&sui 
Cu glas mare pan& in cer, 
Cu lacrami pana in pfimant, 



Digitized by 



Google 



152 



Ca numa-un flu am avut 
§i pe acela 1-am perdut. 
§i acum oamenii vorbesc 
Ca Jidovi-1 chinijesc 
§i pe cruce-1 rfistignesc. 
N'ai vazut pe fiul meu 
§i al Domnului Dumnezeu ? 

— Dreptu-i ca 1-au dat la chin, 
CS eu chiar de acolo vin, 

Ck Jidovii paganii, 
Paganii $i spurcatii, 
M-au pus^de am facut piroane 
SS-i bata in mani §i picioare. * 
Ei ziceau sa le f ac mari 
§i cat se poate de tari, 
Dara eu le-am f&cut mici, 
Cam voit sa-mi mai r&mae 
O leaca de fier §i mie! 
Maica sfant& preacurata, 
Auzind frumoasa-i fapta, 
Foarte mult s'a bucurat 
§i 1-a bitiecuvantat : 

— Dau-o-ar bunul Dumnezeu 
Sa fie pe gandul meu, 

Sa dai odata cu ciocanul 
§x de-auna sa iei banul! 
Maica preacurata zise 
§i mai departe se duse 
Tot plangand §i suspinand, 
Din ochi negri lacramand, 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant. 
Se intalne§te lang'o balta 
Co broasca mare, urata, 
Ca n'o puteai vedea in ochi. 

— Buna ziua, broasca urata ! 

— Muljumesc', Maica prea 

[sf anta ! 
Da ce plangi a§a cu jale, 
De-^i curg lacramile vale? 
Ce pl&ngi, ce te tangue^ti, 
§i de ce te glasue§ti 
Cu glas mare pana in cer, 



Cu lacrami pana in pamant ? 

— Da eu, biata, cum n'oiu 

[plfinge, 
§i de plans cum nu m'oiu 

[stinge, 
Cum nu mk voiu tangui 
§i cum nu m'oiu glasui, 
Cu glas mare pana in cer 
Cu lacrami pana in pamant, 
Ca numa-un flu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 
§i eu ori cat 1-am catat 
De el nicairi n'am dat, 
§i acuma am aflat 
Ca Jidovi-1 chinuesc 
§i pe cruce-1 rSstignesc! 

— Da taci, Maica, nu mai 

Iplange, 
Nu varsa lacrfimi de sange, 
Ca $i eu inc'am avut 
Noua copii, §i a venit 
O roata 
Forforoatfi 

§i pe to(i noua de-odata 
I-a calcat §i i-a turtit 
§i pe to^i i-a omorat, 
Numai unul mi-a ramas, 
Numai Toma Tomoiog, 
Dar §i acel'acuma-i $chiop ! 
§i tot nu mai plang atata, 
Dac'a§& mi-a fost ursita! 
Maica sfanta preacurata 
Zise broa§tei de la balta: 

— Ian striga-1, sa-1 vad §i eu 
Cum arata fiul tau ! 
Broasca indata 1-a strigat 
§i din gur'a cuvantat: 

— Tomoioage, Tomoioage, 
Ian calca pe busuioace 

§i vina la mama incoace ! 
§i a venit un broscoiu had, 
Cum nici n'am mai pome- 

[nit, 



Digitized by 



Google 



153 



Cu oehi ca talgerele, 

Cu manile 

Ca fusele, 

Cu picioarele 

Ca re^chitoarele. 

Maica sfanta preacuratfi, 

Cum mi 1-a vfizut, indatfi 

A §i inceput sa radfi 

De pocitura cea hada. 

Dar razand cum s'a sim^it, 

Pe loc s'a §i stapanit 

§i broa§tei iar i-a vorbit : 

— Bata-mi-te vina, bata, 

Broasc'uratfi, labanatfi, 

Ca tu mult mai e§ti ciudatfi. 

De aceea cand vei muri, 

De loc sa nu putreze^ti, 

Nici sfi nu te impu^e^ti, 

§i unde tu nu vei fi, 

Apa buna sa nu fie 

De acum §i panS in vecie ! 

§i dupfi ce a rostit 

Aceste cuvinte, 

Iar s'a lu$t §i a pornit 

Tot plangand §i suspinand, 

Din ochi negri lficramand, 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami panfi in pfimant. 

§i s'a dus §i s'a tot dus 

§i s'a dus pana ce a ajuns 

La Piatra isbaveascd, 

Viaja ca sa-§i sfar^easca, 

Hai mult sa nu mai trfieascfi. 

Iara Piatra isbdveascd, 

Cum a vfizut ce voe§te 

§i de ce se pregate§te, 

Pe loc s'a topit ca ceara 

§i mi s'a sleit ca ghea^a, 

Ca nu-§i putu face sama. 

Haica sfantfi preacurata, 

Acum §i mai supfiratfi, 

S'a luat §i iar s'a dus 

§i s'a dus si s'a tot dus 



Pana la Pilat din Pont. 
Acolo cand a sosit 
N'a mai mers, ci s'a oprit, 
Cfici acolo a vazut 
Pe fiul ei rfistignit 
Langfi poarta lui Pilat 
Pe cruce alba de brad. 
§i ea de el cum a dat, 
Din gurfi i-a cuvantat: 

— Of! fiul meu prea iubit! 
Ce ai gandit, ce ai socotit, 
Ca te-ai lasat rfistignit ? 

Cfi eu de cand te-am nfiscut, 
Mare marire-ai avut. 
Sus in naltul cerului 
N'ai putut a te urea, 
In fundul pfimantului 
N'ai putut a te bfiga? 
Nu te-ai putut ori §i unde, 
In ori §i ce loc ascunde? 
Ca Jidovii paganii, 
Pfiganii §i spurcatii, 
Sa nu mi te chinueasca 
§i sa nu te rfistigneascfi ? 

— Of! Maica mea cea prea 

[dulce, 
Doua vorbe mi-ai vorbit 
§i cu acelea te-ai gre^it ! 
Jidovii pan'nu m'au prins 
§i la chinuri nu m'au pus, 
Pana nu m'au chinuit 
§i pan'nu m'au rfistignit, 
Isvoareie nu isvoria, 
Campuriie nu otfivia, 
Hotarele nu se hotfiria, 
Limbile nu se despfirfifi, 
Mamele de prunci nu grijia, 
Vacile de vijei 
Nu cfita, 
Oile la miei 
Nu se uita. 

Dar de cand m'au chinuit 
§i de cand m'au rfistignit. 



Digitized by 



Google 



154 



Isvoarele isvorasc, 
Campurile otfivesc, 
Hotarele se hotarasc, 
Limbile se desparjesc, 



Mamele de prunci grijesc, 

Vacile cauta de vijei 

§i oile cauta de miei! (1) 



A un-spre-zecea variants, din ManSstirea-Homorului, distr. 
Gura-Homorului : 

«Cand au prins Jidovii pe Domnul nostru Is. Chr. §i 1-au ras- 
tignit pe cruce, maica sa Maria nu era de fa$S, ci ea a auzit 
despre aceasta cu mult mai tarziu. Iar cand a auzit c'a fost prins 
§i rastignit, atunci a inceput a plange, de se cutreinura cama§a 
pe dansa §i apoi despletindu-§i parul, s'a pornit ca sa-i caute: 

Tot plangand §i d£ulind, 
De la inima oftand, 
Faj;a alba sgariind 
§i cu parul vant facand. 

Ǥi mergand ea ast-fel, ori pe cine il intalnia in cale, fie om 
sau vietate, il intreba de n'a vazut pe fiul sau. §i eel dintaiu, 
pe care 1-a intalnit si 1-a intrebat a fost o pasdre. 

vlmparatulpasarilor^&vi pasarea aceeaera din intamplare chiar 
Impdratul pasdrilor, i-a raspuns c& el nu 1-a v&zut pe Is. Chr., 
dar poate ca cele-lalte pas&ri vor §ti ce-va despre dansul. §i 
dandu-i raspunsul acesta fo§cai odata din aripi ast-fel c&, cat ai 
bate din palmi, se aduna un nor de pasari imprejurul lui §i-l in- 
trebara : ce este, ce s'a intamplat ca le-a chemat? 

«Impdratul pasdrilor le intreba : ori de n'au vazut vre-o una 
dintre dansele pre Is. Chr. 

«Pasarile ii raspunsera c& nu 1-au vazut. 

«In urma sosi §i un ciocdrlan §chiop. §i acela ii spuse cfi el vine 
tocmai de la Ierusalim, unde a fost de f a$a §i a v&zut toate cate 
le a pajit §i cum a fost Domnul nostru Is. Chr. rastignit. §i de 
oare-ce ii era mila de Is. Chr. §i striga necontenit ca sa nu-1 rfis- 
tigneasca, un Jidov, maniindu-se pe dansul, 1-a lovit c'o piatri 
intr'un picior §i de aceea e acuma §chiop. 

«Maica Domnului, auzind raspunsul acesta al Ciocdrlanului, il 
binecuvanta §i apoi so porni mai departe: 

Pe un deal mare §i ascutit 
Ca o dunga de cu^it, 



(1) Com. de Cornelie Velehorschi, stud, giran., §ide Alexandra Vasilo- 
vici, stud. gimn. 8 Ian. 1900. 



Digitized by 



Google 



155 

Tot plangand §i dfiulind, 
De la inimfi oftand, 
Fa$fi alba sgariind 
§i cu pfirul vfint facand 
Pe fiul sfiu cftutand. 

Ǥi mergand ea ast-fel, cat va fi mers, se intalni c'o broascd 
care sta pe malul unei ape §i se sorifi. §i cum a v&zut-o, a in- 
trebat-o §i pe dfinsa de nu $tie ce-va despre fiul sfiu Is. Chr. 

—«Broasca rfispunse cfi ea nu §tie nimica, dar fiind Imparateasa 
broa§telor, le va intreba pe acestea §i poate cfi ele vor §ti ce-va. 
§i cum dete raspunsul acesta, fndata incepu a ocacdi odata a§fi 
cfi toate broa§tele, cate se aflau in apa aceea, e§irfi afarfi §i in- 
cepurfi care de care a intrebfi ce este. Iar cand Imparateasi lor 
le spuse la ce le-a chemat, nici una nu putu sfi-i spuie ce-va despre 
Is. Chr. 

— «Ei lasfi cfi dacfi nu §ti|i voi nimic, de bunfi seamfi cfi fiul 
meu Toma va §ti ce-va despre dansul !— dise atunci lmparateasa 
broa§telor. §i cum zise, indata-1 §i strigfi pre fiul sfiu Toma : 

Toame, Tomuioace, 
Calcfi in busuioace 
§i ffi-mi-te incoace! 

«N'a apucat insfi bine a-1 striga §i a rosti cuvinteie acestea, §i 
iatfi cfi iji vine, 

Un broscoiu urat 
Verde-mohorat 
Cu capu ca nuca, 
Cu ochii ca plosca, 
Cu manurile 
Ca fusele 
§i cu picioarele 
Ca rfi§chitoarele. 

«Maiea Domnului, cand il vfizu cat ii de frumu^el §i de indfi- 
mfinatic, de§i erfi nespus de suparatfi, nu se putu rejinea de a 
nu rade. Iar dupfi ce Toma ii spuse cfi el tocmai de la Ierusalim 
vine, unde a fost de fajfi ?i a vazut cu ochii sfii cum lau prins 
pe Is. Chr. §i 1-au rfistignit pe cruce, atunci il binecuvantfi a tat 
pre dansul, cfit ?i pe maica sa, <jlic&nd: 

— «Apa in care ve$i fi voi sfi nu fie spurcatfi, ci curatfi §i 
bunfi de bfiut, iar cand ve\i peri, carnea sa nu vi se impu$easca, 
ci numai sfi se usuce ! 



Digitized by 



Google 



156 

Ǥi dupa ce rosti ea cuvintele acestea, cari din ziua aceea se 
§i implinira, se porni iara§i mai departe, 

Pe un deal mare §i ascufit 

Ca o dungs de cujit, 

Fa^a alba sgariind 

De la inimfi oftand 

§i cu parul vant facand, 

Pe fiul sau cautand. 

Ǥi mergand ea ast-fel, cat timp va fi mers, se intalni cu un 
lemnar, care facuse crucea pe care a fost Domnul nostru Is. Chr. 
r&stignit. §i cum s'a intalnit cu dansul, indata 1-a §i intrebat ori 
de n'a vazut, pe unde a umblat §i a lucrat el, pe Is. Chr. 

«Lemnarul ii r&spunse : 

Nu numai ca 1-am vazut, 
Ci §i crucea i-am f&cut ! 

— «§i cum i-ai facut tu crucea? mica ori mare, u§oara ori 
grea ? — il intreba Maica Domnului mai departe. 

Jidovi-mi ziceau 
S& i-o fac micu^a, 
Eu ins'am facut-o 
Destul de marufa ! 

«Raspunse iarS§i LemnaruL 

«Auzind Maica Domnului raspunsul acesta, nu se putu rabda 
de a nu-1 blestema §i a zice : 

Sa lucri cu anul, 

Pan' ce vei capata banul ! 

§i apoi iar s'a luat §i a plecat : 

Tot plangand §i dauluind, 
De la inima oftand, 
Fa^a alba sgariind 
§i cu parul vant facand, 
Pe fiul s&u cautand, 

pana ce s'a intalnit cu un Herar, care f£cuse piroanele cu cari a 
fost Is. Chr. rastignit. 

*Maica Domnului il intreba §i pre acesta, de n'a auzit ori n'a 
vazut pre fiul sau. 

«Iar Herarul ii raspunse : 



Digitized by 



Google 



157 

Nu numai c'am auzit, 
Ca el a fost rastignit, 
Ci eu chiar 1-am $i v&<Jut 
§i piroane i-am facut 
Cu cari a fost rastignit! 

— «§i cum i-ai facut tu piroanele? mari ori mici, iungi ori 
scurte ? — il intreba Maica Domnului mai departe. 

«Fierarul ii raspunse : 

Sutyii ca andrelele, 
Mici numai ca acele! 

* Maica Domnului, auzind acest riispuns nea§teptat, s'a bucurat 
§i 1-a binecuvantat zicand : 

Cand ii da tu cu ciocanul, 
Indata sa cape^i banul 
§i cand ii da pe ilau, 
Pe loc sa §i iei un leu ! 

«§i rostind ea cuvintele acestea, s'a iuat iarfi§i §i a plecat mai 
departe : 

Tot plangand §i daulind, 
De la inima oftand, 
Fa^S alba sgariind 
§i cu parul vant facand. 
§i s'a dus §i s'a tot dus, 
Pan* ce soarele a apus. 

«Iar cand era pe la apusul soarelui, atunci a ajuns la Ierusa- 
lim, unde era Domnul nostru Is. Chr. rastignit. 

«Maica Domnului, vazandu-1 pe fiul sau pe cruce, spuse Jido- 
vilor, carii se aflau acolo, ca ea este Maica Domnului §i li se ruga 
ca ei sa-i dea pre fiul sau. 

« Jidovii insa, voind a o ispiti, ascunsera o iata de Jidov aub o 
covata §i apoi o intrebara zicand : 

— «Dac& tu intr'adevar e§ti Maica Domnului, atunci spune-ne 
ce-i sub covata aceasta ? 

r — |«Ce s£ fie ! ia o scroafa cu noua purcei ! — raspunse Maita 
Domnului. 

«Jidovii, voind a-i arata ca nu-i adevarat ceea ce spune, ridi 
car a* numai decat covata. Insa cand colo ce sa le vada ochii ? . . 
O^scroafa prinde a grohoti §i a fugi cu noua purcei dupa dansa. 
^ «Era fata cea de Jidov, care a fost ascunsS sub covata. 



Digitized by 



Google 



158 



Ǥi de atunci, de cand fata cea de Jidov s'a prefacut in scroafii, 
Jidovii nu mananca carne de pore! 

«Insa Jidovii nu se mulfumira numai cu atata, ei ei arStand 
oasele unei mrene, a carei earne o mancasera eu pufin mai ina- 
inte de aceasta, ziserS : 

— «Cand va invia mreana aeeasta §i va inota prin apa, dupa 
eum a inotat inainte de a o manca noi, atunei va invia Is. Chr. 
§i atunci Ji-1 vom da §i noi fie ! 

«Maica Domnului, auzind aceasta, binecuvanta oasele mrenei 
§i acestea se pref&cura intr'o mreana foarte frumoascL 

*Insa Jidovii nu se mul^umira nici cu atata, ci ei luar& acuma 
un coco§ fript in unsoare §i zisera ca atunci cand coco$ul acesta 
va invia §i punandu-se pe marginea strachinei, in care se afla, 
va bate din aripi §i va canta cucurigu, atunci va invia §i Is. Chr. 
§i tot atunci il vor da $i ei. 

«Dar iata ca Maica Domnului numai se uita spre coco§, §i acesta 
indata §i invie, §i apoi punandu-se pe marginea strachinei in- 
cepu a bate din aripi §i a canta cucurigu. 

«Cand incepu insa coco§ul a bate din aripi, strop! cu unsoare 
de cea fierbinte pe tofi Jidovii in fa^a, §i de atunci sunt Jidovii 
pestri^i pe obraz. 

«§i cum a cantat coco§ul, indata a inviat §i Domnul nostru Is. 
Chr. spre cea mai mare bucurie nu numai a Maicei sale, ci §i a 
tuturor cre§tinilor.» (1) 

A dou&-spre-zecea variants, tot din ManSstirea-Homorului: 



S'a luat Maica Domnului 

Pe fa$a pamantului 

Pe un camp mandru inverzit, 

Cu par galben despletit, 

Toiag in mani sprijinit, 

Sa cate pe fiul sau, 

Pe fiul lui Dumnezeu, 

Ca numa-un fiu a avut 

Pe faf acestui pamant 

§i pe acela 1-a perdut, 

§i acum ea a auzit 

Jidovii ca 1-au muncit 

§i apoi 1-au §i rastignit. 

§i pe camp ea cum mergea, 



Toiag in mani sprijinia, 
Fanafele inverzia, 
Pasarile glasuia, 
Lacramile-o nap&dia, 
§iroiu pe jos ca curgea 
Mere de aur se facea. 
Ingerii ca le vedea, 
Din cer ca se cobora, 
Jos la mere ca venia, 
De pe pamant le strangea, 
Sus in cer c& le suia, 
Lui Dumnezeu le ducea, 
Dumnezeu, cum le vedea, 
Foarte bine c&-i p&rea. 



(1) Diet, de Toader Vedean §i com. de George Vedean, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



159 



Maica Domnului inergea, 
§i c'un zugrav se Intalnia 
C'un zugrav ce zugr&via 
O bisericft mititea. 
§i ou el cum se intalnia, 
BunS ziua ca-i dedea. 
Zugravul ca-i mulfumia 
§i din gura ca-i zicea : 

— Muljumesc, Maicu^a mea! 
Da de ce te v&erezi 

§i de ce te cainezi ? 

— Da cum nu m'oiu v&era 
§i cum nu m'oiu caina, 

Ga numa-un fiu am avul 

Pe fafacestui pdmant 

De mine fapt, 

De Sant-Ion cre$tinat. 

§i acum am auzit, 

Lucru ne mai pomenit. 

Ca cSnii, 

Paganii 

De Jidovi s'au strans 

§i pe el 1-au prins 

§i 1-au chinuit 

§i 1-au rastignit, 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiuful meu 

§i al lui Dumnezeu ? 

— De vazut 
Nu 1-am vazut, 
De auzit 
Am auzit 

Cft Jidovii s'ar fi strans 
§i pe dansul 1-ar fi prins 
?i dup& ce 1-au muncit, 
Pe cruce 1-au rastignit ! 

Maica Domnului, 
Auzind raspunsul lui, 
Iar£§i s'a pornit 
Peun camp mandru inverzit, 
Cu par galben despletit, 
Toiag in mani sprijinit, 



§i pe unde ea mergea, 
Fana^ele inverzia, 
Paserile glasuia, 
Lacramile-o n&padia, 
§iroiu pe jos ca cadea, 
Mir din ele se facea. 
Ingerii ca mi-1 vedea, 
Din cer cfi se scoboria, 
Jos la mir ca se ducea, 
De pe pamant ca-1 strangea, 
Sus in cer c& mi-1 suia, 
La Dumnezeu il ducea. 
Dumnezeu, cum il vedea, 
Foarte tare cfi-i placed. 

Maica Domnului trecea 
§i mai departe mergea 
§i c'un cioban se Intalnia, 
Ce o turm& de oi pascea, 
Bund ziua ca-i dedea. 
Ciobanul ii mulfumia 
§i din gura ca-i zicea : 

— Muljanesc, Maicutamea! 
Maicd sfanta preacurata, 

Da de ce e§ti suparata ? 
Ce te cainezi, 
Ce te vairezi? 

— Da cum nu m'oiu caina, 
§i cum nu m'oiu vaira, 

Ca numa-un fiu am avut 

Pe fafacestui pamant 

De mine fapt, 

De Sant-Ion cre^tinat. 

§i acum'am auzit, 

Lucru ne mai pomenit, 

Ca canii, 

Paganii 

De Jidovi s'au strans 

§i pe el 1-au prins 

§i 1-au chinuit 

$i 1-au rastignit 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiuful meu 



Digitized by 



Google 



160 



§i a lui Dumnezeu ? 

— De vazut 

Nu 1-am vazut, 

De auzit 

Am auzit 

Ca canii, 

P&ganii 

De Jidovi 1-au chinuit 

§i pe urraa 1-au rastignit! 

Maica Domnului, 
Auzind raspunsul lui, 
Iara§i s'a luat 
§i iar a plecat 

Pe un camp mandru inverzit, 
Cu par galben despletit, 
Toiag in mani sprijinit, 
De la inima oftand 
§i pe fiul ei catand 
§i pe unde ea trecea, 
Fana^ele inverzia, 
Paserile giasuia, 
Lacramile-o napadia, 
§iroiu pe jos ca cadea, 
Busuioc c& se facea. 
Ingerii ca mi-1 vedea, 
Din cer ca se scoboria, 
Jos la dansul se ducea, 
De pe jos il culegea, 
Sus in cer ca mi-1 suia, 
Lui Dumnezeu il ducea, 
Dumnezeu, cum il vedea, 
II lua §i-l miro§ia, 
Foarte bine ca-i parea. 

Maica Domnului mergea, 
La imparatul c'ajungea, 
La poarta imparatului 
Din targul Salimului. 
§i acolo, cum ajungea, 
Pe fiul ei ca-1 vedea. 
§i pe fiu cum 1-a vazut, 
Inima c& i-a scazut, 
Puterile i-au crescut 



§i crescandu-i ea a dat 
Cu piciorul stang in porta, 
Dar poarta nu s'a deschis. 
$i a dat apoi cu eel drept. 
§i atunci poarta s'a deschis. 
La fiul ei a intrat 
§i pe loc 1-a §iintrebat: 

— Of, fiul meu eel iubit! 
Ce ai gandit, ce ai socotit, 
De te-ai dat 

§i te-ai lasat 

Ca canii, 

PSganii 

De Jidovi, sa mi te prinda, 

Sa te pue la osanda, 

Ca sa mi te chinueasca 

§i sa mi te rastigneasca? 

— Of, Maicuja mea! 
Eu cum nu m'oiu da 
§i nu m'oiu lasa 
Canii, 

Paganii 

De Jidovi, ca sa ma prinda, 

Sa ma pue la osanda, 

Sa ma chinueasca, 

Sa ma rastigneasca ! 

CS ei pan'a nu ma prinde 

§i a ma chinui 

§i a ma rastigni, 

Cine s'a nascut 

Nu s'a botezat, 

Cine s'a insurat 

Nu s'a cununat, 

Cine a murit 

Nu s'a prohodit. 

Da de acuma inainte 

Cine s'a na§te 

S'a §i botez&, 

Cine s'ainsura 

S'a §i cununa, 

§i cine-a muri 

S'a §i prohodi ! (1) 



(1) Diet, de lleana Netea, com. de G. Micujariu, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



161 



A trei-spre-zecea variants, din Campulung: 



Zice c'a fost un om mare 
§i a luat un topor mare 
§i a mers in padurea mare 
§i a taiat lemn mult §i mare 
§i a facut biserica mare 
Cu noua u§i, cu noua altare. 
Da'n biserica cine era? 
Era Maica Precista ! 

In dreapta 
Cu o carte ingereasca, 

In stanga 
Co carja calug&reasca, 
§i se uita 
§i cauta 
Pe fiul sau, 
Pe Dumnezeu. 
Dar ea ori cat s'a uitat 
§i ori cat a cauta t, 
Pre al sau fiu nu 1-a aflat. 
§i de aceea s'a luat 
§i s'a dus plangandu-se 
§i vaicarandu-se 
Cu glas mare pan& in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 

LacrSmi mari ca bobul 

§i ferbinji ca focul, 
Unde lacrSma pic&, 
Pamantu in patru crapa. 

§i s'a dus, 

S'a tot dus 
Cata lume imparafie, 
Ca Dumnezeu sa ne tie, 
Ca cuvantul din poveste, 
Ck inainte mult mai este 
§i frumos se poveste§te, 
Dumnezeu la noi sose§te 
§i se pune jos pe prag 
§i sta §i ascultS cu drag. 
§i mergand s'a intalnit 
C'un me?ter de lemn vestit. 
Me§teru in drum s'a oprit 

Marian, Legendele Maicii Dotnnului. 



§i din gura i-a vorbit : 

— Buna ziua', Maica sfanta ! 
Unde mergi a§a scarbita, 

Tot plangand 

§i bocind 
Cu lacrami pan& in pamant, 
Ca pe unde lacrami pica, 
Pamantu in patru-1 despica? 

— Da eu cum nu m'oiu boci 
§i cum nu m'oiu tangui, 

Ca numa-un fiu am avut, 
Doi-spre-ce ani nu 1-am vazut 
§i nu §tiu ce s'a facut! 
De dansul n'ai auzit, 
Nu cum-va tu 1-ai vazut ? 

— De vazut 

Nu 1-am vazut, 

De auzit 

Am auzit 
Ca Jidovii s'au sfatuit 
§i 1-au prins, 1-au rastignit, 
§i la mine au venit 
Mi-au dat bani §i m'au poftit 
§i eu crucea le-am facut ! 

— Dar crucea cum i-ai f Scut ? 

— I-am facut-o foarte mare, 
Ca lemn era in bel§ugare! 
Atunci Maica preacurata 

De asta veste nea$teptata 
S'a suparat 
§i 1-a blestemat : 

— Da-o-ar Domnul Dumnezeu 
Sa fie pe gandul meu, 

Sa lucri mereu cu anul 

§i abia atunci sa capeji banul ! 

§i iar a mers Maica sfantS 
Suparata §i amarata, 

Tot plangand 

§i bocind 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 



Digitized by 



Google 



162 



Lacrami mari ca bobul 
§i ferbinji ca focul, 
Unde lacrama pica, 
Pamantu in patru crapa. 
§i mergand s'a intalnit 
C'un mester de fier vestit. 
Me§teru in drum s'a oprit 
§i din gura i-a vorbit : 

— Buna ziua, Maica sfanta, 
Unde mergi a§a scarbita, 

Tot bocindu-te 

§i vaicarandu-te 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
Ca pe unde lacarmi pica, 
Pamantu in patru-1 despica ? 

— Da eu cum nu m'oiu canta, 
Cum nu m'oiu vaicara, 

Ca numa-un flu am avut, 
Doi-spre-ce ani nu 1-am vazut. 
De dansul n'ai auzit, 
Nu cum-va tu 1-ai vazut ? 

— De vazut 

Nu 1-am vazut, 

De auzit 

Am auzit 
Ca Jidovii s'au sfatuit 
§i 1-au prins, 1-au rastignit, 
§i la mine au venit, 
Mi-au dat bani si m'au poftit 
§i eu cuie le-am facut 
Sa aibS de rastignit ! 

— §i tu cum i le-ai facut 
Mici ori mari ? Ian spune-mi 

[drept ! 

— Minciuna nu-mi place a 

[spune, 
Ca mi-i rusine, 
Eu le-am facut 
Tare mici, 
Caci am avut 
Ofel pu$in, 
§i apoi am voit- 



Sa-mi mai ramaie 

Ce-va §i mie ! 
Atunci Maica preacuratft 
De asta veste nea§teptata 

L-a blagoslovit 

§i ast-fel a vorbit : 
— De-ar daDomnul Dumnezeu 
Sa fie pe gandul meu, 
Sa dai odata cu ciocanul 
§i indata sa cape{i banul ! 

§i iar a mers Maica sfanta 
SuparatS si amaratS, 

Tot plangand 

§i bocind 
Cu glas mare panfi in cer, 
Cu lacrami pana in pamant,. 

Lacr&mi mari ca bobul 

§i ferbin^i ca focul, 
Unde lacrama pica, 
Pamantu in patru crapa. 
§i mergand ea suparata 
S'a intalnit langa o balta 

Co broasca raioasa 

§i uracioasa. 

— Buna ziua, broasc&! 

— Mul^umescu-ti, Maica t 

Da unde te duci 

Tot plangand 

§i bocind 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant,. 

Lacrami mari ca bobul 

§i ferbin^i ca focul, 
Ca pe unde lacrami picfi, 
Pamantu in patru-1 despica? 

— Da eu cum nu m'oiu boci 
§i cum nu m'oiu tangui, 
Caci numa-un fiu am avut, 
Doi-spre-ce ani nu 1-am vazut 
De dansul n'ai auzit, 

Nu cum-va tu 1-ai vSzut? 
— De vazut 
Nu 1-am vazut, 



Digitized by 



Google 



163 



Dar de auzit 

Am auzit 
Ca Jidovii mi 1-au prins 
§i la archierei 1-au dus, 
Cununa de spini i-au pus, 
Manile i le-au luat, 
La spate i le-au legat, 
Palmi peste obraz i-au dat, 
Cu trestie 1-au batut, 
In fa$a ca 1-au stupit, 
Sangele lui sfant a curs, 
In pahare ei 1-au strans 

§i 1-au inchinat 
Ca §i ni§te fraji iubifi. 

To^i s'au saturat, 
§i apoi ca ni§te indraciti 

Iara§i 1-au luat 
§i pe Golgota 1-au dus, 
Pe cruce de brad 1-au pus! 
Dar de asta, Maica sfanta, 
Nu fii a?a de scarbita, 
Ca §i eu inc'am avut 
Nu tocmai tare de mult 
Doi-spre-zece fii§ori 
Mandri ca ni§te bujori 

§i a trimis Ion 

Sfant-Ion 

O roata 

ForforoatS 
§i mi i-o calcat de odata 
Pe to$i doi-spre-zece, 
Numai unul mi-o ramas 
Cu ochii ca talgerele, 

Cu picioarele 

Ca ra§chitoarele, 

Cu urechile 
Tocma'n varfu capului, 
Cu gura pana la urechi. 

S-Si 1-a chemat 

Toma Tomninoc 

§i a c&lcat 

Mint a §i busuioc. 
Dar nu §tiu ceo fi gre§it, 



Ca §i pe acest iiu iubit 
Inca mi 1-am prapadit, 

Atunci Maica preacurata, 
Cat era de suparata, 

A rade s'a simtit 

§i pe broasca 

A blagoslovit : 

— Sfant locu-^i va fi 

Ori unde-i trai, 

Urma nepatata 

§i apa curata. 

§i cand vei muri 

Tu nu-i putrezi, 

Nici nu ti'mpu^i, 
Caci numai tu te-ai aflat, 
Ori pe unde am umblat, 
Care m'ai facut sa rad, 
Cand eram eu mai scarbita 

§i amarata! 
§i iar s'a dus Maica sfanta 

Tanguindu-se 

§i bocindu-se 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 

Lacrami mari ca bobul 

§i ferbinji ca focul, 
Unde lacrama pica, 
Pamantu in patru crapa. 

§i s'o dus, 

S'o tot dus, 
Cata lume imp&ra$ie 
Ca Dumnezeu sa ne tie, 
Ca cuvantul din poveste, 
Ca inainte mult nu este, 
Dar frumos se poveste§te, 
Dumnezeu la noi sose§te 
§i se pune jos pe prag 

§i sta §i asculta cu drag. 
§i Maica sfant'auzit 
Ca este~un munte ascujit 
§i intr'acolo s'a pornit 
Cu gandul seama sa-§i faca. 

Dar cand ea aproape 



Digitized by 



Google 



164 



De el a sosit, 

Muntele in ceara 

S'a §i prefacut. 

Maica sfant'aceasta 

Daca a vazut, 
Indata inapoi s'a intors 
La muntele Maslinului, 

S'a dus 
La poarta ora§ului, 

A patru-spre-zecea variants, din Fundul-Moldovei, distr. 
Campulungului: 



Dac'a ajuns, 
Cu picioru in poart'a dat, 
Poarta in patru a cr&pat, 
Pamantul s'a cutremurat . . . 
Pe munte cand a ajuns, 
Pe Domnul nostra Isus 
Pe cruce 1-a vazut pus, 
Dupa cum broasca i-a spus (1). 



A fost un om mare 

Cu secure mare, 

S'a dus in padurea mare 

Sa taie un copaciu mare 

Sa faca biserica mare. 

§i a taiat copaciul mare 

§i a facut biserica mare 

Cu noua u§i, cu noua altare, 

Cu noua zabrele spre soare. 

In altarul eel mai mare 

§ede Santa-Maria mare, 

In altarul eel mai mic 

§ede Santa-Maria mica. 

In altar 

Margaritar 

§ede Maica preacurata, 

Maica din cer luminata 

§i necontenit tot cata, 

Cata in car^i, 

Cata in parti, 

Cata in toate car^ile, 

Catfi in toate parole 

Sa vada pe fiul sau, 

Pe fiul lui Dumnezeu, 

Care tine cerul 

§i pamantul 

§i toate cate-s intr'insul. 

Dar ea ori cat a c&tat 

§i ori cat ca s'a uitat 



N'a vazut, 

N'a auzit 

De fiul s&u 

§i a lui Dumnezeu, 

Care tine cerul 

§i pamantul 

§i toate cate-s intr'insul. 

Ci a vazut 

§i cunoscut 

Pe Luca-Luculciu. 

De loc ea, cum 1-a vazut, 

Inainte i-a e§it 

§i din gura i-a vorbit: 

— Buna ziua, Lucd Luculciu! 

— Multumesc dumi-tale, 
Maica din cer luminata, 
Maica sfanta preacuratS. ! 

— Auzi, Lucd Luculciu ! 
N'ai vazut pe fiul meu, 
Pe fiul lui Dumnezeu, 
Care tin© cerul 

§i pamantul 

§i toate cate-s intr'insul, 
Ca eu ori cat 1-am catat, 
Nicaeri nu 1-am aflat? 

— N'am vazut, 
N'am auzit! 
Dara t*ne minte 

§i mergi mai 'nainte, 



(1) Com. de Vasile Gheorghiu, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



165 



Ca mult nu-i calatori 
§i indata te-i intalni 
Cu Ion, 
Sdnt-Ion, 

N&na§ul fiului t&u 
§i a lui Dumnezeu, 
Care tine cerul 
§i pamantul 

§i toate cate-s intr'insul, 
§i el tie ca i^i-s. spune ! . . . 
Atunci Maica preacurata, 
Maica sfant&, luminal, 
Inainte s'a pornit 
§i mult n'a calatorit 
Cu Sdnt-Ion s'a intalnit 
§i din gura i-a vorbit: 

— Auzi Ioane, 
Sdnt Ioane! 
N'ai vazut, 
N'ai auzit 

De finul tau, 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Care tin© cerul 

§i pamantul 

§i toate cate-s intr'insul, 

Ca eu ori cat 1-am c&tat, 

Nicaeri nu 1-am aflat? 

— De vazut, nu 1-am v&zut, 
De auzit, am auzit 

C£-i de Jidovi rastignit 
La portile lui Pilat 
Pe cruce alba de brad! 

Maica sfanta preacurata, 
Maica din cer luminata 
Auzind aceasta 'ndata 
S'a luat 
§i a plecat 
Tanguindu-se 
§i vaicarandu-se, 
Fata alba sgariind, 
Cu par galben depdrdnd, 
Cu ochi negri lacramand, 



Cu lacrami pana in pamant. 

In mana dreapta 

Carte mare, 

In mana stanga 

Lumanare. 

Cu manurile 

De nimic nu se tinea, 

Cu picioarele 

De p&mant nu atingesL 

§i a mers pe un munte ascutit 

Ca o sdnced de cutit, 

Ca sa-§i facS seam'acolo. 

Dar cand a ajuns la munte, 

Muntele ca s'a topit 

§i ca ceara s'a sleit 

§i seama nu §i-a facut, 

Pentru ca nu s'a putut. 

§i de acolo s'a luat 

§i mai departe a plecat 

§i a mers la un hala§teu 

Mare §i far& de fund 

§i ea acolo c'a vrut 

Iara§i ca sa-§i faca seama. 

Hala§teul far' de fund 

S'a prefacut intr'un prund 

§i ea iara?i n'a putut 

Seam'a-§i face, cum a vrut. 

§i de aceea s'a luat 

§i mai departe a plecat 

Tanguindu-se 

§i vaicarandu-se, 

Fata alba sgariind, 

Cu par galben deparand, 

Cu ochi negri lacramand, 

Cu lacrami pan& in pamant. 

In mana dreapta 

Carte mare, 

In mana stanga 

Lumanare. 

Cu manurile 

De nimic nu se tinea, 

Cu picioarele 

De pamant nu ajungea. 



Digitized by 



Google 



166 



§i a mers si a calatorit, 
Pana ce s'a intalnit 
C'un me§ter de lemn vestit, 
§i ea cum 1-a intalnit, 
Buna ziua ca i-a dat: 

— Buna ziua, me§ter de lemn ! 

— Multumesc dumi-tale, 
Maica din cer luminata, 
Maica sfanta preacurata ! 
Da ce te vaicarezi 

§i de ce te cainezi, 

Fata alba sgariind, 

Cu par galben deparand, 

Cu ochi negri lacramand, 

Cu lacrami pana in pamant ? 

— Da cum nu m'oiu caina, 
Cum nu m'oiu vaicara, 

Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut, 

§i eu ori cat 1-am catat, 

Nicaeri nu 1-am aflat! 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Care tine cerul 

§i pamantul 

§i toate cate-s int'insul? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am §i vazut, 
Caci canii, 

Paganii 

De Jidovi s'au strans 

§i pe el 1-au prins 

§i 1-au chinuit 

§i 1-au rastignit 

La por^ile lui Pilat 

Pe cruce alba de brad. 

§i ei ca mi-au poruncit 

§i bani mulji ca mi-au platit 

Sa-i fac crucea cea de brad. 

§i de ce ei m'o indemnat 

§i mi-o zis s'o fac mai mica, 



De aceea o f acui mai mare !.. 

Maica din cer luminata, 
Maica sfanta, preacurata, 
Au<Jindu-l ce i-a spus, 
L-a blestemat §i i-a zis : 

— Sa lucrezi cu anul 
§i sa cape^i banul ! 

§i apoi iara s'a luat 
§i mai departe a plecat 
Tanguindu-se 
§i vaicarandu-se, 
Fa^a alba sgariind, 
Cu par galben deparand, 
Cu ochi negri lacramand, 
Cu lacrami pana in pamant. 
In mana dreapta 
Carte mare, 
In mana stanga 
Lumanare. 
Cu manurile 
De nimic nu se tinea, 
Cu picioarele 
De pamant nu ajungea. 
§i mergand ea cat a mers 
S'a intalnit 
C'un me§ter de fer 
§i i-a zis: 

— Buna ziua, me§tere de fer! 

— Multumesc dumi-tale, 
Maica din cer luminata, 
Maica sfanta preacurata! 
Da ce te vaicarezi 

§i de ce te cainezi, 

Fata alba sgariind, 

Cu par galben deparand, 

Cu ochi negri lacramand, 

Cu lacrami pana in pamant? 

— Da cum nu m'oiu caina, 
Cum nu m'oiu vaicara, 

Ca numa-un fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut, 
§i eu ori-cat 1-am catat, 
Nicairi nu 1-am aflat! 



Digitized by 



Google 



167 



N'ai vazut, 

N'ai auzit, 

De fiul meu 

§i a lui Dumneze'u, 

Care ^ine cerul 

§i pamantul 

§i toate cate-s intr'insul? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am §i vazut, 
Caci canii, 

Paganii 

De Jidovi s'au strans 

§i pe el 1-au prins 

§i 1-au chinuit 

§i 1-au rastignit 

La por^ile lui Pilat 

Pe cruce alba de brad. 

§i ei ca mi-au poruncit 

§i mul^i bani ca mi-au platit 

Sa-i fac piroane de fier 

Ca sa i le bata in cap, 

In talpe 

§i in palme. 

§i ei ori-cat m'au silit 

Ca sa le fac mai mari 

§i mai tari, 

Cu atata eu le-am facut 

Mai mici §i mai sutyirele, 

Ca-mi era de Domnul jele ! 

Maica din cer luminata, 
Maica sfanta preacurata, 
Auzindu-1 ce a facut, 
Foarte bine i-a parut 
§i apoi 1-a blagoslovit 
§i din gura i-a vorbit: 

— Dare-ar bunul Dumnezeu 
§i prea scump fiu^ul meu 
Sa dai cu ciocanul 

§i sa cape^i banul! 

Me^terul s'a bucurat 
§i din gur'a cuvantat: 

— Azi e Sambata, 
Mani Dumineca, 



Te scoala 
§i te spala 
§i te §terge 
Cu earba verde 
§i cata unde rasare 
Sfantul soare 
§i-i vedea de munca 
§i de truda ! . . . 

Maica din cer luminata, 
Maica sfanta preacurata, 
De aici iara s'a luat, 
Mai departe c'a plecat 
Tanguindu-se 
§i vaicarandu-se, 
Fa$a alba sgariind, 
Cu par galben deparand, 
Cu ochi negri lacramand, 
Cu lacrami pana in pamant. 
In mana dreapta 
Carte mare, 
In mana stanga 
Lumanare, 
Cu manurile 
De nimic nu se Jinea, 
Cu picioarele 
De pamant nu ajungea. 
§i a mers §i a calatorit, 
Pana ce s'a intalnit 
Co oaca broascd. 

— Buna ziua, oaca broasca! 

— Mul^umesc dumi-tale, 
Maica din cer luminata, 
Maica sfanta preacurata ! 
Da ce mi te cainezi, 

Ce mi te vaicarezi, 

Fa^a alba sgariind, 

Cu par galben deparand, 

Cu ochi negri l&cramand, 

Cu lacrami pana in pamant? 

— Da cum nu m'oiu caina, 
Cum nu m'oiu vaicara, 

Ca numa-un fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut, 



Digitized by 



Google 



168 



§i eu or i- cat 1-am catat, 

Nicairi nu 1-am aflat. 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Care Jine cerul 

§i p&mantul 

§i toate cate-s intr'insul? 

— N'am vazut, 

D'am auzit 

C'au mers canii 

§i paganii 

De Jidovi sa-i bata cuie 

In palme 

§i in talpe. 

Dar in cap 

Batutu-le-o, 

Pe cruce de brad 

Rastignitu-1-o, 

Pe sub unghii trestie 

Varatu-i-o, 

Cu cama§fi de urzica 

Imbracatu-1-o, 

Trei rane 

Facutu-i-o, 

Trei picuru§uri de sange 

Picuratu-i-o, 

In trei pahare galbene 

De du§ca bautu-le-o . . . 

Da tu nu te caina, 

Nu te mai vaicara 

Pentr'un singur fii§or 

CS eu, biata, am avut 

Doi-spre-zece fii§ori 

Mandri ca §i ni§te flori, 

Din picioare cracSna^ei 

§i din ochi inholbajei, 

§i din grumaz sgrumafei, 

§i a venit o roatfi 

Forforoata 

§i pe to$i de-odata 

Mi i-a omorat, 



Numai unul mi-o scapat. 
Maica sfant'a cuvantat: 

— «Ian cheama-1 sa vie incoace 
Sa-1 vad $i eu cum arata ! 

Atunci broasca strig'odata : 

— Auzi, Toma Tomoioace, 
Ian vina la mama incoace! 

§i ea cum mi 1-a strigat, 
Pe loc s'a $i aratat 
Un broscoiu mare inholbat, 
De picioare labanat, 
Labanat §i crac&nat. 

Maica din cer luminata, 
Maica sfanta preacurat£, 
Cum 1-a vazut, n'a mai plans, 
Ci pe loc s'a umplut de ras 
§i din gur'apoi a zis : 

— Tu oacS broascft! 

Sa mori sa nu te impu{i 
§i sa fii de vanat 
§earpelui inveninat ! 

Apoi luand-o 
Cu piciorul drept 
A svarlit-o 
In porjile raiului. 
Por^ile ca s'au deschis, 
Domnul sfant a invis 
§i inviind a ras. 
Maica sfant' a zis: 

— Doamne, fii§orul meu 
§i fiul lui Dumnezeu 

Cel prea dulce §i prea bun, 

Cum te-ai indurat, 

Cum de te-ai l&sat 

De te-au chinuit 

§i te-au r&stignit 

Canii, 

Paganii 

De Jidovi 

In fel §i chip ca acesta 

La porjile lui Pilat 

Pe cruce alb& de brad? 

— Of! Maica mea preacuratfi, 



Digitized by 



Google 



169 



Maica din cer luminatS, 

Pan'a nu ma da 

§i a nu ma lasa 

Sa ma chinueasc&, 

S& ma rastigneasca 

Canii, 

Paganii 

De Jidovi 

In fel §i chip ca acesta, 

Cine se na^tea 

Nu se boteza, 

Care se lua 

Nu se cununa 

Mama de prune nu cata, 

Nici pruncu de mama, 

Vaca de vijel 

§i oaia de miel ! . . . 

§i ma luai prin padure, 

Dar nu aflai urm& de secure, 

Nici glas de pasare, 

Nici sgomot de om. 

§i ma luai 

Pe langfi ape 

§i aflai 

Apele ne incepute, 

Ierburile nepascute. 

Da de cand m'am dat, 

De cand m'am l&sat 

Sa ma chinueascS, 

Sa ma rastigneasca 

Canii, 

Paganii 

De Jidovi 

In fel §i chip ca acesta, 

Care se na§te 

Se boteaza, 

Care se iea se cununa. 

Maica de prune catfi 

§i pruncul de maica, 

Vaca de vi$el, 

Vijelul de vaca, 

Oaia de miel 

§i mielul de oaie. 



§i ma luai prin padure 
§i aflai 

Urma de secure, 
Glas de pasare 
§i sgomot de om. 
§i ma luai 
Pe ape 
§i aflai 

Apele incepute, 
Ierburile p&scute . . . 
§i cine va zice 
Aceste cuvinjele 
Ale mele 
La saptamana, 
La luna, 

La anul §i la doi ani, 
L-oiu lua de mana dreaptfi 
§i l-oiu duce pepuntea dreaptfi 
In raiul eel mare 
La mesele intinse, 
La luminele aprinse, 
La paharele pline, 
§i la cuvintele bune. 
Da cine le va §ti 
§i,nu le va zice 
La saptamana, 
La luna, 

La anul si la doi ani, 
Pe acela 
II voiu lua 
De mana stangfi 
§i-l voiu duce 
Pe puntea stramba 
In iadul eel mare 
La mesele stranse, 
La facliile stinse, 
La paharele de§erte, 
Unde sunt broa§tele 
Cat vacile, 
§erpii 

Cat copacii, 
Viermii neadormiti. . . 
Maica! nu lfisa 



Digitized by 



Google 



170 



Din sudoarea mea 
Sfantul grau, 
Bucuria copiilor, 
Prasnicul cre§tinilor ! 
Maica ! nu lasa 
Din sudoarea mea 
Sfantul busuioc. 



Aghiazma preojilor, 
Mirosna cre§tinilor ! 
Maica! nu lasa 
Din sudoarea mea 
Sfantul vin, 
Bautura boerilor, 
Cuminicatura cre§tinilor (1). 



A cinci-spre-zecea variants, tot din Fundul-Moldovei : 



O fost un om mare 

Cu secure mare, 

S'o dus in padurea mare, 

Sa taie un copaciu mare, 

Sa fac'o manastire mare. 

§i o taiat copaciul mare 

§i o facut manastire mare 

Cu noua u§i, cu noua altare, 

Asupra sfantului soare. 

In altarul eel mai mare 

§eade Santa-Maria mare, 

In altarul eel mai mic 

§eade Santa-Maria mica 

§i cete§te 

§i sluje§te 

Pe to^i fii-adevere§te, 

Numai pe fiul sau 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Nu-1 poate ceti 

§i adeveri. 

§i s'au adurfat 

Toji orbii 

§i to^i schiopii. 

Maica Domnului 

Din u§'altarului, 

Cum i-a zarit, 

S'a §i pornit 

A-i cerca 

§i a-i intreba : 

— N'ati vazut, 



N'aji auzit 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut, 

§i eu ori-cat 1-am catat, 

Nicairi nu 1-am aflat? 

— De vazut, nu 1-am vazut, 

De auzit, am auzit, 

Cfi-i de Jidovi rastignit 

La por^ile lui Pilat 

Pe cruce alba de brad. 

Atata c'am auzit 

§i atat'am adeverit ! 

Maica Domnului 
Din u§'altarului, 
Cum o auzit 
Ce o adeverit 
Orbii 

§i §chiopii, 
S'a suparat 
§i s'a luat 
Tanguindu-se 
§i plangandu-se 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pani in pamant, 
Unde lacrama pica, 
P&mantu 'n patru crapa. 
§i a mers, §i a calatorit 
Pana ce s'a intalnit 



(1) Diet, de Irina Gliga, com. de Gavriil Gliga, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



171 



C'un me§ter de lemn vestit. 
§i cu el cum s'o intalnit, 
Din gur'ast-fel i-o grait: 
—Buna ziua,me§tere de lemn! 

— Mul^umesc dumi-tale, 
Maica sfanta preacurata, 
Maica din cer luminata! 
De ce mi te plangue§ti, 
De ce mi te tangue^ti 

Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant ? 

— Da cum nu m'oiuplangui 
§i cum nu m'oiu tangui, 

Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut, 

§i eu ori-cat 1-am catat, 

Nicairi nu 1-am aflat. 

N'ai vazut, 

N'ai auzit, 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului ? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am §i vazut, 
Ca Jidovii 

Paganii 

La un loc s'a adunat 
§i pe mine m'o luat 
§i eu cruce i-am facut, 
Pe care o fost rastignit. 
§i de ce ei m'o silit 
Ca s'o fac mai mica, 
Eu m'am indarapnicit 
§i am facut-o mare, 
Ca am avut lemn destul! 

Maica Domnului, 
Domnul cerului, 
§i al pamantului, 
Cum l-o auzit 
El ce i-o vorbit, 
L-o §i blestemat 
§i i-o cuvantat: 



— Sa lucri cu anul 
§i sa cape^i banul ! 

Apoi iara s'o luat 
§i mai departe-o plecat 
Tanguindu-se 
§i plangandu-se 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
Unde lacrama pica, 
Pamantu 'n patru crapa. 
§i o mers, §i o calatorit, 
Pana ce s'o intalnit 
C'un me§ter de Her. 
§i cum s'o intalnit cu el, 
I-o dat buna ziua : 

— Buna ziua, me§ter de fier ! 

— Mul^umesc dumi-tale 
Maica sfanta preacurata, 
Maica din cer luminata ! 
Da ce te tangue§ti, 

Ce te plangue^ti 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant? 

— Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu plangui, 
Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut, 

§i eu ori-cat 1-am catat, 

Nicairi nu 1-am aflat ! 

N'ai vazut, 

N'ai auzit, 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului ! 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar am §i vazut 
Cum s'o strans 

§i l-o prins 

Jidovii 

Paganii 

§i l-o chinuit, 

§i l-o rastignit 



Digitized by 



Google 



172 



La por^ile lui Pilat 

Pe cruce alba de brad. 

§i pe mine m'o luat 

§i ei buni bani ca mi-au dat 

Sa fac cuie §i piroane 

Sa i le bata in picioare. 

§i eu i-am facut piroane, 

De le-o batut in picioare. 

§i ei de ce m'o indemnat 

Ca sa le fac mai mari 

§i cat se poate de tari, 

De aceea eu le-am facut 

Mai mici §i mai subjirele, 

Cfi-mi era de Domnul jele. 

§i pe unul 1-am furat 

Ca sa-mi mai ramaie 

Putin fier §i mie! 

Maica Domnului, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Pe loc, cum l-o ascultat, 

L-o §i binecuvantat : 

— Sa dai cu ciocanul 
§i sa capefi banul! 
§i apoi iara s'o luat 

§i mai departe o plecat 

Tanguindu-se 

§i plangandu-se 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant, 

Unde lacrama pica, 

Pamantu'n patru cr&pa. 

§i o mers ne incetat, 

Pana ce o dat 

Lang'o balta 

De o broasca. 

Acolo o stat 

§i broa^tei i-o cuvantat : 

— Buna ziua, broasca! 

— Mul^umesc dumi-tale, 
Maica sfanta preacurata, 
Maica din cer luminata! 
Da ce te tangue§ti, 



Ce te plangue§ti 

Cu glas mare pan& in cer, 

Cu lacrami pan& in pamant? 

— Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu plangui, 
Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut. 
§i acuma am auzit 
Ca Jidovii 
Paganii 

L-au prins §i l-o chinuit 
§i apoi l-au rastignit 
La porjile lui Pilat 
Pe cruce alba de brad ! 

— MaicS sfantS preacurata, 
Maica din cer luminata! 
Nu te mai tangui, 

Nu te mai plangui, 

Cd numai un fiu ai avut 

§i pe acela 1-ai perdut. 

Da ce sa zic eu, 

Vai de capul meu, 

Cam avut doi-spre-zece fii 

§i o venit o roat& 

Forforoata 

§i pe to$i mi i-o farmat odata. 

Numai unul mi-o ramas 

Varto§el 

§i frumu§el, 

Cu picioarele 

Ca re§chitoarele, 

Cu manujele 

Ca fusele, 

Cu ochii ca talgerele ! 

Maica Domnului, 

Domnul cerului 

§i al p&mantultu, 

Atunci cfi i-a zis: 

— Ian striga-1 incoace 
Ca sa-1 vad §i eu! 
Broasca o asculta 

§i prinse a striga : 

— Toma, Tominoace, 



Digitized by 



Google 



173 



Vin& pan' la maica'n coace ! 

§i cum a strigat, indata 

O §i e§it din balta 

Un broscoiu mare, urat, 

Cu picioarele 

Ca re§chitoarele, 

Cu manu^ele 

Ca fusele, 

Cu ochii ca talgerele. 

Maica Domnului, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Cum l-o vazut, 

S'o §i simjit 

A rade 

§i razand a zis: 

— Tu broasca 
Rapanoasa ! 
Cand vei peri 

S& nu te impu$e§ti 

§i unde nu vei fi, 

Apa nici odafa 

Sa nu fie curatfi! 

§i apoi iara s'o luat 

§i mai departe o plecat 

Tanguindu-se 

§i plangandu-se 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant. 

Unde lacrama pica, 

Pamantu'n patru crapa. 

§i o mers, §i o calatorit 

Pana ce s'o intalnit 

C'un cdlugdr §i i-o zis : 

— Bun& ziua, calugSre! 

— Mul^umesc dumi-tale, 
Maica sfant& preacuratfc, 
Maica din cer luminata! 
Da ce te tangue§ti, 

Ce te plangue§ti 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant ! 

— Da cum nu m'oiu tangul, 



§i cum nu m'oiu plangui, 

Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut, 

§i eu ori cat 1-am catat, 

Nicairi nu 1-am aflat. 

N'ai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului ? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am §i vazut, 
Caci canii, 

Paganii 

De Jidovi s'au strans 

§i pe el 1-au prins 

§i 1-au chinuit 

§i 1-au rastignit 

La porjile lui Pilat 

Pe cruce alba de brad ! 

— Cinstite duhovnice manas- 

[tiresc, 
Inva$a-ma cum sa-1 nimeresc ? 

— fipa kaina ingereasca, 
§i-$i iea haina calugareasca. 
^ipa carja ingereasca 

§i-$i iea carja calugareasca, 

§i nu cata, 

Nici cuvanta, 

Ci te du 

De-a dreptu 

La porjile lui Pilat 

§i da cu piciorul drept 

In poarta stanga 

§i cu piciorul stang 

In poarta dreapta. 

Porjile se vor deschide, 

Jidovii indat'or prinde 

A striga 

§i a intreba : 

— Ce ca$i tu, c&lugari$S, 
Pe aici far' de adeverin^ 



Digitized by 



Google 



De unde e§ti 

§i ce voe§ti . . . 

Maica Domnului, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Haina ingereasca 

A Jipat, 

Haina calugareasca 

A imbracat, 

Carja ingereasca 

A Jipat, 

Carja calugareasca 

A luat 

§i de acoalea a plecat 

La .por^ile lui Pilat 

§i acolo cum o ajuns, 

O facut cum i s'o spus. 

§i ea bine n'o gatit 

§i cu fiul sVntalnit, 

Cu fiul sau 

§i a lui Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului. 

Domnul ca s'o bucurat 

§i din gur'o cuvantat : 

— Maica mea prea sfanta, 

Scumpa §i iubita! 

Cine a sti povestea ta 

§i o-a cuvanta 

La saptamana, 

La luna, 

La jumatate de an 



174 



§i la un an, 

Pe acela 

L-or lua 

Ingerii de mana dreapta 

§i l-or duce pe puntea dreapta, 

Unde-s mese intinse 

§i lumini aprinse, 

Pahare pline 

§i cuvinte bune, 

Acolo ca sa traeasca 

§i acolo s& veciniceasca. 

Cine a §ti-o 

§i n'a spune-o 

La saptamana, 

La luna, 

La jumatate de an 

§i la un an, 

Pe acela 

L-or lua 

Diavolii de mana stanga 

§i l-or ducepe puntea stramba, 

Unde-s broa§tele 

Ca vacile 

§i g&ndaeii (1) 

Ca copacii 

§i acolo ca l-or ^ipa, 

§i acolo ca l-or lasa, 

Acolo ca sa traeasca, 

Acolo sa veciniceasca, 

Caci eu ast'o patimesc 

Pentru neamul cre§tinesc ! (2) 



A §ease-spre-zecea variants, din CiocSne§ti, distr. Dornei : 



S'a luat Santa-Maria mare 

§i a luat secure mare 

JJi a mers in padurea mare 



Sa taie lemn mult §i mare 

Sa faca biserica mare. 

§i a taiat lemn mult §i mare 



(1) Sub cuv. gdndaci se injeleg aicea §erpii. Atat de pe cuvantul 
acesta cat §i de pe vrb. a fipd = a arunca, se vede ca legenda aceasta 
e de origine transilvaneana sau de la un roman, care se trage din Tran- 
silvania. 

(2) Diet, de Pinteleiu Rogoz, §i com. de loan Tonigariu, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



175 



§i a facut biserica mare 

Cu noua u§i, cu noua altare 

Spre rasarit de soare 

§i tot pe atatea zabrele 

Spre cerul plin de stele. 

§i a luat 

Carte sfanta 

In mana dreapta 

§i a intrat 

In z&breaua cea mai mica 

Din mana stanga 

§i a catat 

In car^i 

§i s'a uitat 

In parti, 

Sa vada pre fiul sau 

§i a lui Dumnezeu, 

Pe Domnul Isus Christos, 

Lumii mare de folos. 

Dar nu 1-a vazut, 

Ci a vazut 

Pe Ion 

Sdnt-Ion, 

Nana^ul lui Dumnezeu 

§i cumatrul s&u. 

§i cum 1-a vazut 

§i 1-a cunoscut, 

L-a §i intrebat 

§i i-a cuvantat: 

— Cumetre Ioane, 
Sant-Ioane, 

Nana^ul lui Dumnezeu ! 
N'ai vazut pe fiul meu 
§i pe finul t^u? 

— De vazut 
Nu 1-am vazut, 
De auzit 

Am auzit 

Ca-1 muncesc canii de Jidovi ! 

Maica sfanta preacurata 

Vestea aceasta nea§teptat& 

Auzind s'a suparat 

§i de graba a Jipat 



Haine ingere§ti 

§i pe loc a §i luat 

Negre c&lugare§ti, 

§i a Jipat 

Toiag alb ingeresc 

§i a luat 

Negru calugaresc, 

§i a luat 

Carte sfanta 

In mana dreaptS 

§i a intrat 

In zabreaua dreapta 

Din mana dreapta 

§i a catat 

In carji 

§i s'a uitat 

In par(i 

§i a vazut 

Pe toti viermii neadormiti, 

Numai pe al ei fiu Christos r 

Lumii de mare folos, 

Ori ?i cat a cautat, 

Nicairi de el n'a dat. 

§i de aceea s'a luat 

Paru-§i galben despletind, 

Lacrami pe fata v&rsand, 

§i s'a dus §i s'a suit 

Pe un deal mare §i ascutit 

Ca o sauced de cutit 

§i de acolo a voit 

Intr'o rapa sa se dea, 

Zilele sa §i le iea, 

Dar Dumnezeu n'a voit 

A§a cum ea a dorit, 

Dealul 1-a blagoslovit, 

Dealu'n cear& s'a topit, 

Ca aurul s'a sleit 

§i ea mai mult n'a putut 

Sam'a-§i face, cum a vrut r 

§i de aceea s'a luat 

§i mai departe a plecat, 

Paru-§i galben despletind, 

Lacrami pe fat& v&rsand r 



Digitized by 



Google 



176 



§i a mers §i a calatorit, 

Pana ce s'a intalnit 

Cu ni§te me§teri de lemn : 

— Buna calea,me§teri de lemn ! 

— Muljumim, Maica curata ! 
Da de ce e§ti suparata? 

Ce plangi, ce te tangue§ti, 
Parul ce ^i-1 desplete§ti ? 

— Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu jelui, 

Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut 

§i doi-spre-zece ani au trecut, 

De cand nu 1-am mai vazut. 

De dansul n'a^i auzit, 

Nu cum-va voi 1-a^i vazut? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci noi chiar 1-am $i vazut 
Jidovii cum 1-au muncit, 
§i ei cum 1-au rastignit, 
Caci noi crucea i-am fa cut! 

— §i cum i-a^i facut-o voi ? 

— Ei ne-au poruncit 
Ca s'o facem mica, 
Dar noi ne-am gre§it 
§i am facut-o mare ! 

— Me^terilor mari, 
Voi me§teri lemnari, 
Sa lucraji cu anul 
§i sa luaji banul 

§i la casa voastra 
Spor sa nu aveji, 
Ci numai surcele 
Pe langa pare^i ! 

§i ast-fel cum a cuvantat, 
Iar s'a luat §i a plecat, 
Paru-§i galben despletind, 
Lacrami pe fa^a varsand 
§i s'a dus §i s'a suit 
Pe un deal mare §i ascujit 
Ca o sdnced de cufit. 
§i acolo cum a sosit, 
De-auna s'a §i pornit 



Intr'o rapa s& se dee, 
Zilele sa §i le iee. 
Dar Dumnezeu n'a voit 
A§a cum ea a dorit, 
Dealul 1-a blagoslovit, 
Dealu in ceara s'a topit, 
Ca aurul s'a sleit, 
§i ea mai mult n'a putut 
Seam'a-^i face cum a vrut. 
§i de aceea s'a luat 
§i mai departe a plecat 
JJi a mers, §i a calatorit, 
Pana ce s'a intalnit 
Cu ni§te me§teri de Her, 

— Buna calea, me§teri de fier! 

— Mul^umim, Maica prea 

[sfanta! 
Da ce e§ti a§a scarbita? 
Ce plangi, ce te tangue§ti, 
Parul ce {i-1 desplete§ti? 

— Da cum nu m'oiu tangui, 
Parul cum n'oiu despletl 

§i cum nu m'oiu jelui, 

Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut 

§i doi-spre-zece-ani au trecut, 

De cand nu 1-am mai vazut. 

§i acum am auzit 

Ca Jidovii 

Paganii 

S'au pus §i 1-au chinuit 

§i apoi mi 1-au rastignit! 

De dansul n'a^i auzit, 

Nu cum-va voi 1-a^i vazut? 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci noi chiar 1-am §i vazut 
Cum 1-au prins §i chinuit 
§i cum mi 1-au rastignit 
Pe cruce alba de brad 
Langa poarta lui Pilat 

§i cum i-au batut piroane 
§i prin mani §i prin picioare 
§i. piroanele acelea 



Digitized by 



Google 



177 



Noi singuri i le-am fficut! 

— Da voi cum i le-aji ffieut ? 

— Ei tot au strigat 
Sfi le faoem mari, 
Dar noi ne-am scfipat 
§i le-am f Scut mici ! 

— Voi megteri de fier, 
De fier $i o$el! 

Sa da$i cu ciocanul 
$i sfi lua$i banul ! 
Dar voi sfitui sfi nu fi^i, 
Panfi ce nu vefi umblfi 
La cre$tini a cfipfitfi! 

§i de aici iar s'a luat 
§i mai departe a plecat, 
Paru-§i galben despletind, 
Lacrfimi pe faffi vfirsand. 
Si a mers, $i a calatorit, 
Panfi ce s'a intfilnit 
Co broascfi rfiioasfi, 
Hadfi, rfipfinbasfi : 

— BunS calea, broasca! 

— Mul$umescu-ti, Maicfi! 
Da de ce e§ti supfiratfi, 
Maicfi sfanta preacuratfi? 
Ce te tfingue$ti, 

Ce te jelue^ti, 

Pfirul ce Ji-1 desplete§ti? 

— Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu jelui, 
Pfirul cum n'oiu despletl, 
C& numa-un flu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 

§i doi-spre-ce ani au trecut, 

De cand nu 1-am mai vfizut. 

§i acum am auzit 

Cfi Jidovii 

Pfiganii 

S'au pus $i 1-au chinuit 

§i in urmfi 1-au rfistignit 

Pe cruce albfi de brad 

L&ngfi poarta lui Pilat. 

De dansul n'ai auzit, 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 



Nu cum-vfi tu Pai vfizut? 

— O! Maicfi curata, 
Maicfi preacuratfi! 
Da ce sfi zic eu, . 
Vai de capul men, 
Cam avut 
Doi-spre-zece tii^ori, 
Tocmai ca ni^te bujori 
§i viind o roatfi 
Forforoatfi 

Pe totf 12 de-odatfi 

I-a mfiturat din baltfi. 

Numai unul mi-a rfimas, 

Cel mai mititel 

§i mai craco^el 

§i incfi-mi pare frumu^el, 

Cfi-i cu picioarele 

Ca re§chitoarele, 

Cu ma nu tele 

Ca fusele 

§i cu ochii ca talgerele ! 

— Strigfi-1 in coace 
Ca sfi vfid ce face! 
Broasca il strigfi: 

— Tomi Tomoioage, 
Calcfi in busuioace 

§i ffi-mi-te mai incoace! 
Toma, cum a fost strigat, 
Pe loc a ?i alergat. 
Maica preacuratfi, 
Cum il vfizu, indatfi 
A zambit a rfide. 
§i din gurfi a-i zice : 

— Broascfi raioasfi 
§i rfipfinoasfi! 
Unde vei fi tu, 

Apa sfi nu se impu^eascfi, 
Nici sfi nu se otrfiveascfi, 
Ci s'o bea cre§tinii, 
§i cand vei muri, 
Sfi nu te impufe^ti ! 

§i ast-fel cum a cuvintat, 
Iar s'a luat §i a plecat, 

12 



Digitized by 



Google 



178 



Paru-§i galben despletind 
Lacrami pe fa^a v&rsand, 
§i s'a dus §i s'a tot dus, 
Pan& in urma ce a ajuns 
La poarta lui Pilat, 
Facuta din lemn de brad. 
§i acolo ea a gasit 
Pe fiul ei rSstignit. 
§i a dat cu stanga, 
Poarta nu s'a deschis, 
§i a dat cu dreapta, 
Poarta s'a deschis. 
Domnul Christos a invis 
§i inviind a ras. 
Maica sfanta a zis : 

— Ah! fiul meu eel iubit, 
Tu razi, si eu am auzit 
Ca Jidovii 

Paganii 

Te-au prins §i te-au chinuit 

§i apoi te-au rastignit! 

— Ah ! Maica mea cea iubita, 
Da eu cum n'oiu fl voios 

§i de ras eu cum n'oiu rade, 

Daca pasere maeastra, 

Pe aici nici cand n'a sburat, 

Da de cum om pamantean 

Ca tine sa fi intrat, 

§i vazand c'ai auzit, 

Dar nu §tii tot ce am pajit. 

Jidovii 

Paganii 

Cu camesa de urzica 

Pe mine m'au imbracat 

§i cu brau de macie§ 

Peste mijloc m'au incins. 

Cunun£ de spini au adus 

§i pe capul ineu au pus. 

Cand cunun'au a§ezat, 

Sangele s'a revarsat. 

Cu ojet m'au adapat 

§i fiere 

In loc de miero 



De baut mi-au dat. 
In fa$a c& mi-au stupit, 
Cu trestie m'au batut, 
Piroane 

In mani §i in picioare 
Mi-au batut, 

Cu suli^a in coasta stanga 
M'au impuns, 
Pan* la inim'a patruns, 
Sange §i apa mi-a curs. 
Groapa de piatr'au sapat 
§i intr'insa m'au ingropat, 
Groapa de un stanjen de-a- 

[danca 
§i de trei stanjeni de lunga. 
Dup& ce m'au ingropat, 
S'au pus sa ma strajueasca, 
Nimene sa nu indrasneasca 
Mormantul sa-mi infloreasca. 
§i stand ei §i strajuind 
§i flamanzi acum fiind, 
Au prins un cuco§ §i un pe§te 
§i i-au pus la foe sa fearba 
§i au f ert trei nopji §i trei zile. 
Iar dupa ce au fert de-ajuns, 
Intr'un blid mare i-au pus 
§i cu blidu-apoi pe masa 
§i s'au pus §i ei la masa. 
§i la masa cum s'au pus, 
Unul dintre dan§ii-a zis: 
— Cand ace§tia-or invia, 
Cand cuco§ul a canta 
§i cand pe§tele a inota, 
Atunci va invia 
§i Isus N&z&rineanul ! 

Dumnezeu a§a a vrut 
C'amandoi au inviat 
§i cuco§ul a cantat, 
Iar pe^tele a inotat, 
§i la masa ca^i au stat 
§i au mancat, 
To^i au cr&pat, 
§i pe caji mi i-a stropit 



Digitized by 



Google 



179 



Cuco^ul, cand a batut 
Din aripi, to^i au orbit. 

§i eu, Maica, am facut 
Lacramile tale 
Albind de pdmdnt, 
Albina sa faca cear&, 
Din ceara 
Sa faca 

Cre§tinu lumini, 
Sa le duca 
Pe la manastiri. 
§i sa pomeneasc& 
Numele meu 
§i numele tau. 

§i eu, Maica, am l&sat 
Sudorile mele 

ARnic (busuioc) pe acest pa- 

|mant, 
Sa-1 samene tineretul, 
S& miroas& bdtrdnetul. 

§i eu, Maica, am lasat* 
Cosi^a ta pe pamant 
Sa se faca grau, 
Din grau sa se faca 
Pomene §i prescuri, 
Sa se duca pe la manSstiri 
§i sa pomeneasca 
Numele meu 
§i numele tau. 
Iar sangele meu 
L-am lasat cre^tinilor 
Cuminicatura . . . 

§i eu, Maica, am mai lasat 
Povestea mea pe pamant 
Cine a §ti-o 
§i a spune-o 



La saptamana, 

La luna, 

La jumatate de an 

§i la un an 

Seara culcandu-se, 

Diminea^a sculandu-se, 

Pe acela 

L-oiu lua 

De mana dreaptS 

§i l-oiu duce 

Pe puntea dreapta 

§i l-oiu pune 

La mese intinse, 

La faclii aprinse, 

La pahare pline, 

La hodinS buna. 

Iar eel ce a $ti-o 

§i n'a spune-o 

La saptamana, 

La luna, 

La jumatate de an 

§i la un an 

Seara culcandu-se, 

Pe acela 

L-oiu lua 

De mana stanga 

§i l-oiu duce 

Pe puntea strambS 

La mese stranse, 

La faclii stinse, 

La pahare goale 

§i cuvinte goale 

§i acela va da 

Peste toate cele rele 

§i n'a mai sc&pa de ele! (1) 



A §eapte-spre-zecea variants, din CSndreni, distr. Dornei 



Pie stroh Mariei sale, 
Luai securea cea mare, 
Mersei in padurea mare 



§i taiai lemn mult $i mare 

§i fficui bisericS mare 

Cu noua u§i, cu noua altare, 



(1) Com. de Burcutean, stud, gimn., in 4/5, 1888. 



Digitized by 



Google 



180 



Cu noua z&brele in spre soare. 
In z&breaua cea mai mica 
fj!ede Santa-Mftria mica, 
In zabreaua cea mai mare 
§ede Santa-Maria mare, 

Maica Domnului, 

Domnul cerului 

§i al pftinantului, 

§i cauta 
Prin toate cfirjile 

§i se uM 

In toate pftr^ile 
§i vede pre to^i bunii 

§i pre toji r&ii, 

Numai pre fiul sau 

Cel mult iubit 

Nu 1-a g&sit. 

Da 1-a gasit 

Pre Ion 

Sdnt-Ion, 
Nana^ul lui Dumnezeu, 

§i cum il gasi 

Ea a§a-i grai: 

— O ! Ioane, 
Sant-Ioane! 
N'ai vSzut, 
N'ai auzit 
De fiul meu 
De finul tau, 

C& eu 1-am perdut 
{•ii nu §tiu ce s'a facut, 
§i mult mi 1-am cautat 
§i nicdiuri nu 1-am aflat ? 

— O ! Maica sfanta 
§i preamarita ! 

De vazut 

Nu 1-am vazut, 

Da de auzit 

Am auzit 
Ca la Golgofta jidoveasca 
II cfisnesc canii de Jidovi ! 
Atunci Maica Domnului, 

Domnul cerului 



§i al pamantului, 
Foarte tare s'a scar bit, 
Cosija ?i-a despletit, 
Hainele $i-a premenit, 

A l&sat 

Haine domne$ti 

§i a luat 

Haine calugare§ti 
§i de acolo s'a pornit, 
Cu glas mare s'a bocit, 
Cu lacr&mi pana in pamant, 
Fafa alba sgariind 
§i a mers pe un deal ascujit 
Ca o sancea de cujit, 
Nic&iuri nu s'a oprit 
Pan' la fantana Mariei, 
Mariei Magdalinei. 
Acolo dac'a sosit, 
Pu^in ca s'a odihnit, 

Dar tot plangand 
* §i bocind 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pfimant. 

O broasca 
Auzind-o bocind, 

A e§it din apa 
§i la ea venind, 
Ii zise oacacaind: 

— Bun& ziua, Maica sfanta! 

— Mul^umesc dumi-tale broa- 

[sea! 

— Da ce te boce§ti, 

Da ce te gldse§ti 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacr&mi pana in pamant, 

Cosita galbena 

Despletindu-Ji 

§i fata alba 

Sgariindu-Ji? 

— Da eu cum nu m'oiu boci 
§i eu cum nu m'oiu gUm, 
Ca numa-un flu am avut 

§i pe acela 1-am perdut 



Digitized by 



Google 



181 



§i acum am auzit 

Ca la Golgofta jidoveascfi 

H casnesc canii de Jidovi ! 

— ! Maica sf&ntfi §i iubita, 
Nu fii a§& de sc&rbita, 

Ca §i eu inc'am avut 
Doi-spre-ce fii, §i a venit 

O roatfi 

Forforoata 
§i pre toji i-a omorat 

OdatS, 
Numai pe unul singur 
Mi 1-am putut scoate 
§i acum nu-l mai las prin ape, 
Ca nu cum-va sa mai treaca 

Iar vr'o roatfi 

Forforoatfi 
§i pe acesta sfi-1 omoare, 
Ca mi-1 (in prin busuioace 
§i mi-1 cheamfi Toma Tomo- 

[ioace, 
Care $ade'n busuioace! 
—Ian chiamfi-1 sfi vie'n coace, 
Zise Maica Domnului, 

Domnul cerului 

§i al pfimantului. 

— Bucuroasfi l-a$i chemfi, 
Dar mi-i cfi le-i diochia, 

Cfi-i fficut 

Cam urat, 

Cu picioarele 

Ca regchitoarele, 
Cu ochii ca talgerele, 

Cu grumazul 

Ca parul, 

Cu capul 

Ca ciubfirul! 
-— Cheamfi-1, nu te mai codi, 
Cfi nemicfi nu i-a fi, 
Cheamfi-1 ca sfi-1 vfid §i eu 
Cum aratfi fiul tfiu ! 

— Mai Toma, mai Tomuioace, 
Care §ezi in busuioace, 



la vinfi la mama'n coace ! 

Atunci iatfi cfi e§l 
§i spre broasca eft veni 
Din straturile cele de busuioe 

Ale Mariei 

Magdalinei 
Un broscoiu mare $i verde, 

Crficfinat 

§i lfib^nat, 

Cu picioarele 

Ca re§chitoarele, 
Cu ochii. ca talgerele, 

Cu grumazul 

Ca parul, 

Cu capul 

Ca ciubfirul. 

Maica Domnului, 

Domnul cerului 

§i al pfimantului, 

V&zfindu-l venind 

Tot oacficfiind 

A zimbit de rfis 

§i din gur'a zis: 
— Fiind-cfi tu broasca 

Cu acest flu posnat 

M'ai fficut 

De am zimbit, 
Cand sunt eu mai suparatfi 

§i uem&ngaiatfi, 
In ori $i ce apfi-i fi, 
Ap'aceea sa fie bunfi 

§i sfinfitoasfi, 
Iarfi unde nu vei fi, 
Sa nu fie a§a de buna, 

§i daca vei perl, 

Sfi nu te impute$ti. 
§i de atunci ori $i care 

Broascfi, daca moare, 

Nu se impu^e^te. 

§i apoi Maica Domnului, 

Domnul cerului 

§i al pfimantului, 

Iara se porni 



Digitized by 



Google 



182 



Pe dealul Galileului, 
Un deal mare §i ascu^it . 
Ca o Bancea de cu^it, 

Bocindu-se 

§i gl&sindu-se 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami panft in pamant, 

Cosi^a galbena 

Deparandu-§i 

§i fata alb* 

Sgariindu-§i, 

§i se duse 

Cat se duse, 
Pana ce se intalni 
Cu un maestru de lemn. 

— Buna ziua, maestru de 

[lemn ! 

— Muljumim dumi-tale, 
Maica sfanta preacurata ! 
Da ce e§ti a§a intristata, 

Ce te boce§ti, 

Ce te glase§ti 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant? 

— Da eu cum nu m'oiu boci, 
§i eu cum nu m'oiu gl&si, 
Ca numa-un flu am avut 

§i pe acela 1-am perdut 
§i acum-am auzit 
Ca la Golgofta jidoveasca 
II casnesc canii de Jidovi f 

— O! Maica sfanta preacurata, 
E adevarat a§a, 

Ca §i eu de acolo viu 

§i atat §tiu 
Ca m'au pus canii de Jidbvi 
Sa fac crucea lui Christos 
§i striga §i tot zicea 
Sa o fac cam mititea, 
Dar eu tot de ce zicea 
Am facut-o mai mare, 
Ca am avut lemndestul! 

— O! tu maestru de lemn, 



Sa lucri cu anul 
§i de abia s& cape^i banul 
§i din surcele sa nu mai e§i! 
§i dintr'acel fel de lemn, 
Din care ai facut tu crucea, 
Sa fie foarte pu{in 
§i ori unde sa nu se faca ! 

§i ast-fel dupa ce a vorbit, 
Mai departe s'a pornit 
Maica Domnului 
Pe dealul Galileului, 
Un deal mare §i ascufit 
Ca o samcea de cu^it, 
Bocindu-se 
§i jelindu-se, > 
§i mergand se intalni 
Cu un maestru de.fier. 

— Buna ziua, m&estru de fier ! 

— Mul^umim dumi-tale, 
Sfauta Maica preacurata ! 

Da ce te glasue§ti, 

Ce te jelue§ti 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pftna in pamant ? 

— Da eu cum nu m'oiu glasi 
§i cum nu m'oiu jelui 

Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pamant, 
Ca numa-un fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 
§i acum am auzit 
Ca la Golgofta jidoveascS 
II casnesc canii de Jidovi! 
— E drept, Maica, precum spui, 
C£ §i eu de acolo vin i ' 
§i m'au pus canii de Jidovi 
S& fac cuie mari de fier 
§i piroane de o{el 
§i striga §i tot zicea 
SS le fac de ce de ce 
Mai mari 
§i mai'tari,,* 
Dar eu le-am facut 



Digitized by 



Google 



183 



Dupa cum am vrut, 
Tot de ce de ce mai mici, 
Ca mi-a fost mila de Ohristos. 

§i ziceam 

Ca n'am fier 

§i o^el ! 

— 0! tu mSestru de fier! 
Sa dai cu cioeanul 

§i indata s& cape^i banul, 

Dara fier 

§i otel 
Tot-deauna s'ai pu^in ! 

Apoi ajungand 

La crucea pe care 

Era rastignit K '* 

Fiul ei eel sfaiit, 

Zise plangand : 

— Ah ! fiul meu eel pre'a dulce ! 
Da de ce te-ai dat, 

De ce te-ai lasat 

Pre mana tare, 

Pre mana mare, 

Pre mana cea jidpveasca 

Sa te rastigneascS ? ( 

— Ah! sfantfi Maica preacu- 

[rata ! 
Eu nu m'ara dat 

Nici m'am ISsat f 

Pentru mine, 

Nici pentru tine, 

CS m'am dat 

§i lasat 
Pentru toata cre§tinatatea, 

CS venise vremea 
Ca nu-§i cat& maica de -prune 

Nici pruncul nu c8t& 

Pre mumS-sa, 
$}i dobitoacele asemenea 
Nu-§i cSta de puii sai, 

Nici nu auziai 

Fluera§ 

De pfistora? 
SJi nici viers de feciorit&. 



Dara dacfi eu m'am dat, 
Toale acestea s'a intamplat 
§i or fi in buna randue&la. 
— Da ei, daca vor avea 
Toate in bunS randueala, 

Oare n'or uita 

De Domnul lor 

§i fac&torul lor? 

— Ba! nu vor uita, 

Ca eu l'e voiu da 

Vremi grele 

§i rele 

§i s'or spsiimanta 
§i tot noua s'or ruga ; 

§i le-oiu da 

Foamete grea 

§i s'or spaimanta 
§i tot nou& s'or ruga; 

§i le-oiu da 

Oaste grea 

§i s ? or spaimanta 
§i tot noua s'or ruga. 
§i eu, de§i mor pe cruce 

Chinuit 

§i ociir&t, 

Voiu invia iara 
§i nu r&core§te a mea para, 
Care inima-mi doboaraL. 

O ! sfSnta Maica preacu- 
[rata, 
Nu fi suparata, 
.C& din lacrfimile, 
Cari le-ai vfirsat pentru mine, 
Au sa se fac' albine 
Sa culeaga de pe flori 

Miere §i ceara, 
Sa duc& in sarbStori 
Cre§tinii sorocauste 

§i lumanari 
La sfintele biserici 
Ca sa pomeneasca 

Numele meu 

§i al tSu ! 



Digitized by 



Google 



184 



Iar Maica Domnului zise : 
— §i din trupul tau 
Oel chinuit 

§i pe cruce rastignit 

SS se facfi vita de vie. 

§i din sangele tau 
Cel nevinovat 
Care s'a varsat 

Sa se facS poama in vi$a, 
§i din poam3 vin, 
Sa duca cre§tinii 

Paus la sfintele biserici 

§i s& poineneasca 
Numele tau 
§i pe al meu ! 
§i din fa{a la 
Alba §i mahnita, 
§i din barba ta 
Cea batjocorita 

Si se faca graul, 

Sa faca cre?tinii prescuri 

Sa duci intru pomenirea 
Trupului tau 

Pe la sfintele biserici 

§i sa pomeneasca 
Numele meu 
§i al tau. 

§i din sudoarea fe^ii tale 

Sa sefaca trandafirii 
Cei cu bun miros 



S& pomeneaseS ere^tinii 

Numele meu 

§i al tau. 
Apoi a mai zis 
Maica Domnului : 

— Cine va §ti 
Aceste trei cuvin^ele 

Ale mele 
§i le va spune 
La caji va ajunge 

II voiu lua 
De mana tteeapta 

§i-l voiu duce 
Pe cdrarea dreaptd, 
Utade traesc drep(ii, 
Acolo sa traeasca 
§i &&»se veseleasca. 
Iar eel ce va §ti 
Aceste trei cuvin^ele 

Ale mele 
§i nu le va spune 

§i altora 

II voiu lua 

De mana stang& 

$i-l voiu duce 

Peste puntea stramba 

§i-l voiu pune, 
Unde traesc cei nedrep^i, 
C'acolo sa se munceasca! (1) 



A opt-spre-zecea variants, tot din CSndreni : 

Dupa ce 1-au prins Maica preacurata 

Pe Isus Christos Foarte suparata, 

Jidovii, paganii, 
Cei rai ca §i canii, 
§i 1-au chinuit 
§i 1-au rastignit, 
S'a luat 
§i a plecat 



Bocindu-se 

§i ddulindu-se 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant 

§i cu parul despletit 

Umbland 



(1) Diet de Maria Ometita (Puiul), nascuta Ursul, ?i com. de frate-siu 
Petrea Ursul, cant, bis., in 27/4, 1878. 



Digitized by 



Google 



185 



§i intreband : 

Cine a $tiut, 

Cine a v&zut 

Pe fiul siu 

§i a lui Duinnezeu 

Ca auzit 

Cfi Jidovii 

PSganii, 

L-au prins §i 1-au ohinuit 

§i 1-au rastignit 

Dupa multi umblare 
§i cautare 
S'a intalnit 

C'un me§ter de lemn vestit. 
§i plangea 
§i dfiulea 

Cu glas mare pftnS in cer, 
Cu iacrami p&nS in p&mant 
§i cu parul despletit. 
§i cum 1-a intalnit, 
Pe loc a ?i stat 
§i 1-a 'ntrebat 
Despre fiul sau 
§i a lui Dumnezeu. 

Me?terul i-a raspuns : 

— Cu adevar ca 1-au prins 
Jidovii 

Paganii, 

§i 1-au chinuit 

§i 1-au rastigftit 

Ba §i pe mine m'au luat 

§i mi-au dat 

S8-i fac orucea! 

Maica Domnului 

L'o intrebat! 

— Da cum i-ai f acut tu oruoea ? 

— De ce au zis s'o fac mai 

[mica, 
De aceea amfacut-omaimare! 

Auzind Maica Domnului 
L-a blestemat 
§i ast-fel i-a cuvantat : 

— Sa lucrezi cu anul, 



Pana ce-i capata banul! 

§i iarft s'a luat 
§i a plecat 
Maica preacurata 
Foarte sup&ratfi, 
Tot plangand 
§i dfiulind 

Cu glas mare panS in cer, 
Cu Iacrami pana in p&mant. 
§i s'a dus 
§i s'a tot dus, 
Pana ce s'a intalnit 
C'un me§ter de Her vestiL 
§i pe acesta 1-a intrebat 
Ca $i pre celS-lalt : 
De n'a v&zut 
De n'a auzit 
De fiul s&u 
§i a lui Dumnezeu. 
Iar el i-a r&spuns 
§i ast-fel i-a zis : 

— E adevarat 
§i prea adev&rat 
Cft Jidovii s'au pus 
§i 1-au prins, 

§i cum 1-au prins, 

L-au $i chinuit, 

§i l-au rastignit. 

Ba $i pe mine m'au pus 

Ca sfi-i fac piroanele ! . . . 

— Da tu cum i le-ai fficut? 

— la §i eu. . . cum am putut, 
De ce m'au silit 

Ca s& le fac mai mari, 

De aceea le-am f&cut 

Mai mititele 

§i mai sutyirele ! 

Auzind Maica Domnului 

RSspunsul lui 

L-a binecuvantat: 

— Cand vei da odat& cu cio- 

[canul 
Si ?i ca$tigi banul ! 



Digitized by 



Google 



18& 



Dup'aceasta s'a luat 

§i iara§i a plecat 

Maica preacurata 

Foarte suparata, 

Bocindu-se 

§i daulindu-se 

€u glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant. 

§i a ajuns 

Dup'o calelunga§i ostinicioasa 

Pe o campie bahnoasa, 

§i acolo a intalnit 

O broascd mare §i raioasa. 

§i pe broasc'aceasta 

Inca a intrebat-o 

De fiul sau 

§i a lui Dumnezeu 

Ca §i pe cei doi me§teri. 

Iar broasca a§a a zis 

Ca ea nu §tie nemica, 

Dar are-un fiu frumu§el, 

De-a dragul sa caji la el, 



§i acela 

Trebue s& §tie ce-va 
Despre Is. Christos. 
Atunci Maica preacurata - 
A zis: Cheama-tfri-1 indata 
Ca sa-1 v&d §i eu 
Cum e fiul tau? 
Broasca 1-a chemat : 

— Busuioace, Tomoioage, 
Ian aduna-te in coace! 

Atunci veni un broscoiu 
Raios §i urat > 

§i a§a de had, 
Ca Maica preacurata, 
Cat erk de suparata, 
Nu §i-a putut ^inea rasul. 
Dar fiind-ca fiul broa§tei ' 
A facut-o ca sa rada, 
De aceea s'a bucurat 
§i 1-a binecuvantat : 

— Unde tu nu te-i afla, 
Apa sa nu se mai bea!.;. (1) 



A noua-spre-zecea variants, din Putna, distr. R5dSutului 



S'a sculat omul eel mare 
§i a luat un topor mare 
§i s'a dus la un deal mare 
§i a taiat un copaciu mare 
§i a facut o biserica mare 
Cu noua u§i, cu noua altare. ' 
In altarul eel mai mare 
Se facea slujba cea mare 
La Santa-Maria mare. 
In altarul eel mai mic 
Se facea slujba cea mica 
La Santa-Maria mica. 
Da'n altar cine slujia, 
Cine slujba mi-o facea ? 
Maica Precista 
Ea sta singura 
§i slujia »- • > 



§i cetia ; 
Catain carte,- ' 
Cata in parte 
Sa vada pe fiul sau, 
Pe fiul lui Dumnezeu. 
Da ea ori §i cat slujiA 
§i ori §i cat ea' cetia,- 
Pe altul nime nu vekiea 
Decat numai pe Ion, 
Pe Ion pe S&nt-Ion, 
Nana^ul lui Dumnezeu 
§i iubit cumStrul sau. 
§i cum mi-1 vedea 
Din gura-1 zicea : 
— Ioarie 
Sant-Ioane! 
N'ai vazut pe fiul meu 



(1) Diet, de Marfta Poenariu §i com. de Leon Poehariu, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



187 



§i pe finul tau ? 

— De vazut nu 1-am vazut, 
De nuroe i-am auzit, 

Ca canii, 

Paganii 

De Jidovi 1-au prins, 

Pe tipar de cruci 1-au pus, 

Cu camera de urzica 

L-au imbr&cat, 

Cu curmeiu 4© macie§ 

L-au incins, 

Cununa de spini 

Iu cap i-au pus, 

Piroane 

In picioare 

§i in talpi i-au batut, 

Pe cruce l-au rastignit, 

Cu sulija in coasta stanga 

L-au strapuns, 

Sange amestecat cu apa 

Din rana i-a curs ! 

Maica Precista 

Mult se supara 

De acest raspuns nea§teptat 

§i de aceea s'a luat 

§i a plecat 

Tot plangand 

§i oftand, 

Fa^a alba sgariind, 

Maneci albe suflecand 

§i par galben despletind 

Pana in pamant atarnand, 

Pe fiul sau cautand. 

§i mergand ea suparata 

§i de nime mangaiata 

S'a intalnit cu omul mare 

Venind de la dealul ttiare 

§i 1-a intrebat 

§i i-a cuvantat : 

— N'ai vazut, 
N'ai auzit 

De fiu^ul meu 

§i a lui Duranezeu, 



Ca numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut, 

§i mainte-am auzit/ 

Ca canii, 

Paganii 

De Jidovi l-au prins, 

Pe tipar de cruci l-au pus, 

Cu camera de urzica 

L-au imbrScat, 

Cu curmeiu de macie§ 

L-au incins, 

Cununa de spini 

In cap i-au pus, 

Piroane 

In picioare 

§i in talpi i-au batut, 

Cu sulija in coasta stanga 

L-au strapuns, 

S£nge amestecat cu apa 

Din rana i-a curs. - 

— Nu numai e'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am §i vazut, 
Ba §i crucea i-am facut. 
Crucea in spate ca i-au pus 
§i pe dansul ca l-au dus 
Pe un deal mare §i ascujit 
Ca o muche de cujit 
§i acolo l-au rastignit ! 

— Da i-ai facut crucea mare 
Ca sa-i para lui grea tare, 

j Ori i-ai facut-o u§oar&, 

Ca §elele sa nu-I doara ? 
1 — Eu n'am facut-o u^oara, , 
i §elele ca sa nu-1 doara, 
Ca n'am avut cand ciopli* 
Caci Jidovii paganii 
Au prins a ma tot sili! 
Maica Precista 
Mult se supara . 
De acest raspuns 
§i de aceea ca i-^a zis : 

— Sa dai cu bardija 
§i sa nil ca^tigi. gro§i$a ! 



Digitized by 



Google 



188 



§i apoi iarfi s'a luat 
§i mai departe a plecat 
Tot plangaud 
§i suspinand, 
Faf& albft sgariind, 
Maneci albe suflecand, 
§i pfir galben despletind, 
Pana in pamant atarnand, 
Pe fiul s&u cautand. 
§i mergand ea suparatfc 
§i de nime mangaiatft 
S'a intalnit c'un /ferar mare 
Venind de la dealul mare. 
§i cu el cum s'a intalnit, 
L-a intrebat §i i-a gr&it : 

— N'ai vazut, 
N'ai auzit 

De fiujul meu 

§i a lui Dumnezeu, 

C& numa-un fiu am avut 

§i pe acela 1-am perdut, 

§i acum'am auzit 

Ck canii, 

P&ganii 

De Jidovi 1-au prins, 

Pe tipar de cruci 1-au pus, 

Cu piroane 

In picioare 

§i in talpi i-au bfttut. 

Cu carnage de urzica 

L-au imbr&cat, 

Cu curmeiu de macie? 

L-au incins, 

Cununa de spini 

In cap i-au pus, 

Cu suli(a'n coasta stanga 

L-au strapuns, 

Sfinge amestecat cu apS 

Din rana i-a curs ! 

— Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am §i vfizut 
§i chiroane i-am f&cut 
Cu care l-au rfistignit! 



— I-ai f&cut piroane mari 
S& fie destul de tari? 

— Nu i le-am f ftcut prea mari, 
Nici panfi intr'atfit de tari, 
Ca din fier eu am furat, 

S& ca$tig ce-va §i in sat ! 

— Da'n cotro cu el s'au dus 
§Pn ce loc oare l-au pus ? 

— L-au dus unde fata mare 
Cosi^S nu despleteste, 
Unde vi^el nu rage, 

Copil mic nu plange 
§i mielu^ nu sbiar& ! 
Maica PrecistS 
Mult se bucurft 
De acest -rasprms, 
De aceea i-a zis: 

— Sa dai cu ciocanasu 
§i sa-fi cfi$tigi grijara§u ! 
§i apoi iarft s'a luat 

§i mai departe a plecat, 
Tot pl&ng&nd 
§i suspinand, 
Fa^S alb& sgariind, 
Maneci albe suflecand 
§i pSr galben despletind, 
Pana in pamant atarnand, 
Pe '*ul sfiu cfttitftud. 
§i mergand ea suparata 
§i de nime mangaiat& 
Se intalneste c'o broscu^a 
C'un puiut micuj in spate. 
Broasca, cum o vede, sta 
§i din gurS-i da: 

— Maicfi Precista, 
Ce te tanguesti, 
Ce te-ovidue§ti? 

— Da cum nu m'oiu tangui, 
Cum nu m'oiu ovidui, 

CS numa-un fiu am avut 
§i pe acela 1-am perdut 
§i acum'am auzit 
Ca canii, 



Digitized by 



Google 



189 



Paganii 

De Jidovi 1-au prins 

Pe tipar de cruci 1-au pus, 

Gu carnage de urzica 

L-au imbr&cat, 

Gu curmeiu de macie§ 

L-au incins, 

Cununa de spini 

In cap i-au pus, 

Piroane 

In picioare 

§i in t&lpi i-au batut, 

Gu suli^a in coasta stanga 

L-au strapuns, 

Sange amestecat cu apa 

Din rang i-a curs. 

N'ai v&zut, 

N'ai auzit 

De fiu^ul meu 

§i a lui Dumnezeu? 

— Tu te tangue§ti 
§i te ovidue§ti, 

Ca numa-un fiu ai avut, 

§i pe acela 1-ai perdut, 

Da ce sa zic eu, 

Vai de capul meu! 

Cam avut vr'o doi-spre zece 

§i a venit un car mare 

C'o maj& de sare 

Cu doi-spre-zece boi la dansu 

§i pe tdfi mi i-o sdrobit 

§i pe tdfi i-a omorat 

§i pe tdfi mi i-o faramat 

§i in pamant mi i-o bagat, 

Numai unul mi-o sc&pat, 

Dar $i acela-i orb §i §chiop 

§i cum vezi in spate-1 port. 

— Broscu^a ! tu unde-i fi, 
Apa s& fle curata, 

§i a peri, cand vei peri, 
Tu sa pieri pe iarba verde 
§i a impu^i 
Nici cand s& nu te impu^ti! 



§i ast-fel cum a cuvantat, 
Mai departe c'a plecat, 
Tot plangand 
§i suspinand, 
Fat& alba sgariind, 
Maneci albe suflecand 
§i p&r galben despletind, 
Pang in p&mant atarnand, 
Pe fiul sau cdutand. 
§i mergand ea suparatS 
§i de nime m&ngaiata 
Pe un deal mare §i ascu^it 
Ca o muche de cu$it, 
Unde calca, 
Dealul se sleia, 
Ca argintul se topia 
§i ea in urm& ajungea 
La curdle imp&ratului 
Din targul Rusalimului. 
DS cu mana stanga, 
U§a nu i s'a deschis, 
Da cu mana dreapta, 
U$a s'a deschis, 
Is. Christos o'nvis. 
Maica Precista o ras, 
Bra^ele §i le-o intins, 
Pe noi pe tofi ne-o cuprins, 
Is. Christos o zis: 

— Of! Maica mea cea iubitS! 
Pas&re m&eastra 

Pe aici nu e harnica 
Cu penele ei s'ajunga 
§i tu cu trupu-ai ajuns 
§i aicea ai patruns ! 

— «Of ! fiu$ul meu 
§i iubitul meu, 

Da cum n'oiu ajunge eu, 

Dac'am auzit^ 

Ca canii, 

Paganii 

De Jidovi te-au prins 

Pe tipar de cruce te-au pus, 

Cu cama§e de urzica 



Digitized by 



Google 



190 



Te-au imbracat, 

Cu curmeiu de macie§ 

Te-au incins, 

Cununa de spini 

In cap Ji-au pus, 

Piroane 

In picioare 

§i in talpi ti-au batut, 

Cu sulija in coasta stanga 

Te-au strapuns, 

Sange amestecat cu apa 

Din ran£ ^i-a curs ! 

— Of! Maica mea, 

Iubita mea ! 

Pan'a nu ma munci a§a, 

Caji se n&§tea 

Nu se boteza, 

Ca^i se aduna 

Nu se cununa, 

§i caji muria 

Nu se prohodia. 

Dar de cand canii, 

Paganii 

De Jidovi m'au prins, 

Pe cruce m'au pus 

§i m'au chinuit 

§i m'au rastignit, 

Ca^i se nasc 

Se boteaza, 

Ca^i s'aduna 

Se cununS. 

§i cati se sfar§esc 

Toji se prohodesc! 



§i eel ce a §ti §i le-a zice 
Aceste ciivinjele 
Pujintele 
Ale mele 

Seara culcandu-se, 
Diminea^a scul&ndu-se, 
Pe acela 
L-oiu lua 
De mana dreapt& 
§i l-oiu duce 
Pe cararile 
Cele drepte 
La mesele 
Cele intinse, 
La facliile 
Cele aprinse ! 

Cel ce le va §ti 
§i nu le va zice 
Seara culcandu-se, 
Diminea^a sculandu-se, 
* Pe acela 
L-oiu lua 
De mana stanga 
§i l-oiu duce 
Pe cararile 
Cele strambe 
La mesele 
Cele stranse, 
La facliile 
Cele stinse . . . 
Dumnezeu 
Pe noi sa ne erte! (1) 



A dou&zecea variants, din Ige§ti, distr. Storojinetului. 



S'o dus omul mare 
Cu securea mare 
In padurea mare 
Sa taie lemn mare 
Sa faca biserica mare. 
§i o taiat lemn mare, 



§i o fScut biserica mare 

Ou noua u$i, cu noua altare 

Despre sfantul soare 

§i cu nouS zabrele 

Despre stele. 

In z&breaua cea mai mica 



(1) Diet, de Irina Pujdrea. 



Digitized by 



Google 



191 



Sta Santa-Maria njica, 

In zabreaua cea m.ai mare 

Sta Santa-Maria mare. 

Tine in inana stanga 

Lumanare, 

Iara in mana dreapta 

Carte mare, 

§i cata in carte 

§i cata in parte, 

§i cata in toate cardie, 

§i cata in toate parole, 

§i in toate laturile, 

Doara ar putea 

Unde-va vedea 

Pe fiul sau, 

Pe Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului. 

Dar ea ori cat 1-a catat, 

Nicairi nu 1-a aflat 

Pe fiul sau, 

Pe Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului. 

Ci ea a vazut 

§i adeverit 

Pe Simion stdlpnicul, 

Care Jine cerul 

§i pfimantul. 

§i cum l-o vafcut 

§i l-o cunoscut, 

Manile o intins, 

Calea i-o cuprins 

^i'nainte i-o e§it 

§i din gura i-o vorbit : 

— Simioane 

Stalpnice ! 

N'ai va^nt, 

N'ai auzit 

De fiul meu, 

De Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 



Ca eu ori cat 1-am catat, 

Nicairi de el n'am dat! 

— De vazut. 

Nu 1-am v&zut, 

De auzit 

Am auzit, 

§i ar fi un pScat 

Mare, neertat, 

Sa tagaduesc 

§i sa tainuesc, 

Ca el s'ar fi dat 

§i s'ar fi lasat 

Jidovilor 

Paganilor 

Ca sa-1 necajeasca 

§i sa-1 chinueasca, 

Sa-1 batjocureascfi 

§i sS-1 r&stigneasca. 

Necajitu-1-o, 

Chinuitu-1-o 

§i batjocoritu-1-o, 

Cu brau de spini 

Incinsu-1-o, 

Cuie prin t&lpi §i prin palme 

B£tutu-i-o, 

Cu§ma de macie§ 

In cap pusu-i-o, 

Pe cruce de chiparos 

Rastignitu-1-o, 

Sange sfant 

In pahar de argint 

Sprijinitu-i-o, 

Pe masa pusu-l-o, 

Ca vinul bfiutu-1-o, 

Dar pe mine asculta-ma 

§i'napoi intoarce-te, 

Cik o s& vie Ion 

Stint-Ion, 

Care l-o botezat 

§i l-o incre^tinat 

§i el Ji-a spune 

§i mai bine 

Decat mine! 



Digitized by 



Google 



192 



Maica Domnului, 
Domnul cerului 
§i al pdmantului, 
De la inim'a oftat, 
Din ochi negri a l&cr&mat 
^i'napoi s'a inturnat, 
Fa$i alb& sgariind, 
CostyS galbena deparand 
§i mani grase frangand. 
§i iar&$i s'o dat 
§i iar o c&tat 
In carte 
§i in parte. 
In toate c&r^ile, 
In toate parole 
§i in toate laturile, 
Doara va putea, 
Doarft §i-a vedefc 
Pe flul s&u 
Pe Dumnezeu, 
Domnul cerului 
§i al pSmantului. 
Dar de geaba s'o muncit, 
Ca ea n'o v&zut 
Pe fiul s&u, 
Pe Dumnezeu, 
Domnul cerului 
§i al pamantului, 
Ci o vazut 
Pe loan Botezdtorul 
§i'nainte merg&torul, 
Care-o botezat 
§i l-o incre§tinat 
Pe Isus Christos, 
Lumii de folos. 
§i cum l-o v&zut indatS 
Sfanta Maica preacuratS 
Manile o intins 
Calea i-o cuprins 
§i'nainte i-o e§it 
§i din gurfi i-o vorbit: 
— Cumetre Ioane 
Sant-Ioane ! 



N'ai vazut, 

N'ai auzit, 

De fiul meu, 

De finul tau, 

De Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pSmantului, 

Cft eu ori cat 1-am c&tat, 

Nicfiiri nu 1-am aflat? 

— De v&zut 

Nu 1-am v&zut, 

De auzit 

Am auzit 

§i ar fi un p&cat 

Mare/nwrtat, 

S& t&gaduesc 

§i s& tainuesc, 

Ca el s'ar fi dat 

§i s'ar fi l&sat 

Jidovilor 

P&g&nilor 

Ca sa-1 nec&jeasc& 

§i sft-1 chinueasca, 

Sa-1 batjocureasca 

§i s&-l r&stigneasc&. 

Nec&jitu-l-o, 

Chinuitu-1-o 

§i batjocuritu-1-o. 

Cu cfima§e de urzica 

Imbracatu-1-o, 

Cu brau de spini 

Incinsu-1-o, 

Cuie prin talpi §i prin palme 

B&tutu-i-o, 

Cu$m& de macie§ 

In cap pusu-i-o, 

Pe cruce de chiparos 

R&stignitu-l-o, 

Sange sfant 

In pahar de argint 

Sprijinitu-i-o, 

Pe mas& pusu-l-o, 

Ca vinul b&utu-l-o, 



Digitized by 



Google 



193 



Dar inapoi mi te fndreapt& 

§i mai stfii pu^in §i a§teapta, 

*Ca sa treaca Sambata, 

Sa vie Dumineca, 

<3& Sambata-i jidoveascS, 

Dumineca-i creatines sea. 

<3and coco§ul a c&nta 

§i cand c&nii vor latra, 

Apele cand s'or pomi 

§i de ziu&s'a zari, 

Atunci sa lepezi 

Straie bune imparate§ti, 

S& iei scule negre calug&re§ti 

§i opinci tar£ne§ti 

§i toiag ingeresc 

$i apoi s& te porne§ti, 

Sa mergi, s& c&18tore§ti 

Prin codrii Haginului y 

Pe calea Rusalimului 

§i poate c& 1-ei gSsi! 

Maica Domnului, 
Domnul cerului 
^i al pSmantului, 
De la inima a oftat, 
Din ochi negri a IScramat 
§i inapoi c& s'a inturnat 
^i s'o pus §i o a§teptat 
Pana o trecut Sambata 
^i o venit Dumineca, 
-C& SambSta-i jidoveasca, 
Dumineca-i cre^tineasca. 
•Cand cuco$ul a cantat 
§i cand canii au latrat, 
Apele cand s'o pornit 
§i deziua s'a zarit, 
Atunci ea a lep^dat 
Straie bune imp&rate§ti, 
§i o luat 

Scule negre c^lugfire^ti, 
Opinci t&r&ne§ti 
^i toiag ingeresc 



(1) Simced = ascufit. 

Marian, Legendele Maicii Domnnlui, 



$£ apoi s'o pornito 

§i o calatorit 

Prin codri Haginului, 

Pe calea Rusalimului 

§i s'o dus pe la Tagda 

§i pe la Magda 

Panfi ce-o sosit 

Pe un munte inalt §i-ascu(it 

Ca o simced (1) de cu^it, 

§i acolo, cum o sosit, 

La pamant ca s'o trantit, 

Cu inima s'o lipit 

De acel munte ascu^it, 

Voind sa-§i faca sfarijit 

Muntele cum o sim^it, 

Ca ceara ca s'o topit f 

Ca argintul s'o sleit 

§i ea sfar$it n f o putut 

Ca sa-§i fac&, cum o vrut. 

De aceea iar s'o pornit 

§i o mers, §i o calatorit, 

Pan'ce o ajuns la o mare. 

Iar cand a dat mare a trece, 

A voit ca sa se inece. 

Marea ca s'a desp&rtit, 

Ea la uscat a e§it 

§i acolo c& s'a intalnit 

Co broasca §i i-o vorbit: 

— Nai vazut, 

N'ai auzit 

De fiul meu, 

De Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Ca un singur fiu am avut 

§i pe acela 1-am pierdut 

§i eu ori cat 1-am catat, 

Nicairi de el n'am dat, 

Dar atata am aflat 

Ca s'o dat 

§i s'o lasat 



u 



Digitized by 



Google 



194 



Jidovilor, 

Paganilor 

Ca sa-1 necSjeascS 

§i sS-1 chinueascfc, 

Sa-1 batjocureascfc 

§i sa-1 rastigneasca ! 

— Sfanta Maic& preacurata, 
Nu fii a?a sup&rata, 

Ca eu, biata, am avut 
Doi-spre-ce feciori 
Frumn^ei 
§i ochi§ei 

De-a dragul sa caji la ei 
§i un car c'o venit 
Si peste ei o trecut 
§i pe to^i ca i-o turtit 
§i pe toji i-o omorit, 
Numai unul mi-o rSmas 
§i tot nu mai plang atata, 
Dac'a^a mi-a fost ursita ! 

Atunci Maica preacurata 
I-o zis broa§tei : 

— Ian striga-1 incoace 
Sfi-1 vad cat e de frumos! 

Broasca indat& l-o chemat 
§i din gur'o cuvantat : 

— Mai Toma, mai Tomiltoc, 
Stebluja de busuioc, 

Ian vin la mama incoace! 

§i cum 1-ostrigat, 
Indat'o §i alergat 
Un broscoiu mare, urit, 
De picioare labanStel 
§i cracana^el 
§i de ochi boldi^e!. 

— Acesta $i-i f eciorul ? 

— Acesta ! 

Maica Domnului o ras 
§i din gura apoi i-o zis: 

— BroascS, in apa vei peri, 
Dar nu te vei impu^i, 
Peri-vei §i te-i usca, 

Ori ?i unde te-i afl&, 



§i in ce apa vei §edea 
Oamenii din ea vor bea! 

§i de aici iar s'o luat 
§i mai departe o plecat 
§i o mers, §i o c&latorit, 
Panfi ce s'o intalnit 
C'un me§ter de lemn vestit. 
§i cu el cum s'o intalnit, 
Din gura c& i-o vorbit: 

— Me?tere de lemn vestit,. 
Nai vazut, n'ai auzit 

De fiul meu, 

De Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Ca un singur fiu am avut 

§i pe acela 1-am pierdut, 

§i eu ori cat 1-am catat, 

Nicfiiri de el n'am dat. 

Iar acuma am aflat 

Cfi s'ar fi dat 

§i s'ar fi lasat 

Jidovilor, 

Paganilor 

Ca sa-1 nac&jeasca 

§i sa-1 chinueasca, 

S&-1 batjocureasca 

§i sa-1 rastigneasca ! 

— De vazut 
Nu 1-am vazut, 
De auzit 

Am auzit, 

Ba §i crucea i-am facut, 

C&ci Jidovii m'o silit. 

§i ei ziceau s'o fac mica, 

Iar eu mare i-am f&cut, 

Cam avut lemn de intrecutt 

Maica Domnului, 
Domnul cerului 
§i al pamantului, 
Pe el ca s'a suparat 
§i ast-fel 1-a blestemat: 

— Sfi lucri cu anul 



Digitized by 



Google 



195 



Ca sa capeji banul! 

§i apoi iara s'a luat 
§i mai departe a plecat, 
Fa^a alba sgariind, 
Cosi^a galbena deparand, 
Din ochi negri l&cramand, 
Pe fiul ei cautand ; 
§i a mers §i a calatorit. 
Pana ce s'a intalnit 
C'un $igan, Merar vesfit, 
§i din gura i-a vorbit : 

— Mai t'g ane > 
Mai fierare! 
N'ai vazut, 
N'ai auzit 
De fiul meu, 
De Dumnezeu, 

De Doranul cerului 

$i al pamantului, 

Ca un singur fiu am avut 

§i pe acela 1-am pierdut 

§i eu ori cat 1-am catat, 

NicSiri de el n'am dat, 

Iar acuma am aflat 

Ca s'ar fi dat 

§i s'ar fi lasat 

Jidovilor, 

Paganilor 

Ca sa-1 necajeasca 

§i sa-1 chinueascS, 

Sa-1 batjocureasca 

§i sS-1 rastigneasca ! 

— Pacat mare ar fi 
A tagadui. 

Nu numai c'am auzit, 
Ci eu chiar 1-am $i vazut, 
Cfi piroane i-am facut. 
§i cand o fost r&stignit 
Singur i-am b&tut piroane 
In mani §i in picioare ! 

— Mai tigane, 
Mai fierare ! 

Sa bati un an cu ciocanul 



Pana-i agonisi banul ! 
§i ast-fel cum a cuvantat, 
Mai departe c'a plecat, 
Fa^a albli sgariind, 
Cosija galbena deparand, 
Din ochi negri lacramand, 
Pe fiul ei cautand 
§i s'a dus, §i s'a tot dus, 
Pana in urma ce a ajuns 
La poarta lui Avram. 
§i o dat cu piciorul stang 
§i poarta nu s'o deschis 
§i o dat cu piciorul drept 
§i poarta ca s'o deschis. 
Domnul Christos a invis, 
Maica preacurata o ras. 
Iar Isus Christos o zis : 

— Pasere maeastra 
Pe aici n'o ajuns, 

Nici suflet de om pamantean 

Aici n'o p&truns, 

Dar tu, Maica mea iubita, 

Vad ca singura ai venit, 

Singura vad c'ai sosit, 

Cu sufletul tau 

§i tot trupultau, 

Cu tot sufletul 

§i cu tot trupul! 

Dara ce vant te-o adus 

Pe aici de ai ajuns ? 

Maica sfanta-i zice: 

— Cum n'oiu ajunge, 
Daca eu te-am avut 
Numai pe tine in lume 
§i te-am fost pierdut, 

De nu-Ji mai §tiam de nume 

§i pe urma am aflat 

Ca te-ai dat 

§i te-ai l&sat 

Jidovilor 

Paganilor 

Sa te necajeasca, 

Sa te chinueasca 



Digitized by 



Google 



196 



§i batjocureascS 

§i sa mi te rastigneasca ! 

— Maica mea iubita, 

Nu fii tu scarbitS, 

Ca eu nu m'am dat 

Nici nu m'am lasat 

Necftjit 

§i chinuit, 

Batjocurit 

§i rastignit 

Nici pentru mine, 

Nici pentru tine, 

Ci pentru legea cea noua, 

Caci pana acuma 

Toji ca^i se na§tea 

Nu se boteza, 

Cafi se insura 

Nu se cununa, 

§i cei ce muria 

Nu se prohodia. 

Dar de acuma inainte 

Caji or crede in sfanta cruce, 

Viaja le-a fi mai dulce, 

Caji s'or na§te 

S'or boteza, 

Caji s'or insura 

S'or §i cununa, 

§i caji or muri 

S'or §i prohodi. 

§i aceste cuvinte 

Cine le-a invaja 



§i le va spune 

Seara cand se va culca, 

Diminea^a cand s'a scula, 

La saptamana, 

La luna, 

La jumatate de an 

§i la un an, 

Pe acela 

L'oiu lu& 

De mana dreapta, 

§i 1-oiu duce 

Pe puntea dreapta, 

Pe la mese intinse 

§i faclii aprinse 

§i 1-oiu slobozi in raiu. 

Dar cin' le-a invaja 

§i nu le va spune 

Sara cand se va culca, 

Dimineata cand s'a scula, 

La s&pt&mana, 

La lunii, 

La jumatate de an 

§i la un an, 

Pe acela 

L-oiu lua 

De mana stanga 

§i 1-oiu duce 

Pe puntea strambS 

Pe la mesestranse, 

Pe la faclii stinse 

§i 1-oiu slobozi in iad ! (1) 



A douS-zeci §i una variants, din ora§ul Siret: 



Supre rasarit de soare 
Este o manastire mare 
Cu douS u§i, cu doua altare: 
Unul mic §i altul mare. 
In altarul eel mai mic 
Sta Santa-Maria mica, 
In altarul eel mai mare 



Sta Santa-Maria mare 

§i cete§te 

Procete§te, 

Pe to^i invat&ceii 

§i apostolii 

Domnului adevere§te. 

§i da in dreapta, 



(1) Diet, de Hie al lui Onufreiu Prunza, reze§. 



Digitized by 



Google 



197 



§i da in stanga 

Catu-mi-i lumea de mare 

Pe sub razele de soare, 

Sa ceteasca 

§i adevereascS 

§i pe fiul sau, 

Pe Dumnezeu. 

Dar ea ori cat s'o muncit 

§io cetit 

§i o procetit, 

Pe fiul sau, 

Pe Dumnezeu, 

N'o putut ca sfi-1 ceteasca 

§i adevereasca, 

Ci o cetit 

§i adeverit 

Pe Ion 

Stint-Ion, 

N&na§ul lui Dumnezeu 

§i cum&trul s8u. 

§i ea cum l-o cetit 

§i l-o adeverit, 

Din gura i-o §i gr&it: 

— Dragul meu, 
CumStrul meu ! 
N'ai vazut, 
N'ai auzit 

De fiul meu, 

De finul tSu, 

De Dumnezeu, 

Care fine cerul 

§i pamantul 

§i toate cate-s intr'insul? 

— De vSzut 
Nu 1-am vazut, 
De auzit 

Am auzit, 

C&-i in campii 

Lui Pilat 

Imparat, 

Unde Jidovii 

S'au adunat 

§i grea munca ca i-au dat. 



Cu camera de urzicfi. 

Imbracatu-1-au, 

Cununa de macie§ 

In cap pusu-i-au, 

Cu brau de ruga 

Incinsu-1-au, 

Pe crucea de chiparos 

Rastignitu-1-au, 

Cu sulija 

In \\\vl 

Lovitu-1-au. 

§i cum il lovia 

Sfantul botez ca cured.... 

Dar tu nu te mi§era, 

Nici te v&er&, 

Ci te culca Sambata 

Spre Dumineca, 

§i te scoaia 

§i te spa Id 

Duminica de dimineaja 

Pe fa^a 

§i purcede 

Calcand 

Din porunca 

In porunca 

Pe cararea lui Adam, 

La fantana lui Iordan, 

§i te pleaca 

§i te spala 

§i te §terge 

De mani§tergurS 

Vargura, 

Ca apoi 1-ei afla 

Iar dupfi ce 1-ei afla, 

Zi din gura a§a: 

— Cine §i-aduce aminte 

De aceste cuvinte 

§i de munca lui Christos, 

Ce a fost lumii de folos, 

Sara culcandu-se, 

Dimineata sculSndu-se, 

§i le va rosti, 

La acela va venl 



Digitized by 



Google 



198 



Maria 

Magdalena 

§i i-a lua 

Sufletul in poale 

§i i 1-a duce pe la isvoare 

Curgatoare, 

Pe la mese intinse 

§i faclii aprinse, 

Pe la pahare direse 

§i pe la pomete 

Mandru inflorite. 

Iara cine nu-§i aduce aminte 

De aceste cuvinte 

§i de munca lui Christos, 

Ce a fost lumii de folos, 

Sara culcandu-se, 

Dimineafa sculanduse, 

§i nu le-a rosti, 

La acela va veni 

Archaiighelul Michail 

§i i-a lua 

Sufletul in sulija 

§i i 1-a duce 

Pe la isvoare 

Necurgatoare, 

Pe la mese neiutinse, 

Pe la faclii neaprinse, 



Pe la pahare de§erte 
§i pe la pomete 
Neinflorite ! 

Cruce in casa, 
Cruce in masa, 
Cruce in toate unghiurile 
§i in toate cornurile 
De casa. 
Da nu-i casa, 
Ci cetate 
Cu u^ile ferecate 
§i inziuate. 

Da in mijlocul casei cine §ede \ 
§ede Ion 
Sdnt-Ion (1) 
Cu haine scurte 
Cu sabia scoasa, 
§ede de cu sara 
PanS in zinioard 
§i din zinioarfc 
Pan& in cant&tori; 
§i din cantatori 
Pana in dalbe zori, 
Iara din dalbe zori 
Pana in rdsarita soarelui, 
Din rasarita soarelui 
In vecii vecilor. Amin ! (2) 



A douS-zeci §i doua 
vina, com. Tereblecea, 

Povestea pove§tilor 

§ede in calea stragelor 
Cu masele 
De ojele 

Cu din^ii de cii§ele. 
Este o casa 
Prea frumoasa, 
Dara nu-i casa, 
Ca-i cetate 

Cu fere§tile ziuate, 



§i tot-odatii ultima variants din Buco- 
distr. Siretului: 

Cu u^ele fereGate. 

Da in cetate cine §ede? 

Maica sfanta 

Cu carte alba 

In mana dreapta 

§i cete§te, 

Precete§te. 
Pre toji fiii cerului 

§i ai pamantului 

I-o cetit 



(1) Aicia cred ca a fost la inceput St. Nichita in loc de Sdnt Ion. 

(2) Com. de Eleuterie Popovici, stud, la §coala reala inferioara. 



Digitized by 



Google 



199 



§i precetit, 
Pre toji i-o adeverit, 
Numai pre fiul sau, 
Singur Dumnezeu, 

L-o cetit 

§i precetit 
f->i nicairi nu l-o adeverit. 

§i dac'o vazut 

C& l-o cetit 

§i precetit 
$i nicairi nu l-o adeverit, 
S'o luat §i s'o pornit 
Pe un deal mare §i ascujit 
Ca o muche de cu$it. 
i->i pe unde ea mergea 
LacrSmile-o napadia 
§i pe pamant ca pica, . 
Pamantul se be^ica, 
Mere de aur se facea, 
Ingerii cS le strangea, 
Dupa dansa le ducea. 
§i s'o dus Maica sfanta 
Pe un munte ascu(it 
<3a o muche de cu{it 
i->i acolo s'o intalnit 
<3u me§terul de lemn. 

— Buna ziua, 
Me^tere de lemn I 

— S&natate buna, 
Maica sfanta ! 
Da ce te can^i, 
Ce te d&ule§ti ? 

— Da eu cum nu m'oiu canta, 
§i cum nu m'oiu dauli, 
Cape toti fiii cerului 

§i ai p&mantului 

I-am cetit 

§i precetit, 
Pe toti i-am adeverit, 
Numai pe fiul meu, 
Singur Dumnezeu, 

L-am cetit 

§i precetit 



§i nicairi nu l-am adeverit 

De vazut 

Nu 1-ai vazut ? 

De auzit 

N'ai auzit? 

— De vizut 

Nu l-am vazut, 

Da de auzit 

Am auzit, 

Ca-i rastignit 
Pe cruce de brad 
In poartS la Pilat, 
Dat pe mana paganeasca 
§i pe limba jidoveascS. 
§i mie ca mi-o ISsat 

Sa fac crucea. 
§i de ce o zis ca s'o fac 

Mai mica, 
De aceea am facut-o 

Mai mare, 
Ca am avut lemn de ajuns. 
Maica Domnului o zis : 

— Da-o-ar bunul Dumnezeu 

S£ lucri cu anul 
§i abia s& cape^i banul; 
Gasdfi buna sa nu fii, 
Casa sa nu Ji se vada 
Din lemne, atatea sa $ii, 
§i in veci tot sarac sa fii ! 

§i iarft^i ca s'o pornit 
Pe un deal mare §i ascujit 
Ca o muche de cujit. 
§i pe unde ea mergea, 
Lacramile-o nfipadiS, 
§i pe pamant ca pica, 
Pamantul se be§ica, 
Mere de aur se facea, 
Ingerii ca le strangea, 
Dupa dansa le ducea. 
§i acolo s'o intalnit 
Cu me§terul de fier. 

— Buna ziua, 
Me^tere de fier ! 



Digitized by 



Google 



200 



— Himultumesc, Maica sfantS! 
Da ce can^i, 
Ce te daule§ti? 

— Da eu cum nu m'oiu canta 
SJi cum nu m'oiu dauli, 

Ca pe to^i fiii cerului 
§i ai pamantului 

I-am cetit 

§i precetit, 
Pe to^i i-am adeverit, 
Numai pe fiul meu, 

Singur Dumnezeu, 

L-am cetit 

§i l-am precetit 
§i nicairi nu l-am adeverit. 

De vazut 

Nu 1-ai vazut, 

De auzit 

N'ai auzit ? 

— De vazut 

Nu l-am vazut, 

De auzit 

Am auzit, 

C8-i rastignit 

Pe cruce de brad 

In poartS la Pilat, 
Dat pe mana jidoveasca 
§i pe limba paganeasca. 
§i mie ca mi-o l^sat 
Sa fac cuie ?ipiroane 
Sa le batS prin mani $i picioare. 

§i de ce mi-o zis 

Sa le fac mai mari, 
De aceea eu le-am facut 
Mai mici, ca n'am avut 

Fier de ajuns! 
Maica sfanta atunci a zis: 

— Blagoslovit sa fii de Dum- 

[nezeu, 
Sfi dai cu ciocanul 
§i sa cape^i banul! 
§i apoi iara s'a pornit 
Pe un deal mare §i ascu^it 



Ca o muche de cu^it 
§i pe unde ea mergea, 
Lacrfimile o n&p&dia 
§i pe p&mant cfi pica, 
Pamantul se b&§ica, 
Mere de aur se facea, 
Ingeriicfc le strSngea, 
DupS dansa le ducea. 
§i s'o intalnit Maica sfant£ 

Co roascd 

Broasea. 
$i o intrebat-o broasea : 

— Maica sfantfi preacuratS, 
Ce e§ti a§a suparata ? 

Maica Domnului i-o zis : 

— Da cum n'oiu fi suparata, 
Cam avut §i eu un fiu 

§i nu-1 gasesc nic&iri ! 

— «Da nu mai fli suparata 
Ca §i eu inca am avut 
Doi-spre-zece fiu?ori 

La picioare cr&co?ei, 
La ochi inholbifyei, 
La pantec burduho§ei, 
Cum is puii mai frumu§ei. 

§i o venit o roata 

Forforoata 
§i pe toji mi i-o omorit de 

[odatS, 
Numai unul mi-o ramas: 

Toma Tomoioc, 

Fir de busuioc, 
De un picioru^ ?chiop. 
§i atata-i de frumu^el 
De-a dragul s& caji la el : 
Ochii ca talgerile, 

Picioarele 

Ca ra§chitoarele, 

Pantecutul 

Ca fldelecutul ! 
§i o zis Maica Domnului : 

— la chiamft-1 sS-1 vad?ieu! 
§i atunci broasea l-o strigat 



Digitized by 



Google 



201 



§i din gur'o euvantat: 
— Tomfi, Tomoioace, 
Fir de busuioace! 

Ian lunge?te-mi-te in coace! 
Maica sf &nt&, preacuratfi, 
C&nd l-o v£zut,i 
O rfis, de s'o prapadit. 
§i de atunci incoace 
Rade toat& Iumea. 

§i o zis Maica Domnului : 

— Da-o-ar bunul Dumnezeu 
Ca tu, broascS, in toata apa 
Sa fli; 

§i in care apa nu-i fi tu, 
Apa aceea sS nu fie buna de 

[baut, 
§i oamenii greats de tine 
Nici odata sS nu aiba ! 

§i tu-i muri 

§i nu te-i impu^i, 

^Numai te-i usca! 
§i apoi iara§i s'a pornit 
Pe un munte ascujit 
Ca o sdmched (1) de cujit 
§i acolo s'o intalnit 
Maica sf&nta c'o jidanca. 

Jidanca smulgea 

Un cuco§ 

§i taia 

O mreana. 
§i o zis Maica sfanta : 

— Bun^ ziua, jidancfc ! 

— Sanitate buna, 

Maica sfanta! 
Da ce te cfinti, 
Ce te dfiule§ti ? 

— Da eu cum nu m'oi canta 
§i cum nu m'oiu dauli, 

C& pe toti fiii cerului 
§i ai pamantului 



I-am cetit 

§i i-am prece tit, 
Pe toti i-am adeverit, 
Numai pe fiul meu, 
Singur Dumnezeu, 

L-am citit 

§i l-am precetit 
§i nicaieri nu l-am adeverit. 

De vazut 

Nu 1-ai vSzut? 

De auzit 

N'ai auzit? 

— De vazut 

Nu l-am vazut, 

De auzit 

Am auzit, 

Ca-i r&stignit 

Pe cruce de brad 

In poartS la Pilat, 
Dat pe mana p&ganeasca 
§i pe limba jidoveasca 

Din partea noastra. 
§i atunci ca se va scula 
Domnu vostru Is. Ckristos, 
Cand cuco§ul acesta 
Va sfiri din blid afara 

§i va sta 
Pe gardina (2) blidului 
§i va bate din aripi 

§i a cant&. 
§i cand mreana aceasta 
In apa s'a arunca 
§i a incepe a inota ! 

Atunci cuco§ul indata 

A sarit 
Pe gardina blidului 

§i a batut 
Din aripi §i a cantat. 
§i mreana a inceput 
A se sbate in ap& 



(1) Sdmched = tai$ul (ascuji^ul) cufitului. 

(2) Gardina = marginea blidului. 



Digitized by 



Google 



202 



§i pre tofi Jidanii 

I-a stropit. 
De atunci fa^a la Jidani 
Ii plina de alunele 

§i Isus Cristos o invis, 
Maica in bra^e l-o cuprins 
§i din gur'a§a ;-o zis : 

— Ah ! fiul meu prea iubite, 
Prea frumoase §i prea dulce ! 

De ce te-ai l&sat 
§i de ce te-ai dat 
Pe mana paganeasca 
§i pe limb& jidoveasca, 
De mi te-au infaim&ntat? (1) 

— Of ! Maica mea iubita ! 

Cu cat vorbe§ti, 
Cu atata grese^ti, 
C& eu nu m'am dat, 
Nici nu m'am l&sat 
Numai pentru mine 
Ori numai pentru tine 
Nacazului 
$i chinului. 
Da m'am dat 
§i m'am lasat 
Pentru toata lumea asta, 
G& eu pana nu ma dam 
§i pana nu m£ l&sam 
Chinului 
§i nacazului, 
Nu umbla mama dupa copil, 
Nici copilul dupa mama, 
Nici vaca dupa vi^el, 
Nici vi^elul dupa vaca, 
Nici oaia dupa miel, 
Nici mielul dupa oaie. 

Da de cand m'am dat 
§i m'am l&sat 
Chinului 



§i nacazului 
Umbla copilul dupa mama 
§i mama dupa copil 
§i vi^elul dup§ vaca 
§i vaca dup£ vifel, 
§i mielul dupa oaie 
§i oaia dupS miel. 
Pana atunci nu s'auzia 
Glas de fata mare 
§i glas de fecior holteiu, 

Cucul cantand 

Pasari sdfdrdnd, (2) 

Pluguri arand, 
Neveste de pranz ducand, 
Pe Dumnezeu l&udand. 

Cruce in casa, 

Cruce in masa, 
Cruce in tuspatru corhuri de 

[casa, 
Da in casa cine §ede? 

— $ede Ion 

Sdnt-Ion 
Cu cama§a scurta, 
Cu sabie smulta, 
§ede din sara 
Pana in sdnioard (3), 
§i din sanioara 
Pana in cantatori, 
§i din cantatori 
Pana in zori. 
Soarele o rasarit, 
Domnul nostru Isus Christos 
[o invis 

§i Ion 

Sant-Ion 
In bra^e c& l-o cuprins 

§i l-o botezat. 
§i de atuncia se boteaza 

Toata lumea. 



(1) A infdimdntd = a munci, a chinui. 

(2) Sdfdrdnd = cantand. 

(3) Sdnioard = cand e intuneric. 



Digitized by 



Google 



203 



§i a§a Dumnezeu prea sfant. 
O lasat pe acest pamant. 
Cine o $ti povestea asta 

§i a spune-o la luna, 

La saptfimana, 

La un an 
§i la jumatate de an, 

Or veni 

Ingerii 

§i 1-or lua 

De mana dreapta, 

§i lor duce 

Pe calea dreapta, 
Unde-s mesele intinse 
§i facliile aprinse 

§i s'a veseli 

Cu toji dreptii. 



Iar cine a §ti-o 
§i n'a spune-o 
La luna, 
La saptamana, 
La un an 

§i la jumatate de an, 
Or veni 
Diavoli 
§i 1-or lua 
De mana stanga 
§i 1-or duce 
Pe calea stramba, 

Unde-s mesele stranse, 

§i facliile stinse 

§i s'a infaimanta 

Cu to$i diavolii, Amin! 



(1) 



3. — Prima variants a legendei despre Cdtdarea Domnului 
nostru Is. Chr., uzitatS la Romanii din Moldova §i cunoscutS 
acestora sub numirea de « Povestea Maicii Domnului*, sunS 
precum urmeazSL: 



A fost odata un om mare 
Cu toporu mare 
§i s'o dus in padurea mare, 
Ca sa faca lemn mare, 
§i l-o scos in campu mare 
§i o facut biserica mare 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
Cu ferestrele^spre si soare (2). 
In altarul eel mare. 
§edea Sfanta-Maria mare, 
In altarul eel mic 
§edea Sfanta-Maria mica; 
In altarul de mSrgaritar 
§edea Maica Domnului, 
De cetia §i slujia 
Cata in car^i, 



Cata in toate parole, 
Ca sa vada pe fiul s&u, 
Pe Dumnezeu. 

Pe fiu-sau Dumnezeu nu l-o 

[vazut, 
Ci o vazut pe Ion, 
Sdnt'Ion } 

Nana§u lui Dumnezeu. 
De cat loc l-o vazut, 
Inainte i-o e§it, 
Cupar galben pana in pamant. 
Naframi inainte i-o intins, 
Calea i-o cuprins : 
— Hei Ioane, 
St. Ioane! 
N'ai vazut, 



(1) Diet, de Irina Bulbuc, §i com. de Pavel Scripcariu, stud, gimn.; — 
comp. §i « Povestea Maicii Domnului*, publ. de El. N. Voronca, op. cit. 
Partea IV §i V, p. 972. 

(2) Unii zic «cu trei zebrele despre soare». 



Digitized by 



Google 



204 



N'ai intalnit 
Pe fiul meu, 
Pe finul tau, 
Pe Dumnezeu? 
— De vazut 
Nu 1-am v&zut, 
De patima am auzit, 
Ca !1 chinuira 
Canii paganii de Jidani, 
Spurcaji, 
Nebotezaji ; 

CoroanS de spini pe cap pu- 

[su-i-o, 
Cu brau de ciulini incinsu-1-o 
In sus svarlitu-1-o, 
Trei rani facutu-i-o, 
Trei pahare de sange cursu-i-o, 
Canii, 
PUganii 

De mare bucurie bautu-l-o, 
Cat b&ut, 
Baut, 

Cat mai mult irosit ! 
Maica Domnului, cand a auzit, 
O §tiut un mare munte ascufit, 
Ca o simcea (1) de cu^it 
§i s'o dus acolo ca s&-§! puie 

[inima 
Sa-§i faca singura sama (2). 
Cand o ajuns acolo, 
Muntele ca ceara s'o topit 
§i ca auru s'o sleit. 
O §tiut un bulatSu (3) mare 
[f ara fund ; 
Cand o ajuns o fost prund, 



A fost r&mas numai o leaca 
[de baltita, 
Din care o e$it o broscnfd. 

— Of! maica! 
Ce te vaic&re§ti, 

Ce te tangue§ti a§a tare? 

— Cum nu m'oiu vaicar& 
§i cum nu m'oiu tangui 
Dupa fiul meu, 

Dupa Dumnezeu ? 

— Maica ! nu. bfiga sama, 
Nu te v£ic£ra a$a tare, 

C& §i eu am avut 12 pui^ori 
§i o venit o roata forforoata 
§i i-o calcat pe to^i odata, 
§i numai unul o scapat, 
Care o fost mai mititel 
§i de drag ce mi-o fost, 
I-am pus numele Bustrioc. 

— la sa-1 vid §i eu, broscu^a ! 

— Busuioace, 

Vm' la mama incoace ! 
Tare era suparata Maica Doin- 

[nului, 
Dar cand l-o vazut 
Cu ni§te picioare bascarajele, 
Cu ni§te mani l&bo§ele, 
Cu ni§te ochi boldi^ei, 
O zambit a rade, 
§i o luat Maica Domnului pa 
[broasca 
§i o svarlit-o cu picioru, 
§i o zis : Broasca unde n'a fi, 
Apa sa nu fie buna de baut. 
§i s'o luat Maica Domnului 



«§i s'o dus inainte; s'o intalnit pe drum cu me§teru de lemn 
§i l-o intrebat Maica Domnului : 
— «De unde vii, me§tere de lemn ? 



( 1 ) Simcea = sau ascu^i^ul cujitului. 

(2) A-§i face cine-va seama = a se omori, a se sinucide. 

(3) Bulatau — iaz glodos cu broa?te multe. 



Digitized by 



Google 



205 

— «Da vin cS m'o chemat Jidanii sa le fac o cruoe de rUstignit, 
ei o zis s'o fac u§oara ca s'o putem purta, da eu am f acut-o mare, 
ca este lemn destul ! 

«Maica Domnului l-o blestemat a?a : 

— Sa lucri cu anu 
§i sa cape^i banu! 

«S , o pornit tot inainte Maica Domnului §i s'o intalnit cu un 
figan, {iganu de departe o zis: 

— Buna calea, Maica! 

— De unde vii, me§tere de fier? 

— «Da vin ca m'o pus Jidanii sa fac piroane, mi-o dat fier pu- 
Jintel §i inca am mai f urat din el, ca sa nu fie piroanele groase 
sa-1 doara pe fiui tau! 

— Sa dai odata cu ciocanu 
§i sa cape$i banu ! 

«§i s'o dus tot inainte Maica Domnului, §i o ajunsla Jidani, unde 
s'o chinuit Domnul Christos, §i o intratin casa la Jidani. Jidanii 
toeinai atunci se puneau la masa. Atunci au strigat Jidovii: 

— Ce cauji pe fiul tau, 
Pe Dumnezeu? 

«Ei este al §eaptelea parete; cat sange i-am baut, cat i-am 
irosit, atunci va invia el, de unde este de la al 7-lea parete. Cand 
a canta coeo§u ista ca-i fript, §i a bate din aripi, §i a canta, $i 
cand a mi§ca pdstrdvul ista, ca este fiert, §i a e§i din blid afara ! 

« Atunci ei uitandu-se la Maica Domnului, coco§u o inviat §i o § 
e$it din blid (strachina) afara §i au cantat, §i pastravul iara§i 
au ie§it din blid afar& ?i au inviat, ei uitandu-se in blid, pastra- 
vul au dat din coada si i-o stropit ; §i coco^u o batut din aripi 
ca sa cante §i iar i-o stropit pe obraz, §i de atunci pestri^i au 
ramas §i ei pe obraz. 

% «Domnul sfant au e§it de unde o fost §i s'oluat pe drum. Ji- 
danii dupa Maica Domnului, de da cu fuga §i svarlia cu bo- 
lohani. 

Maica Domnului lua bolohanii §i-i svarlia inapoi §i din bolo- 
hani se faceau oaud ro§ii. 

Ǥi o intrebat Jidanii ce sunt acelea? 

«Maiea Domnului au zis ca : 

«Sunt oaua ro§i, c£ci astazi e ziua de Pa§ti §i va fi cat va fi 
lumea. 



Digitized by 



Google 



206 



<Cine $tie povestea asta §i n'a spune-o, il va lua Maica Dom- 
nului de mana stanga §i-l va duce pe puntea stramba la mese 
stranse, la faclii stinse. Da cine o §ti-o §i o va spune la anu, la 
luna, la saptfiinana, il va lua de mana dreapta $i-l va duce pe o 
punte lata, unde se judeca drep^ii cu intelepjii pe la mese intinse, 
cu pahare piine $i cu faclii aprinse (1). 

A doua varianta din Moldova, cunoscutS sub numirea de 
«Povestea lui Chris tos », e aceasta: 



O purees omul mare 
Cu toporul mare 
La padurea mare, 
Indurat, 

In patru dischicat, 
Sa faca manastire mare, 
Cu noua altare, 
Cu noua raze de soare. 
In strana cea mare 
§edea Sfanta-Maria mare, 
In strana cea mica 
§edea Sfanta-Maria mica, 
In poarta cerului 
§edea Maica Precista. 
Pe carticica cetia, 
Din guri^a procetia, 
Pe to$i oamenii lui Dumnezeu 
ii gasia, 
Numai pe fiul ei 
Din trupul ei 
Nu-1 gasia/ 

O purees pe cararea lui Adam 
La fantana lui Iordan 
Ca sa-1 gaseasca 
Pe fiul ei, 
Din trupul ei. 
S'o intalnit culon, 
Sfantu Ion. 
— Ioane, 
Sfinte Ioane ! 
N'ai v&zut, 



N'ai auzit, 
De fiul meu 
Din trupul meu? 

— Maicu^a . . . de vazut . . . 
Nu 1-am vazut, 

Dar de nume i-am auzit . . . 

Ca l-o prins 

Canii 

Paganii, 

Spurca^ii de Jidovi, 

§i i-o dat chin nespus 

Neauzit, 

De nime nevazut. 

Cununa de schini in cap i-o pus, 

Trestie pe sub unghii i-o varat, 

Cuie de cer in talpi i-o batut, 

Sangele i-o curs, 

Din sange gi$&, 

Din gi^a, poama, 

Din poama gin, 

Din ginprecistania cre§tinilor! 

§i o purees Maica Domnului 

Vaicarandu-se 

§i-o ajuns la fantana lui Iordan 

§i-i ese broscufa inainte. 

— Buna dimineata, broscufar 

— Mul^umesc, MaicujS! 

— Maicu^a, da ce e§ti a§a 

[mahnita §i suparata? 

— Broscufa . . . cum n'oiu fi 

[mahnM 



(1) Publ. de M. Lupescu in §ezatoarea. An. I. Falticeni 1892, pag, 177. 



Digitized by 



Google 



207 



§i sup&rata, 

Ca am avut un flu a meu, 

Din trupul meu, 

$i acu am auzit cS l-o prins 

Canii 

Paganii, 

Spurcatii de Jidovi. 

§i i-o dat chin nespus 

Neauzit, 

De nime nevazut. 

Cununa de schini in cap i-o pus, 

Trestii pe sub unghii i-o varat, 

Cuie de cer in taichi i-o batut, 

Sangele i l-o scurs, 

Din sSnge gita, 

Din gi^a poama, 

Din poama gin. 

Di gin presistania cre§tinilor. 

— M&icu$& .. . ! nici nu te in- 

[trista, 
Nici te supSra, 
Ca eu am avut doi-spre-zece 
§i o venit o roata 
Forforoata 

§i mi-o luat un-spre-zece odata 
§i am ramas numai cu unul 
§i acela-i din ochi hoibatel 
§i din chicioare b&scScaratel. 

— la cheam5-l sS-1 vad si eu! 

— Saminoace, 

la vin tu la maica incoace ! 

El, hup, hup, hup! 

Maica Domnului zambe arade: 

— Blagoslovita sa fii tu, bros- 

[cuta! 
In fantana sS tr8e§ti, 
In fant&na sa putreze§ti, 
Cre^tinii de pe tine apa sa bea, 
Tu spqrcata de Jidovi sa nu fii! 
§i-o purees Maica Domnului 
§i s'o intalnit c'un me§ter de 

[lemn: 

— Me$ter de iemn! 



N'a^i vazut, 
N'a^i auzit 
De fiul meu 
Din trupul meu ? 

— Maicu$a . . . de vazut 
Nu 1-am vazut, 

Da de nume i-am auzit, 

Co venit la noi 

Canii 

PSganii, 

Spurcatii de Jidovi 

§i o zis sa f acem cuie de lemn 

Din ce in ce mai mici, 

Da noi f acem 

Din ce in ce mai mari, 

Cavern de ajuns! 

— Blagosloviti sa fiti voi, 
Me§teri de lemn ! 

SS lucrati cu anul 

§i apoi s^ ca$tigati banul! 

§i o purees Maica Domnului 

Vaicarandu-se 

§i s'o intalnit c'un me§terdecer. 

— Me§ter de cer ! 
N'ati vazut, 
N'ati auzit 

De fiul meu ? 

— Maicuta, de vazut . . . 
Nu 1-am vazut, 

Da de nume i-am auzit, 

Co venit la noi 

Canii 

Paganii, 

Spurcatii de Jidovi 

§i o zis s8 facem cuie de cer 

Din ce in ce mai mari, 

Da noi facem 

Din ce in ce mai mici, 

Sa ni se ramae §i noua 

O leaca din cer ! . . . 

— Blagosloviti sa fiti voi, 
Me§teri de cer, 

Sa dati odata cu ciocanul 



Digitized by 



Google 



208 



§i sa ca§tiga$i banul! 

§i o purees Maica Doranului 

§i o ajuns la dealul Garaleului, 

Ascu^it 

Ca o rauche de cujit, 

De ce-1 suia 

De ce se topia 

§i mai frumos se facea ! 

§i o ajuns la poarta Raiului. 

DS cu chiciorul stang, 

Nu se deschide, 

Da cu chiciorul drept, 

Se deschide. 

— Cine este ? 
Intreaba Isus. 

— Eu sunt, fiul meu! 

— Maicu^a! 
Pasare maeastra 
N'a umblat pe aici. 

Da d-ta ca e§ti om pamantean ? 

— Tu e§ti fiul meu 
Din trupul meu 

§i am auzit 

Ca te-o prins 

Canii 

Paganii, 

Spurcafii de Jidovi. 

§i ti-o dat chin 

Nespus, 

Neauzit, 

De nime nevazut. 

Cununa de schini in cap $i-o pus, 

Trestiipe sub unchii ti-o vSrat, 

Cuie de cer in talchi Ji-o b&tut. 

Sangele Ji-o curs, 

Din sange gi^a, 

Din gita poama, 

Din poama gin, 

Din gin pre?istenia cre§tinilor ! 

— Maicu^a.. pana nu ma da 

[de chin 



La canii 
Paganii, 

Spurcajii de Iidovi, 
Cine se na§tea 
Nu se boteza, 
Cine se impreuna 
Nu se cununa, 
Pe§tele in apa nu se sb&Lea, 
Cuco§ii nu canta. 
Da de cand m'am dat de chin 
La c&nii 
PSgSnii, 

Spurcatii de Jidovi, 
Cine se na§te 
Se boteaza. 
Cine se impreuna 
Se cununi. 

Pe§teie in apa se sbate, 
Cuco§ii canti. 
Cine a !$ti-o 
§i a spune-o 
AstS poveste 
La lunii, 
La saptamana, 
Maica Domnului 
L-a lua de mana dreapta, 
L-a duce pe car area dreaptS, 
La masa intinsa, 
La faclie aprinsfi, 
La pahare pline, 
La cuvinte bune. 
Dar cine a $ti-o 
§i n'a spune-o 
Asta poveste 
La luna, 
La saptamana, 
L-a lua Maica Domnirlui de 
[mana sfcanga, 
L-a duce pe cararea stramba. 
La ochi bolditi, 
La din$i ranji^i (1) 



(1) Publ. de N. Trofin in §ezatoarea. Vol. VI, p. 161. 



Digitized by v 



Google 



209 



A treia variants din Moldova, §i anume din jud. Suceava, 
com. Broijteni : 



S'o luat un om mare 

Cu securea mare, 

S'o dus in padurea mare, 

O taiat lemn mare, 

O facut biserica mare 

Cu 9 u§i, 9 altare, 

Cu 9 zebrele (1) despre soare. 

In zebreaua cea mai mare 

§edea Maica Precista, 

In zebreaua cea mai mica 

§edea Santa-Maria mica. 

Maica Precista avea 

Nuraai un flu 

Din trupu-i 

§i acela 1-a pierdut, 

L-au furat 

Canii de Jidovi spurca^i 

Neboteza^i. 

S'o luat Maica Precista 

Cu par galben despletit, 

Cu lacrami pana in pamant 

Sa-1 cate in lume, 

In impara^ie, 

Ca Dumnezeu sS ne \\q, 

Ca cuvantul din poveste 

Mult mai inainte este, 

Dumnezeu la noi sosesce, 

Cu mult dar ne daruesce. 

O ajuns la Ion 

S&nt-Ion. 

— Ioane 
Sant-Ioane ! 

N'ai vazut pe flu meu, 
Pe firm tau, 
Pe Dumnezeu ? 

— De vazut, nu 1-am vazut, 



De auzit am auzit 

Ca-i in poarta Raiului, 

II muncesc canii de Jidovi 

Spurcati, 

Nebotezaji ! 

S'o dus Maica Precista, 

TSlpile inghimpandu-^i, 

Manile frangandu-§i 

§i-o ajuns la me§terul de lemn. 

— Buna ziua, me§tere de lemn! 

— Mul^umesc, Maica Precista ! 
Da ce te dSule§ti, 

De ce te mi§ele§ti ? (2) 

— Da cum nu m'oiu dSula 
§i cum nu m'oiu mi§ela, 
Ca numai un flu am avut 
Din trup 

§i acela mi 1-am pierdut, 
Mi l-au furat 
Canii de Jidovi 
Spurcati, 
Nebotezati ! 

— De vazut, nu 1-am vazut, 
De auzit am auzit 

C£-i sus in poarta Raiului, 

II muncesc canii de Jidovi 

Spurcati, 

Nebotezati. 

Cu camera de urzica 

Imbracatu-1-o, 

Cu brau de macie$ 

Incinsu-1-o, 

Cununa de spini 

In cap pusu-i-o, 

Cuie §i piroane 

Prin talpi §i prin palme 



(1) Zebrele = strane. 

(2) A dduli §i a mi§eli in sensul zicerii poporului inseamna : a vSerfc, 
a boci 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 14 



Digitized by 



Google 



210 



Batu tu-i-o. 

Au venit la mine, 

De le-am facut cuie §i piroane. 

Da ei au zis sa le f ac mai mici, 

Eu le-am facut mai mari ! 

L-a blagoslovit Maica Dom- 
[nului 
Sa lucre cu anul 
S3 ca^tige banul. 

S'o dus iar Maica Domnului, 
Par galben despletind, 
TSlpile inghimpandu-§i, 
Manele frangandu-§i. 
§i a ajuns la me§teru de Her. 

— Buna ziua, me§tere de fler! 

— Mul^umesc, Maica Precista! 
Ce te plangi, ce te daule§ti ? 

— Cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu daula, 

Ca numai un fiu am avut x 
§i acela 1-am pierdut, 
N'ai auzit, 
Nu 1-ai vazut? 

— De vazut, nu 1-am vazut, 
Da am auzit, 

Ca-i sua la Ierusalim 
In poarta Raiului, 
II muncesc canii de Jidovi 
Spurcati, 
Nebotezaji. 
Cu camera de urzica 
Imbracatu-1-o, 
Cununa de spini 
Pe cap pusu-i-o, 
Cubrau de macie§ incinsu-1-o, 
In sfantul obraz scuipatu-1-o. 
§i au zis sa le fac cuie §i pi- 

[roane, 
Deceauzis sale fac mai mari, 
Eu le-am facut mai mici 
§i mai sub$irele, 
Ca sa nu aiba dureri grele. 



L-a blagoslovit Maica Domnu- 

[lui: 

— Sa dai odata cu ciocanu 
§i sa ca§tigi banu! 

S'aluatiar Maica Domnului, 
Cu par galben despletit, 
Cu lucrami pana in pamant 
§i a ajuns la o broascd. 

— Buna ziua, broasca ! 

— Mul^umesc, Maica ! 

Ce te plangi, ce te daule§ti? 

— Cum n'oiu plange, cum nu 

[m'oiu daula, 
Ca numai un fiu 
Din trupul meu am avut 
§i acela 1-am pierdut ! 

— Maica! eu am avut 9 fii 
§i o venit o roat& 
Forforoata 

§i o omorit 8 odata, 
Numai unu mi-o r&mas I 

— la cheama-1 incoace I 

— Tomo, Tomoloace, 
Ie§i din busuioace, 
Vino la maica incoace I 

Cand l-a vazut, 
A zambit de ras 
§i l-a blagoslovit : 

— Sa fii blagoslovita, broascfi, 
Sa mori, sa nu te impu^e$ti, 
Sa bee oamenii apa de pe tine, 
Sa nu se spurce. 

§i a plecat Maica Dom- 

[nului 

A merspana cea ajuns la Jidovi 

§i au intrebat-o ce cauta ? 

Maica Domnului le-o r&s- 

[puns i 

— Pe Isus Christos ! J 

Ei au raspuns: El este mort 

§i atunci a invia 

Cand a bate cucopul ista 



Digitized by 



Google 



211 



§i a canta, 

Care este fiert de 3 zile §i 3 
[nop^i ! 

Maica Domnului s'arugat 
§i cuco§ul a inviat 
§i a batut din aripi §i a cantat. 

De atunci sunt Jidovii 
[pestriji pe obraz. 

§i a zis Maica Domnului: 
— Cine a $ti aceasta poveste 
§i n'a spune-o, 
L-oiu lua de mana stanga 



L-oiu duce pe calea stramba 

La mese stranse, 

La cuvinte rele, 

La pahare goale. 

§i care a §ti-o 

§i a spune-o, 

L-oiu lua de mana dreapta, 

L-oiu duce pe calea dreaptS 

La mese intinse, 

La pahare pline, 

La cuvinte bune. (1) 



A patra variants din Moldova, jud. Ia§i, com. Bucium: 



Poveste, poveste, 
Inainte mult mai este, 
Bas (2) in cer, bas in pamant, 
Curge aur, margarint. 

S'o sculat un om mare 
Din satu mare 
Cu un car mare, 
Cu boi mari, 

$i s'o dus in padurea mare 
Cu toporu mare, . 
Ca sa taie un Jemn mare, 
Sa faca o biseric£ mare, 
Cu noua u§i §i nouaaltare, 
Cu noua zdbrele (3) 
Dupa sfintele stele. 
In zabreaua mica 
§edea Santa-Maria micS, 
In zabreaua mare 
§edea Santa-Maria mare. 
In zabreaua despre rasarit 
§edea sfanta Maica Maria 
§i cetia. 
Di trii zile, di trii nop$i, 



Di cand cauta la car{i. 

Tate pasarile 

§i angheliile 

Se gasise, 

Numai pe Is. Chr. nu-1 gasise. 

S'o uitat in sus, 

S'o uitat in jos 

§i n'o vazut nimica. 

S'o uitat in spre rasarit 

§i o vazut 

Pe Ion 

Sdnt-Ion } 

Nana^ul lui Dumnezeu 

§i i-o intrebat: 

— Ioane 
Sant-Ioane ! 

Nana§ul lui Dumnezeu, 
Nai vazut pe finul tau 
§i pe fiul meu ? 

— Nu 1-am vazut, Maica Ma- 

frie! 
Ii raspunse. 
§i o purees Maica Maria, 



(1) Diet deloana Dumitru Chiorbia, in etate de70de ani, %\ com. de 
d-1 M. Lupescu. 

(2) Poate basm sau glas. 

(3) In loc de parmacldc. 



Digitized by 



Google 



212 



Cosiji negre despletind, 

Marg&ritari imjirand, 

Din ochi negri l&cramand. 

Unde lacrima (chica) cadea, 

Doua meri§oare de aur se f acea f 

Ingerii C& le strangea 

§i in san i le punea. 

§i s'o intalnit 

Cu me§teri de lemn. 

— Buna calea, me§teri de lemn! 

— Multumim d-tale, Maica Pre- 

[cista, 
Ce plangi, ce te vaicare§ti ? 

— O ! cum n'oiu plange 
§i nu m'oiu v&icara, 

Ca un singur fiu am avut 

Din co§ul meu 

§i nici de acela n'avui parte. 

Ticalo§iide Jidovi mi ]-auprins 

$i nu §tiu unde-a fi acu, 

Nu cura-va a^i auzit de dansul? 

— Of! Doamne, sf. Maica Ma- 

ine, 
§i noi ne-am tamplat pe acolo 
§i ni-au zis sa facem 
U cruce mai mica. 
Fiind cam soare 
§i avand lene mare, 
Le-am f&cut-o cam mare! 

Maica Domnului o oftat 
§i o §i plecat 
§i din gur'o cuvantat : 

— Voi, me^teri de lemn, 
Sa lucra^i cu anul 

§i apoi sa vede^i banul ! 

Mergand inainte 
S'o intalnit 
Cu me§teri de f ier : 

— Buna calea, me§teri de fler, 

— Multumim d-tale, Maica 

Precista ! 

— Ce plangi, ce te vaicare§ti ? 

— O ! cum n'oiu plange, 



Cum nu m'oiu vaicara, 

C& un singur fiu am avut 

Din co§ul meu 

§i nici de acela n'avui parte. 

Tic&lo§ii de Jidovi mi 1-au prins 

§i nu §tiu unde a fi acu. 

Nu cum-va a$i auzit 

De el, pe unde a$i umblat ! 

— Ba cum nu. 

Ca §i noi ne-am intamplat, 
Cand Jidovi-1 rSstignira 
§i ei bani ca ne platirfi, 
Sale facem cuie cat mai mari, 
Iar noi le-am facut maimici! 
Maica Domnului o oftat 
§i din gur'a cuvantat : 

— Voi, me§teri de fier ! 
Sa daji cu ciocanul 

§i sa ca§tiga$i banul ! 
§i unde munci^i, 
Aur sa gasi^i ! 

§i plecand mai voioasa 
S'o intalnit la o fantana 
Cu o broascd. 

— Buna calea, broasca! 

— Muljumesc d-tale, Maica Ma- 
ine! 
Ce plangi, ce oftezi, 
De ce te vaicarezi ? 
Cum n'oiu plange §i oiu ofta, 
Cum nu m'oiu vaicara, 
C& un singur fiu am avut 
Din co§ul meu 
§i nici de acela n'avui parte. 
Ticalo§ii de Jidovi mi 1-au prins 
§i nu §tiu unde a fi acu ! 

— Alei, Maica Precista, 
Pentru un singur fiu 
Atata plans §i oftat 

§i atata vaic&rat, 
Da ce sa zic eu, c'am avut 
Doi-spre-zece, §i o trecut 
O roata 



Digitized by 



Google 



213 



Forforoata 

Cu obada lata 

§i mi i-o lafit de odata 

§i numai unu mi-o remas: 

Toma Tumurug, 

Cu picioarele 

Ca ra§chitoarele, 

Cu manu^ele 

Ca secerele, 

Iar capui lui 

Strut de busuioc. 

De ochi bulbuca^el, 

De chicioare ciocantyel, 

In cap cat oborocul ! 

Maica Domnului 
Lo zis s&-l cheme. 

Broasca incepu a striga: 
— Tomo, Tomoroage! 
Ie§i din busuioace, 
Vin' la mama incoace! 

De odata e§i un broscoiu 
[mare 
§i boldit. 
Maica Domnului, 
Zimbind de ras, 
A blagoslovit-o §i o zis : 
— Broasca, broascfi! 
In care apa nu-i fie, 
Buna sa nu fie. 
Cine te-a ucide 
Sa se impu^easca, 
Iar tu sa te usuci 
§i s& nu te impute§ti. 
Tu, broasca, n'ai vazut, 
N'ai auzit 

Despre singurul meu fiu, 
Unde 1-au dus 
§i ce au f acut Jidovi cu el? 
—Of! Doamne ! 
Sfanta Maica Marie! 
Du-te la poarta cur^ii lui Pilat, 
Bate cu piciorul stang in poartS, 
Porjile s'or deschide, 



Cuco^ul a canta 

§i pe§tele s'a bate 

§i Christos a invia. 

Ei Jidovii 

De trei zile §i trei nop^i, 

De cand fierb un cuco§ 

§i un pe§te, 

Zicand ca cand cuco^ul a invia 

§i a canta 

§i pe§tele s'a bate, 

Atunci a invia §i Christos. 

Maica Domnului purcese 
§i se duse 
La Pilat 

§i batu cu piciorul stang 
§i porjile nu s'au deschis, 
§i o batut cu piciorul drept 
§i porjile s'o deschis. 
Cuco§ul o cantat, 
Pe^tele s'o batut 
§i Christos o inviat 
§i Maica Domnului o intrebat 
Pre Christos: 

— Of! Doamne ! 
Ce te lasara§i 
La canii de Jidovi, , 
De te-au r&stignit 
§i te-au batjocorit? 

— O! Maica mea prea sfanta 
Nu m'am l&sat pentru mine 
Sau pentru tine, 
Da eu m'am lasat 
Pentru lumea toata, 
Ca cine se lua 
Nu se cununa, 
Cine se na§tea 
Nu se boteza, 
Nu cata 

Copchilui de mama 
§i mama de copchil, 
Purcelul de scroafa 
§i scroafa de purcel, 
Oaia de miel 



Digitized by 



Google 



214 



§i mielul de oaie, 

Vaca de ji^el 

§i ji^elul de vaca. 

Da acu toate 

Dup& calea lor se cata, 

§i acu cine va $ti 

Aceste trei cuvin^ele 

§i mi le-a spune 

La lunS 

La saptamana, 

L-oiu lua de mana dreapta 



§i l-oiu ducepe car area dreaptS 

La mese'ntinse, 

FSclii aprinse 

§i pahare pline. 

Da cine le-o §ti 

§i nu mi le-a spune, 

L-oiu lua de mana stangfi, 

L-oiu duce pe cSrarea stramba 

La mese stranse, 

Faclii stinse 

§i pahare goale (1). 



A cincea variants, din Moldova,]\id. Suceava, satul Holda, 
com. Bro§teni, sun& precum urmeazft: 



S'o facut odata 

Un om mare, 

Cu toporul mare, 

S'o dus in padurea mare 

§i o facut lemn mare 

§i l-o scos in campul mare 

Ca sa fac'o biserica mare. 

§i o facut o biserica mare 

Cu 9 u§i, cu 9 altare, 

Cu 9 ferestre in spre soare. 

In altarul mare 

§edea SantS-Maria mare 

In altarul mic 

§edea Santa-Maria mica, 

In altarul de margaritar 

§edea Maica Domnului 

§i cetia 

§i slujia 

Cata in car^i, 

C&ta in toate parole, 

Ca sa vada pe flu sau, 

Pe Dumnezeu. 

Pe fiu sau, Dumnezeu, 

Nu l-o vazut, 

Da o vazut 



Pe Ion 

Sant-Ion % 

Mna§u lui Dumnezeu. 

De cat loc l-o vazut, 

Inainte i-o ie§it, 

Cu par galben despletit, 

Lacrami verzipana in pamant. 

Naframi inainte i-o intins, 

Calea i-o cuprins 

§i din gurS ca i-o zis : 

— Ei, Ioane, 

Sdnt-Ioane! 

N'ai v&zutpe fiul ineu, 

Pe finul t&u, 

Pe Dumnezeu ? 

— De vazut nu 1-am vazut, 

De patima i-am auzit, 

Ca-1 chinuesc canii 

Paganii 

De Jidovi spurcaji 

§i neboteza^i. 

Coroanft de spini 

In cap pusu-i-o, # 

Cu brau de ciulini 

Incinsu-1-o, 



(1) Diet, de Toader Ionescu, randa§, $i com. de d-1 G. Teodorescu 
prin d-1 M. Lupescu. 



Digitized by 



Google 



215 



In sus svarlitu-1-o, 

In suli^i sprijinitu-1-o, 

Trei rani facutu-i-o, 

Trei pahare de sange cursu-i-o. 

Canii 

Paganii, 

De mare bucurie, bSutu-1-o. 

Cat baut, baut, 

Cat nu, mai mult istr&vit! 

Maica Domnului, 
Cand oauzit, 
A strans un munte mare 
§i aseu^it 

Ca o simcea de cujit, 
S'o dus acolo ca sa-§i puie inima 
SS-§i faca singurS sama. 
Cand acolo a ajuns 
Ca ceara s'o topit, 
Ca auru s'o sleit. 
O §tiut un buldtdu (iaz, lac mic), 
Mare fara de fund, 
Cand a ajuns acolo, 
A fost prund. 

A fostramas oleaca de baltija 
§i a e§it o broscufd. 
— Of Maica! ce te vaere^ti, 
Ce te tangue§ti 
A§a tare? 

— Cum nu m'oiu vaera 
§i cum nu m'oiu tangui 
Dupa fiul meu, 
Dupa Dumnezeu ! 
—Maica! nu baga seama, 
Nu te vaera a§a tare, 
Ca §i eu am avut 
Doi-spre-zece pui§ori 
§i o venit o roata 
ForforoatS (hodorogita) 
§i i-o calcat pe to^i odata 
§i unu o scapat, 
Care a fost mai mititel. 
§i de drag ce mi-o fost, 
I-am pus numele Busuioc. 



—la sa-1 vad §i eu, broscuta! 
— Busuioace! 
Arata-te incoace! 
Tare o fost supSrata 
Maica Domnului 
§i cand l-o vazut, 
O zimzit (zimbit) a rade. 
§i o luat Maica Domnului pe 
[broasca 
§i o svarlit-o cu picioru §i zise: 
—Broasca, unde n'a fi in apS, 
Sa nu fie buna de baut! 

S'o luat Maica Domnului 
§i s'o dus mai nainte, 
S'ointalnit cu \inme§terdelemn 
§i l-o intrebat Maica Domnului: 

— De unde vii, me§tere? 

— Da viu, ca m'o chemat Ji- 

[danii 
Sa le f ac o cruce de rastignit, 
Da sa o fac u§oara, 
Ca sa o poata purta, 
Am f&cut-o insa mare, 
Ca este lemn destul! 

— Sa lucri cu anu 
§i sa cape^i banu! 
Zise Maica Domnului. 
S'o intalnit cu un tigan, 
Tiganul de departe o zis: 

— Buna calea! Maica! 

— De unde vii, me§tere de fier? 
— M'opusJidaniisafacpiroane, 
Mi-o dat fier pu^inel 

§i inca am mai furat din el, 
Ca sa nu fie piroanele groase 
Sa-1 doae de tot! 

— Sa dai o data cu ciocanu 
§i sa ca§ligi banu! 

Maica Domnului 

Inainte ca s'o dus 

§i la Jidani o ajuns, 

Unde s'o chinuit DomnulChri- 



Digitized by 



Google 



216 



§i l-o necajit 

§i o intrat la Jidani in casd, 
Jidanii se puneau la masa. 
A tunc i au strigat Jidanii: 
— Ce cauji pe fiul tau, 
Pe Dumnezeu ! 
El este al §eaptelea parete, 
Cat sange i-am baut, 
Cat am istrovit. 
Atunci o invie el de unde este 
Al $eaptelea parete, 
Cand a canta cuco§ul aista, 
CS-i fiert, §i a bate din aripi 
[§i a cant&, 
§i cand a mi§ca 
PSstravul aista coada, 
Ca este fiert, §i a e§i din blid 

[afara ! 

Atunci ei uitandu-se 
La Maica Domnului, 
Coco^ul a inviat 
§i a e§it din blid afara 
§i a cantat. 

§i pastravul iarS§i a e§it 
Din blid afara §i a inviat, 
Coco§ul batand din aripi 
A stropit pe Jidani pe obraz 
§i ei stergandu-se au ramas 
[pistrui. 

§i Domnul sf ant a e§it de 
[unde a fost 



§i s'o luat Jidanii dupa Maica 
[Domnului 
§i svarliau cu bolohani. 
Maica Domnului lua bolohanii 
§i-i svarlia inapoi 
§i se faceau oaud ro§i. 
§i o intrebat Jidanii: ce sunt 
[acelea ? 
Maica Domnului le-o spus 
Ca sunt oau& ro§i, 
CSci azi e ziua de Pa§ti 
§i va fi cat va fl lumea. 
§i a zis Maica Domnului : 
— Cine a $ti povestea aceasta 
§i n'a spune-o, 
II va lua de mana stanga, 
§i-l va duce pe puntea ingusta, 
Pe calea stramba 
La lumanari stinse, 
La mese stranse, 
La pahare goale, 
La cuvinte rele. 
Da cine-a §ti-o 
§i va spune-o, 

II va lua de mana dreapta, 
II va duce pe calea dreapta 
Pe puntea dreaptS, 
La faclii aprinse, 
La mese intinse, 
La pahare pline, 
La cuvinte bune 
Amin! a?a sa fie! (1) 



A jjeasea §i ultima variants din Moldova, jud. Suceava, com 
MSlini, suni ast-fel: 



S'a scuiat omul eel mare 
§i o luat toporu mare, 
§i o mers la padurea mare 
S£ taie lemn mult §i mare, 
S3 fac& biserica mare. 



§i o taiat lemn mult ?i mare 
§i o facut biserica mare 
Cu nouS u§i, cu noua altare, 
Cu noua zabreie despre soare. 
In zabreaua cea mai mare 



(1) Diet, de Mariuca a lui Iacob, de 60 de ani, ?i com. de d-1 M. Lupescu. 



Digitized by 



Google 



217 



§eade Santa-Maria mare, 
In z&breaua cea mai micfi 
§eade Santa -Maria mica, 
In zabreaua despre soare 
§eade Maica Domnului 
§i cats intr'o carte mare 

§i cetejjte 

Procete§te. 

Pre to^i sfin^ii 

§i paring 

I-o cetit 

§i adeverit, 

Numai pre fiul sau, 

Pre Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului 
Ea ori $i cat o cetit, 
Nu l-o mai adeverit. 

§i dac'o vazut 
Ca nu l-o adeverit, 
S'o luat §i s'o pornit 

Pe cale 

Pe carare, 

Plangand 

§i vaic&rand, 

Fata alba sgariind 
§i pSr galben despletind, 
Pre Isus Christos catand. 
§i mergand, cat va fi mers, 
S'o intalnit intr'un tarziu 

Cu Ion 

Sdnt-Ion, 
Nana$ul lui Dumnezeu. 

— Buna calea, Maica ! 
Sant loan ii dft. 

— Mulfumesc, cumetre! 
Ii raspunde ea. 

— Da ce plangi, ce te boce§ti, 
De ce mi te tangue§ti ? 

— Ah ! Ioane, 

Sant-Ioane ! 
Da eu cum nu m'oiu boci 
§i cum nu ra'oiu tangui, 



C'am stat in zabreaua mare 
§i am c&tat in cartea mare 

Pre toti sfin^ii 
. §i parin^ii. 
§i pre to^i ca i-am cetit, 
Pre to^i i-am adeverit, 

Numai pre fiul meu, 

Pre finul tau, 

Pre Dumnezeu, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 
Eu ori §i cat am cetit 
Nu 1-am mai adeverit. 

N'ai vazut, 

N'ai auzit, 
Nu §tii tu ce s'a facut ? 

— De vazut 

Nu 1-am vazut, 

De auzit 

Am auzit 
Ca canii de Jidovi 

Prinsu-1-o, 
Cu cama§a de urzic£ 

Imbracatu-1-o, 
Cu brau de m&cie§ 

Incinsu-1-o, 
CununS de spini 

In cap pusu-i-o, 
Piroane pe sub unghii 

Batutu-i-o, 
De un stalp nalt §i gros 

Legatu-1-o, 
Cu bicele batutu-1-o, 
In fata stupitu-1-o, 
Pe cruce rastfenitu-1-o ! 

Maica Domnului, 

Cum o auzit 

Cuvintele acestea, 

Iara?i s'o pornit 

Pe cale, 

Pe carare, 

Plangand 

§i vaic£rand, 



Digitized by 



Google 



218 



Fa$8 alba sgariind, 
§i par galben despletind, 
Pre Isus Christos cStand. 
§i s'o intalnit 
Cu 7ne§teru de lemn. 

— Buna calea, MaicS ! 

— Mutyumesc, me^tere! 

— Unde te duci, Maica, 

Plangand 

§i vaicarand, 
Fata alba sgariind 
§i par galben despletind ? 

— la m& due §i eu 
Dupa fiul meu, 
Cam auzit 

Ca mi 1-au prins 

Canii de Jidovi, 
§i in camera de urzica 

Imbracatu-1-o, 
Cu brau de macie§ 

Incinsu-1-o, 
Cununa de spini 

In cap pusu-i-o, 
Piroane pe sub unghii 

Batutu-i-o, 
De un stalp nalt §i gros 

Legatu-1-o, 
Cu bicele batutu-1-o, 
In fata stupitu-1-o, 
Pe cruce rastignitu-1-o ! 
— A?a-i, Maica, precum spui, 
§i alt-f el sa §tii ca nu-i ! 
Ca de acolo viu §i eu 
§i am vazut pe fiul tau, 
Pre Domnul Isfes Christos, 
Pre cruce de chiparos 
Intre doi ho^i rastignit, 
§i eu singur i-am facut 
Crucea cea de rastignit, 
§i de ce o zis sa i-o fac 
Mai mic£ §i mai boticoasfi, 



I De aceea eu i-am facut-o 
Mai mare §i mai tdnchinoasa(\). 
Maica Domnului, 
Cand a auzit 
Ce i-o povestit, 
S'o suparat 
§i l-o blestemat : 

— Me§tere, 
Me§tere ! 

Sa lucri cu anu 
§i sa cape^i banu ! 
§i apoi iara s'o luat 
§i mai departe o plecat 

Pe cale, 

Pe carare, 

Plangand 

§i vaicfirind, 
Fa^a alba sg§riind, 
$i p£r galben despletind, 

§i s'o intalnit 

Cu me§teru de Her. 

— Buna calea, Maica! 

— Multumesc, me^tere ! 

— Unde te duci, Maica, 
Plangand 

§i vaicarand, 
Fata albS sgariind 
§i p&r galben despletind? 

— la ma due §i eu 
Dupa fiul meu, 
Cam auzit 

Ca mi 1-au prins 

Canii de Jidovi 
§i in cSme^a de urzica 

ImbrScatu-1-o, 
Cu brau de macie§ 

Incinsu-1-o, 
Cununfi de spini 

In cap pusu-i-o, 
Piroane pe sub unghii 

Batutu-i-o, 



(1) Tdnchinoasd — ascujita. 



Digitized by 



Google 



219 



De un stalp nalt §i gros 

Legatu-1-o, 
Cu bicele b&tutu-l-o, 
In fa^fi stupitu-1-o, 
Pe cruce r&stignitu-l-o ! 
— A§a-i, Maica, precum spui 
§i alt-fel sa §tii c& nu-i. 
Ca de acolo vin §i eu 
§i am vfizut pe fiul t&u, 
Pre doinnul Isus Christos, 
Pe cruce de chiparos 
Intre doi ho^i rastignit 
§i eu singur i-am facut 
Cuiele de rftstignit 
§i de ce o zis sk le fac 
Mai mari ?i mai tanchinoase, 
De aceea eu le-am facut 
Mai mici §i mai boticoase, 
Ca sa-mi mai r$maie 
Pu^in fier §i mie ! 

Maica Domnului, 

Cand l-o auzit 

Ce i-o povestit, 

S'o bucurat 

§i l-o binecuvantat : 

— S& dai cu ciocanu 

§i sa-Ji capeji banu ! 
§i apoi iara s'o luat 
§i mai departe o plecat 

Pe cale, 

Pe c&rare, 

Plangand 

§i vaicarind, 
Fa|a alba sgariind 
§i p&r galben despletind, 

§i s'o dus, s'o dus, 

Pana ce o ajuns 
La un munte ascufit 
Ca o sancea de cujit 

§i acolo s'o pus 

Ca sa se taie 

§i s& se omoare. 
Dar de ce da sa se taie, 



Muntele se tot topia 
§i din ce in ce sc&dea. 

§i dac'o vSzut, 
Ck nu-i chip de omorit 
De acolo s'o coborit 
§i mai departe o pornit, 

Tot plangand 

§i vaicarand, 
Fat§ alba sgariind 
§i par galben despletind. 
§i s'o intalnit c'o broascd. 

— Buna calea, Maica ! 

— Mul^umesc, broascS ! 

— Da de ce plangi, Maicfi ? 

Ce te tangue§ti 
§i vaicare§ti ? 

— Da eu cum n'oiu plange 

[a?a, 
Cum nu m'oiu vaic£ra, 
Cam avut un fii§or 
§i am auzit cfi 1-au prins 

Canii de Jidovi 
§i in carnal de urzica 

Imbracatu-1-o, 
§i cu brfiu de m£cie§ 

Incinsu-1-o, 
Cununa de spini 

In cap pusu-i-o, 
Piroane pe sub unghii 

Batutu-i-o, 
De un stalp nalt §i gros 

Legatu-1-o, 
Cu bice batutu-1-o, 
In fat& stupitu-1-o, 
Pe cruce rastignitu-1-o ! 

— Nu mai plange, MaicS, a$a, 
Nu te mai vaicara, 

CS §i eu inca am avut 
Doi-spre-zece fii^ori 
De picioare crac&Jei 
§i de ochi cam boldijei 

§i o venit o roata 

Forfocata 



Digitized by 



Google 



220 



§i pre toti de odata 

Mi i-o turtit 

§i oraorit. 
Numai uniil o scapat 
§i acela-i cam de^elat. 
Dar eu despre aceea ciuda 

Tot ma due in stuf 

Ca sa ma marit ! 

Zise Maica Domnului: 

— Ian cheama-Ji feciorul tau 

Ca sa-1 vad §i eu! 
Atunci broasca a strigat 
§i din gur'a cuvantat : 

— Auzi, Toma, Tomoioace, 
Ian vina la Maica incoace ! 

Atunci iata c'a venit 
Un broscoiu mare, boldit. 

Maica Domnului, 

Cand l-o vazut, 

A buhnit de ras 

§i din gur'a zis : 

— Broasca, 

Broasca ! 

Unde nu-i fi tu, 

Sa nu fie apa buna 

§i daca-i muri, 

Sa nu te impute§ti ! 

§i apoi iara s'o luat 

§i mai departe o plecat 

Pe cale, 

Pe carare, 

Tot plangand 

§i vaicarand, 
Fa^a alba sgariind 
§i par galben despletind, 

§i s'o dus, s'o dus, 

PanS ce o ajuns 
La poarta Ierusalimului 
§i a dat in ea cu piciorul 

§i nu s'o deschis, 
§i o dat a doua oara 

§i nu s'o deschis, 
§i o dat a treia oara 



§i s'o deschis. 
§i dupa ce s'o deschis, 
A intrat in nauntru. 
Jidanii cum au vazut-o, 
In data au §i oprit-o 

§i auintrebat-o : 

— Da tu cine e§ti, 
§i aici ce ca$i, ce voe§ti? 

— Eu sant Maica Dom- 

[nului, 

Domnul cerului 

§i al pamantului, 

§i am auzit 
Ca voi mi l-aji rastignit 

§i acum am venit 
Sa vad de-i adevarat ! 

§i aveau Jidani aceia 
O Jidanca cu doi copii 
§i au ascuns-6 sub covata 
Cu copii, cu to^i de odatS, 
§i au zis Maicii Domnului : 

— DacS e§ti tu, precum spui, 

Maica Domnului, 
Domnul cerului 
§i al pamantului, 
Gaci sub covata aceasta ce-i ? 

— O scroafS cu doi-spre-zece 

purcei f 
Maica Domnului raspunse. 
Iar Jidovii atunci ii zise: 

— Nu e?ti Maica Dbmnului, 

Domnul cerului 

§ial pamantului, 
Ca daca ai fi, precum spui, 

Maica Domnului, 
Atunci tu ai fi gacit 
Ce e sub covata aceasta! 

— Daca credeji ca nu-i drept, 
N'aveji decat sa cauta^i 

§i sa va incredinta^i ! 
Jidanii infuriaji 
Au §i ridicat covata. 
§i iata ca de sub dansa 



Digitized by 



Google 



221 



A ie?it o scroafS 

Cu doi-spre-zece purcei . . . 

§i de atuncia nu ma- 
{nancfi 
Jidanii carne de pore ! . . . 

§i au f iert Jidan ii un pesce 
§i 1-au pus in strachinii 
§i au zis Maicii Domnului : 
— Cand a invia pe§tele 
§i a bate din coada, 
Atunci sa §tii c'a invia 
§i Isus Nazarineanul ! 

§i pe§tele a inviat 

§i din coada a batut, 
§i de atuncia nu m&nanc& 
Jidanii pe§ti far'desolzi. 

§i au fiert Jidanii un 
[coco? 
§i au facut dintr'insul bor§ 
§i 1-au pus in strachina 
§i au zis Maicii Domnului : 

— Cand a invia 

Coco§ul acesta 

§i se va sui 



Pe marginea strachinii 
§i va bate din aripi 

§i a canta, 

Atunci a invia 
§i Isus Nazarineanul! 

§i coco^ul a inviat 

§i a cantat 
Pe marginea strachinii, 
§i din aripi a batut 
§i pe Jidani i-a stropit 
Si pe toji i-a oparit, 
§i de atunci is Jidanii pestriji. 

§i o zis Isus Christos : 
— Cine a §ti povestea mea 

§i a spune-o 
La vremea de judecata, 
L-oiu lua de mana dreapta 
§i l-oiu duce pe puntea dreaptfi 
In impara^ia cerului. 

Da cine a §ti-o 

§i n'a spune-o, 
L-oiu lua de mana stanga 
§i l-oiu duce pe puntea stramba 
Tocma in fundul iadului ! (1) 



3. — Variantele cunoscute RomSnilor din J'ara-romdneascd 
sunt urmStoarele. 
Prima : 

«Trecut-au trei-zeci §i trei de ani la mijloc, in care vreme Man- 
tuitorul facut-a multe minuni in lume. 

Apa in vin a schimbat 
In Cana Galilia 



(1) Diet, de Mar iu ca Nistor ; — comp. §i « Povestea lui Dumnezeu,* 
publ. de El. Sevastos in ale sale Povesti, Ia§i 1892, p. 80 ; — apoi *Po- 
vestea lui Dumnezeu>, <Povestea Maicii Domnului*, <Maica Domnului 
gdsind pe Domnul Christos*, <Lacr&mile Maicii Domnului*, §i o *Altd 
variantd a povestei din Botosani,* publ. de El. N. Voronca, op. cit. 
Partea I §i II, pag. 333 §i 335, Partea IV §i V, p. 975, 979 §i 983 ; — 
precum §i o alta varianta mai scurtS din jud. Suceava, com. Dolhasca, 
publ. de S. Mih&ilescu sub titlul de ^Povestea Maicii Domnului* in $e- 
zdtoarea, an. I, p. 179—180. 



Digitized by 



Google 



222 

§i pe morji c'a inviat, 
Pe Lazar din Vitania ! 
Draci din oameni c'a gonit, 
Pe §chiopi c'a tamaduit, 
Pe orbi cu ochi i-a facut! 

«Fariseii §i carturarii stransu-s'au la sf at pe sub ascuns, §i s'au 
pogodit fel §i chipuri cum sa puie mana pe el. 

«Au cumpSrat cu trei-zeci de arginji pe unul din cei doi-spre- 
zece ucenici ai lui, pe Iuda Iscarioteanul, care i-a dus in gradina 
Ghetsimania, unde 1-au aflat pe Isus stand de priveghiu, rugan- 
du-se parintelui s&u ceresc, ingenunchiat cu fa^a la pamant, cu 
ochii immuiaji in lacrami. 

Parinte prea sfinte, 
Rogu-m& fierbinte, 
lata fiul tSu 
§i a^teapta ceasul sau, 
Ceasul de pierzare, 
A lui Iuda tradare. 

«Sarutatu-l-a Iuda cu sarutarea vicleana pe invatatorul sau 
§i 1-a dat pe mana Jidovilor, dar cat ai clip! din ochi el s'a cait 
amarnic deceeace a facut, ca a vandut sange nevinovat, sangele 
Domnului. 

«Sangele nevinovat al Domnului a strigat rasbunare la ceruri. 
Iuda, ca sa-§i ispa§easca gre^eala sa, mers-a indfirat la sinagoga 
jidoveasca, a asvarlit cei trei-zeci de arginji, §i s'a dus de s'a 
spanzurat, indeplinindu-se ast-fel cuvintele sfintei Scripturi : «cu 
ce mfisurS vei masurfc, \i se va masura.* 

Ǥi astazi se zice ca el e tot in lad in sanul tartorului Luci- 
fer, ^inand in mana dreapta punga cu cei trei-zeci de argin$i, 
prejul nepre$uitului sange al Mantuitorului ! 



Jidovii, cand au vazut 
Ca Isus e Domnul sfant, 
Dupa el au alergat, 
Cu lan^uri ca 1-au legat 
§i 1-au dus §i la Pilat. 
Sus pe cruce 1-au suit 
§i pe el 1-au rastignit: 



Pe Dumnezeu imp&rat. 
Pamantul s'a tremurat, 
Soarele s'a intunecat, 
Luna fa^a §i-a schimbat, 
Jidovii s'au sp&imantat 
§i cu glas tare-au strigat: 
Ca Isus cu adev&rat 



Cu piroane de o^el I Fost-al lumii impfirat, 

Ca sa moara u§urel. i Impfiratul cerurilor, 

Cu fiere 1-au adapat I Bucuria oamenilor, 

Pe Christos eel insetat, I PrSpadul Jidovilor! 



Digitized by 



Google 



223 

«Maica Domnului y cand a auzit ca pe fiul ei 1-au rastignit Ji- 
dovii pe cruce, amarnic a plans, §i-a sgariat fa^a, §i-a batut piep- 
tul, §i-a smuls parul din cap. 

«A incSlJat opinci de fier, a luat in mana un toiag de o^el §i 
nebuna de durere a pornit in cautarea lui Isus. 

«Ajunse la locul de rastignire, Jidovii au luat-o la goana, sbu- 
raturind-o cu pietre. 

«Sfanta fecioara, in bun&tatea ei cea mare, a cules in poala 
pietroaiele §i aruncandu-le indarat dupa lidovi, s'au prefacut in 
oud ro§ii. Ei le-au aruncat §i le-au facut morman la picioarele 
crucii Mantuitorului. 

«De atunci se zice ca a r&mas obiceiul, in amintirea acelei mi- 
nuni, sa se ro^eascfi de Pa§ti ouale §i sa se duca inro§ite la sfanta 
biserica. 

^^Intorsu-s'a indarfit prea sfanta Maica, bocindu-se §i v&itan- 
du-se de prea dulcele §i prea scumpul sau fiu. In cale s'a intal- 
nit cu o broascd, care a intrebat-o de ce plange? 

« Maica Domnului a spus ca a avut un prea iubit fiu, cu nu- 
mele de Isus, §i i 1-au rastignit Jidovii pe cruce! 

«Broasca, ca sa-i mai $ie curajul, i-a r&spuns: 



Maica prea curatS, 
Intru toate laudata, 
Eu c'am avut 
§i mie mi-au perit 
Noua broscoi mititei 
Cu ochii bobo^ei, 



Cate noua rascacarfttei 
§i a trecut carul peste ei 
§i nu-i mai bocesc a§a, 
Cum jele§ti sfin^ia ta 
Pe fiul tfiu eel iubit 
Ce-i pe cruce rastignit ! 



« Maica Precista, care pana atunci nu rasese de loc, ci plansese 
mereu, zambl de ras la vorbele zavistioase ale broa§tei §i o bine- 
cuvantS, ca murind trupul ei s& nu putrezeasca nici odata. 

«De atunci a ramas credinja in popor, ca broasca, cand moare, 
nu-i putreze§te trupul §i nu miroase, ci se usuca ca o poam£, ca 
stafida, ca a§a a blagoslovit-o sfanta Fecioara. 

«Dar Jidovii scoborisera de pe cruce corpul Mantuitorului §i-l 
pusera intr'un mormant nou sapat in piatra §i pecetluisera pia- 
tra cu sigil domnesc de-asupra mormantului, ca nu cum-va 
noaptea, in§elandu-i somnul, sk vie ucenicii lui sa-1 fure §i sa 
bata doba in lume ca a inviat Christos. 

«Sambata noaptea, spre Dumineca, pe la al treilea cantat de 
coco§i, Mantuitorul a inviat din raorji. 

«Iat& cum s'a intamplat scularea lui din morji ! 

«In acea noapte de Sambata spre Dumineca Jidovii strajuisera 



Digitized by 



Google 



224 

cu soldaji mormantul lui Christos §i ei chiar intinsera masa pe 
piatra pecetluita de-asupra gropii, ca sfi-§i petreacS in mai mare 
lini§te Pa§tele lor. 

«Pe cand ei chefuiau §i ciocniau unul cu altul din pahare 
ziceau : 

— «Cand acest vin se va face aci in pahar strugure copt, cSnd 
asta azima dupa masS se va face grau verde §i cand ast coco§ 
fiert din strachina va invifc §i va canta cucuriguu, atunci sa 
Invieze Christos, atunci §i nici atunci ! 

«N'apucara s& sfar§easca vorba §i coco?ul inal$andu-se pe bu- 
zele strachinii incepu sa palpae din aripi, stropindu-i pe toji §i 
cantand : cucuriguu, cucuriguu, cucuriguu, de trei ori. 

«Jidovii, ca marmoriji, cazura cu fejele la pam&nt. 

«Soldatii str&jari, vazand pe Christos cum din groapS ca o lu- 
mina dumnezeeasca ese §i se inalt& ca un fulger cfitre cer, au 
inceput sa strige: 

Christos a inviat, 
La ceruri s'a inS^at! 

«La strigatele solda^ilor strajari de : « Christos a inviat,* Jidovii 
se desmeticesc din zapficeala in care cfizusera, §i de teama ca 
solda^ii sa nu svoneasca adevarul despre invierea Mantuitorului, 
ii cumpfirara cu mari sume de bani, §i-i silesc sa spuna in cetatea 
Ierusalimului ca Isus Christos n'a inviat. 

«Cu bani au cump&rat Jidovii pentru rastignire pe ziditorul 
lumii §i tot cu bani au cump&rat adevarul despre invierea dum- 
nezeescului fiu, 1-au dat lumii ca neadevar, ca Christos n'a inviat ! 

«Noi adevarajii cre§tini sa nu ne ratacim de la adevarata cre- 
dinja, cum au facut Jidovii, ci cu inima curatft §i fruntea senina, 
cu mana pe sfanta Evanghelie, cartea cea plina de adevaruri cu- 
rate, sa strigam cu bucurie §i sa cSntam cu to^ii : 

Christos a inviat din morji 

Cu moartea pe moarte calcand 

§i celor din mormanturi viafa le-a daruit. 

«§i tot pamantul de la o margine la alta a strigat, strigfi §i 
va striga cat va fi lumea cfi: 



Christos se na§te, 
Intampina^i-1 ; 
Christos s'a rastignit, 
Popoare plange^i-l; 



Christos a inviat, 
Popoare sl&viti-l ! . . . 
Christos in iesle s'a nascut 
§i noroade-a inveselit, 



Digitized by 



Google 



225 



Pe cruce s'a rSstignit 
§i uoroadele-a mahnit! 
La ceruri c& s'a suit 



Pe noroade-a 'nveselit. 
Din morji Christos a 'nviat 
§i noroadele-au saltat ! (1) 



A doua variants, din Tara-Romaneascd, cunoscutS sub nu- 
mirea de «Basmul lux Dumnezeu*, e aceasta: 



A fost odata un om mare 
§i §i-a luat un topor mare 
§i s'a dus intr'o padure mare, 
§i a taiat un copaciu mare 
§i a f&cut o biserica mare 
Cu noua u§i, cu noua altare, 
Cu nou& jejioare. 
In jetul mare §eade Maica Pre- 

[cista 
§i cete^te carte mare, 
Carte mica, 
Carte milostivnica. 
Pe toata lumea o cetia 
§i o adeveria, 
Numai pe fiul sau, 
Bunul Dumnezeu, 
Nu-1 putea ceti, 
Nici adeveri. 
In u$a ca-mi e§ia 
In sus, in jos ca mi se uita, 
Lacramile ca-i curgea, 
Cu naframa le §terge&, 
Mai frumoasa se f&cea, 
Pe Sfdntu Gheorghe vedea 
Venind tare 
In fuga mare 
Pe un cal alb calare, 
Nu e alb din fire, 
Ci e alb de spume. 
§i din gur& ii graia 
Puna Maica Precista : 
— Ei Gheorghe, 
Sfinte Gheorghe! 



Pe fiul meu n'ai vazut 
Pe unde ai trecut, 
Pe fiul meu, 
Bunul Dumnezeu, 
§i al vostru al tuturor ? 
— Ei Maica, Maica ! 
Fire-ar sa nu graesc, 
Cu dreptul s'adeveresc, 
Departe gandii, 
Aproape graii. 
S& nu ma intrebi pe mine, 
S£ intrebi pe fratele Ion, 
C& e mai cfilator 
§i mai umblator ! 
A§a dacfi auzia 
Indarat se intorcea 
Carte in mana §i-o lua 
§i pe toatfi lumea ca cetia 
§i o adeveria, 
Numai pe fiul sfiu, 
Bunul Dumnezeu 
§i al nostru al tuturor, 
Nu-1 putea ceti, 
Nici adeveri. 
In u§& iar e§ia, 
In sus, in jos ca se uita, 
Lacrfimile cfi-i curgea, 
Cu naframa le §tergea 
§i mai frumoasa se facea, 
§i pe sfantu Ion vedea 
Venind tare 
In fuga mare 
Pe un cal alb c&lare, 



(1) Publ. de Christea N. Tapu in Albino,, an. III. Bucuresci 1900, p. 
S19-822. 



Marian, Legendele Maicii Domnului. 



15 



Digitized by 



Google 



226 



Nu e alb din fire, 

§i e alb de spume, 

§i din gur'a§a graia: 

— Ei Ioane, 

Sdnt-loane ! 

N'ai vazut 

Pe unde ai trecut 

Pe fiul meu, 

Bunul Dumnezeu 

§i al vostru al tuturor ? 

— Ei, Maica, Maica! 

Fire-ar sfi nu graesc, 

Cu dreptul s'adeveresc, 

Departe gandii, 

Aproape graii'; 

Sa nu ma intrebi pe mine, 

Sa intrebi pe frate-meu Hie, 

Cfi e mai calator 

§i mai umblStor ! 

Ea dac'auzia, 
Indarat ca se intorcea, 
Cartea in mana c'o lua, 
Pe toata lumea c'o cetia 
§i o adeveria, 
Numai pe fiul s&u, 
Bunul Dumnezeu 
§i al nostru al tuturor, 
Nu-1 putea ceti 
Nici adeveri. 
§i afara"ca-mi e§ia, 
In sus, in jos ca mi se uita, 



LacrSmile ca-i curgei, 

Pe Sdnt Hie c*i vedesi 

Venind tare 

In fuga mare 

Pe un cal alb c&lare 

Nu e alb din fire 

§i e alb de spume, 

§i indata ce sosiS, 

Maica Domnului grSia: 

— Ei Hie, 

Sdnt Hie ! 

N'ai vazut pe fiul meu, 

Bunul Dumnezeu 

§i al nostru al tuturor? 

— Ei Maica, MaicS ! 

Fire-ar s& nu graesc, 

Cu dreptul s'adeveresc, 

Departe gandii, 

Aproape gr£ii, 

De vSzut nu 1-am vazut, 

Da de nume i-am auzit, 

C§-i la poarta lui Pilat 

Imp&rat, 

II casnesc canii de Jidovit 

Ea dac'auzia, 
Indarat ca se'ntorcea, 
Carji in mani ca-mi lua, 
Opinci de fier ca incalja 
§i pe drum ca imi pleca 
Tot plangand 
§i olecaind. 



«In drumul sau se intalni cu o broasca, care ii zise: 

— «Ce te plangi, Maica, a§a §i te olec£e§ti pentru un fiulej, ca 
eu am avut noua brotacei §i a venit o roatfi ferecata §i mi-a cal- 
cat pe cate noua §i nu mai ma plang §i nu mai m& oJecaesc ca 
Dumnia-ta pentru un fiule^! 

«Maica Domnului a luat atunci carja §i i-a dat una in cap 
§i i-a zis: 

— «Tu broasca, broasca sa fii, in postul Sam-Petrului S& mori 
§i tot sa nu te impu^i ! 

v<§i se duse, $i se duse, §i gasi o piatra ascu$it& ca varvul cu- 
jitului, ca singeaua acului, §i dete sa-§i faca seama singura, ?i 



Digitized by 



Google 



227 

seama singura nu putu sa-§i faca, c& piatra se topi ?i se fficu 
uleiu de ceara. 

«§i se mai duse, se duse §i gasi o garl& §i sari intr'insa sfi se 
inece, dar garla seca §i pietrele se svantara. 

«§i se duse apoi §i ajunse la raul lui Iordan. Acolo nu avu pe 
ce trece §i se.duse la un plop §i ii zise: 

— «Plop, plop, pune-te punte peste raul lui Iordan, sa tree pe tine ! 

«Plopul insa nu se intinse. §i ea il blestema ast-fel: 

— «Tu de plop, plop sa fii, foaia ta ori de-o bate vantul, ori 
de n'o bate, tot sa-^i sune! 

«$i se duse la Curpen §i-i zise : 

— «Curpene, Curpene, pune-te punte peste raul lui Iordan, sa 
tree pe tine ! 

«Curpenul nu se intinse, §i il blestema zicand: 

— «Tu de curpen, curpen sa fii, dar pana nu vei create in 
spinarea unui alt pom, in sus sa nu te ridici ! 

«§i se duse apoi la Salcie §i ii zise : 

— «Salcie, Salcie, pune-te punte peste raul lui Iordan, sa tree 
pe tine : 

«Salcia se facu punte §i Maica Domnului trecu pe ea, iar din 
gura a§a-mi graia : 

— «Tu de salcie, salcie sa fii, preotul prin sfintele liturgii, pe 
la zile mari, sa nu poatfi face slujba farli tine ! 

«Se duse §i se tot duse §i se intalni cu un me§ter de lemn §i-l 
intreba : 

— «De unde vii, me§ter de lemn ? 

— «De la poarta lui Ponfiu Pllat ; am fost sa fac o cruce de 
mar dulce ca sa rastigneasca pe Christos. Cu ceea ce-mi zicea 
s'o fac mai mic£, cu a treia parte o faceam mai mare! 

— «Me§tere de lemn ! — ii zise Maica Domnului, — du-te acasa 
§i munce§te cu anu, pana ce vei lua banu ! 

«Se duse Maica Domnului §i tot se mai duse §i se intalni cu 
un me§ter de Her §i-l intreba : 

— «De unde vii, me§ter de fier? 

— «Viu de la poarta lui Ponfiu Pilat; am fost sa fac Jinte de 
ojel ca sa rastigneasca pe Christos. Cu ceea ce-mi zicea sa le fac 
mai mari, cu a treia parte le faceam mai mici ! 

— «Ei ! me§tere de fier, du-te acas& $i da cu ciocanu §i iea 
banu ! 

«Pleca §i de aci, §i se duse §i se duse, §i ajunse la poarta lui 
Ponfiu Pilat §i dete cu piciorul stang, dar poarta nu se deschise, 
dete cu piciorul drept §i poarta se deschise §i Dumnezeu invise. 

Ǥi din gura ea ca-mi grai : 



Digitized by 



Google 



228 



— «Ei ! fiule^ul meu, bunul Dumnezeu §i al nostru al tuturor, 
nu $i-am ISsat eu atata putere, de te-ai lasat la canii de Jidovi ? 

— Ei ! Maica, Maica ! 
Fire-ar s£ nu graesc, 
Cu dreptul sa-Ji adeveresc, 
Departe gandii, 
Aproape gr&ii. 

«Nu m'am lasat pentru tine ori pentru mine, §i m'am lasat 
pentru lumea toata. Pana nu ma lasasem eu la canii de Jidovi, 
nu mai auziai dorind mamS de copil §i copilul de mamfi; vaca 
de vi^el §i vi^elul de vaca ; oaia de miel §i mielul de oaie, iapa 
de manz §i manzul de iapa ; fluer fluerand §i bucium buciumand, 
canii lfitrand §i coco^ii cantand. De cand eu m'am l&sat la canii 
de Jidovi, astea eu le-am auzit in lumea toata. 

«Atunci au pus canii de Jidovi un coco§ §i 1-au fiert trei zile 
§i trei nop^i, §i au pus masa, §i au pus pe inas& o turtS §i o 
plosca cu vin §i au zis a§a : 

— «Cand se va strange coco^ul asta oscior la oscior §i peni^a 
la penitS, §i cand panea se va da de-a rostogolul §i se va face 
holda de grau verde §i plosca asta se va vSrsa §i se va face vi$a 
verde, atunci sfi invieze Christos ! 

«N'apucara sa ispraveasca vorba §i coco§ul se scula pe buzele 
strachinei §i batu din aripi §i orbi pe canii de Jidovi, — §i de 
atunci au r&mas ei pistrui pe ochi. Panea §i ea se dede de-a ros- 
togolul §i se facu holda de grau verde ?i plosca se v&rsft §i ea, 
se facu vi$a verde (1). 

A treia variants, din fara-Romaneascd, intitulatS «Maica 
Domnului la rastignirea lux Christos», sunS precum ur- 
meazS: 



A fost odata un om mare 
§i a luat un topor mare, 
§i s'a dus la padurea mare 
§i a tSiat un lemn mare, 
§i a facut o biserica mare 
Cu nouS u§i, cu noua altare 
§i noua zfibrele. 
In altarul eel mai mare 



A pus pe Santa-Maria mare, 
In altarul eel mai mic 
A pus pe Santa Maria mica. 
§i a purees Maica Domnului 
Cu opinci de fier 
§i cu carjfi de ojel 
Ca sa caute pe fiul sfiu 
Prin spini, 



(1) Publ. de Dobre §tef&nescu in Tara Noua, t. III. Bucuresci 1887, 
p. 698-703. 



Digitized by 



Google 



229 



Prin maracini, 
Plangand ' 

§i suspinand 
Faja-i albfi sgariind, 
P8r galben despletind, 



Lacramile ca bobul, 
Unde pica, 

Piatra in doua se despica. 
§i mergand tot inainte 
Ajunse la un lemnar. 



— «Ce ai, Maica Preacurata, de plangi §i te sbuciumi? 

— «Cum n'oiu plange, dac5 nu # §tiu unde-i fiul meu §i al lui 
Dumnezeu ! 

Caci raiul 1-a rasarit 

§i pamantul deosebit 

§i fiul meu 

§i al lui Dumnezeu 

Nu se §tie 

Pe ce parte de pamant sa fie ! 

— «Ba 1-am v&zut, $i am auzit ?i veste ne-a venit de la canii 
de Jidovi ca sa-i facem o cruce mare de lemn, dar noi fiind-c& 
avem lemn mult §i ni-i drag a lucra, am facut-o de doua ori mai 
mare! 

— «Hei me§tere ! cu anul sa-ti ca§tigi banul ! 
§i merse Maica Domnului : 

Prin spini, 

Prin maracini, 

Plang&nd 

§i suspinand, 

Fata albs sgariind, 

Pfir galben despletind, 

Lacramile ca bobul, 

Unde pica, 

Piatra in patru se despica 

$i ajunse la un fierar. 

— «Ce ai, Maica Preacurata, de plangi §i te sbuciumi ? 

— «Cum n'oiu plange, daca nu §tiu unde e fiul meu §i al lui 
Dumnezeu, 

Caci raiul 1-a rSsarit 

§i pamantul deosebit 

§i fiul meu 

§i al lui Dumnezeu 

Nu se §tie 

Pe ce parte de p&mant s£ fie ! 



Digitized by 



Google 



230 

— «L-am vazut, §i am auzit, §i veste ne-a venit de la canii de 
Jidovi, sa-i facem ni§te piroane de jumatate de oca, ca sa i le 
bata prin mani §i prin picioare, dar noi am mai dat fierul prin 
spuza §i le-am facut mult mai mici ! 

— «Hei! me§tere, me?tere ! — facu Maica Domnului, — sa dai 
odata cu ciocanul ca sa-Ji ca§tigi banul ! 

— «§i ce vrei sa faci, Maica Preacurata, de nu-1 vei gasi? 

— «Am sa ma due sa-mi fac seama, pentru seama fiului meu 
$i al lui Dumnezeu, la mun^i Garaleului ! 

«Pe urma merse Maica Domnului 

Prin spini, 

Prin maracini 

Plangand 

§i suspinand, 

Fa^a-i alba sgariind, 

Par galben despletind, 

Lacramile ca bobul, 

Unde pica, 

Piatra in patru se despica. 

§i se intalni c'o broasca. 

— «Buna ziua, broascS! 

— «Multumesc dumitale, Maica Preacurata, dar ce ai de plangi 
§i te sbuciumi? 

— «Cum n'oiu plange, daca nu §tiu unde-i fiul meu §i al lui 
Dumnezeu, 

Caci raiul 1-a rasarit 

§i pamantul deosebit 

§i fiul meu 

§i al lui Dumnezeu 

Nu se §tie 

Pe ce parte de pamant sa fie! 

— «Ce mai plangi, Maica Preacurata, pentru un flu, caci eu am 
avut doi-spre-zece §i a trecut o roata forforata ?i mi i-a omorit 
pe to^i de odata si mi-a ramas numai unul ! 

— «Adu-l sa-1 vad §i eu ca sa rna mai mangai ! 

— «Atunci broasca striga : 

— O Toma, 

Forfotoma ! 

Sai prin busuioace, 

Yin' la neiculi^a incoace ! 



Digitized by 



Google 



231 

«Cand il vfizu Maica Domnului 

Cu ochii cat talgerele, 
Cu picioarele 
Cat re^chitoarele, 
A jinghit a rade. 

— «0 ! broascfi, ori unde-i muri tu, apa sfi nu se mai impufeasca 
§i cre§tinii sa nu se mai ingreJo§eze ca sfi bee de pe urma ta ! 

«Apoi se duse Maica Domnului iarfi$i 

Prin spini, 

Prin mfirficini, 

Plangand 

§i suspinand, 

Fa(a-i albfi sgariind, 

Par galben despletind, 

Lacramile ca bobul, 

Unde pica, 

Piatra in patru despica. 

§i se duse, 

Dupa cum spuse, 

La mun^ii Garaleului. 

«Acolo era un varf de munte ascu^it, §i cand s'a dus sfi se dee 
cu inima, muntele se topia ca ceara. 

«In sfar§it, vfizand ca nu poate sfi-$i facfi seama pentru seama 
fiului sau §i al lui Dumnezeu se duse inainte. 

«Mergand Maica Domnului inainte plangand §i suspinand, 
ajunse la locul unde era rfistignit fiul ei §i al lui Dumnezeu §i 
dadu cu piciorul drept in poartfi §i se deschise, de intra infi- 
untru. 

— «Hei ! fiul meu, pentru ce te-ai lfisat in mana canilor de 
Jidovi sfi te chinueasca; putere n'ai avut? 

— «0 Doamne! Maica mea, putere am avut, dar dacfi nu mfi 
lfisam, coco§ii n'auziai cantand, nici canii lfitrand, §i nici oamenii 
se immultiau ! 

«Apoi Maica Domnului §i Christos ausburat la cer §i pe urmfi 
s'a dus de a prfidat iadul ; dupa ce a e§it din iad, Maica Dom- 
nului intrebfi pre Christos despre sufletele ce se chinuiau acolo. 

— «0 Doamne, fiul meu ! noi toate sufletele le-am scos din iad, 
iar pre Freminte Solomon 1-am lfisat sa se chinueascfi. 

— «0 Doamne ! Maica mea, pe dansul 1-am lfisat, cfi are sa vie 
cu mult inaintea noastra ! 



Digitized by 



Google 



232 

«Dupa ce s'a dus Isus §i cu Maica Domnului, Preminte Solo- 
mon, vazand ca pe dansul nu 1-au scos din iad, a inceput a uni- 
bla §i a prubului unde sa facS bisericS. 

«Dracii, cand au vazut, au inceput a se vSicara §i a $ipa de 
se rasuna pamantul, numai ce veni §i Scaraofchi. 

— «Da ce vrei sa faci aci, Preminte Solomoane? 

— «Mi-a poruncit Christos sa fac biserica! 

«Atunci Scaraofschi, cand auzi ca vrea sa faca biserica, se re- 
pezi odata §i cand il in§faca pre Preminte Solomon, il asvarli pe 
asta lume cu multe mile inaintea lui Christos . . . 

«§i se zice ca, cand a inviat Christos, Jidovii mancau bor§ cu 
coco§. 

— «De giaba mai §edeji voi aici, Christos a inviat ! 

— «Atunci are sa invie Christos, cand s'o scula coco§ul ista §i 
a striga cucurigu! — zisera Jidanii. 

«Insa coco^ul pare ca a facut in ciuda, numai se scula in pi- 
cioare strigand cucurigu §i batand din aripi le umplu fa$a de 
stropituri de bor§, §i de atunci au Jidanii pistrui (1). 

A treia variants din Tara-Romaneasca nu e alta decat 
prourmarea §i sfar§itul legendei despre na$terea Domnului, 
al c&rei inceput §i mijloc au fost reproduse mai sus (p. 26—27 
§i 52—54); ea sunS ast-fel: 

«... De aci Maica Precista a plecat plangand sa-§i caute co- 
pilul §i 1-a cautat vreme indelungata, ani dupa ani. In drum 
iata ca intalne^te o broasca §i o intreaba daca n'a vazut ni§te 
oameni cu copilul ei, ca de mult il mai cauta. 

— «Doamne, Maic& ! — ii zise broasca — ce te jele§ti a§a, c£ §i 
eu am avut doi-spre-zece copii §i a venit o roatS tortoroata §i 
mi i-a omorit pe to^i de odata; numai un broscoiu taraboiu a 
scapat nevatamat! 

«Maica Domnului, auzind pe broasca a§a, a ursit-o ca vara sa 
locueasca in apa §i apa sa nu miroasa, ci sa fie buna debaut ; cand o 
muri, sa se usuce, dar sa nu se imputa ; §i de o muri cu fa$a in 
jos, sa se intoarca cu fa^a in sus. 

«$i a§& este pana in ziua de astazi. 

«A plecat Maica Precista mai departe, tot jelindu-se §i tangu- 
indu-se, cand iata ca se intalne§te cu Ion Sant-Ion §i-i zice: 

— «Ioane, Sdnt-Ioane ! n'ai vazut pe fiul meu, pe finul tau? 



(1) Publ. de Ed. Deoghenide in Familia, an. XXIV. Oradea-mare 1888, 
p. 183-184. 



Digitized by 



Google 



233 

— «Ba, 1-am vazut de Jidovi rastignit, cu piroane pironit, in 
palme, in picioare §i in inima ranit ! — i-a raspuns el. 

«§i s'a dus inainte Maica Domnului §i a ajuns la locul unde 
Jidovii rastignisera pe Christos. L-a luat de pe cruce §i 1-a dat 
jos, impreuna cu un om. Iar Jidovii puser& pazitori s& p&zeasca 
mormantul ca sa nu fure cine-va pe Christos §i puser& §i patru 
pietri de moara de-asupra mormantului, apoi se a§ezar& sa pe- 
treaca, §i unul dintre ei, mancand §i band a zis : 

— «DacS eoco§ul acesta, pe care il mancSm, va mai invia, §i 
cand vinul acesta, pe care il bem, se va preface in struguri, atunci 
va invia §i el din mormant! 

«§i iatfi cS de odata coco§ul s'a ridicat §i a cantat §i vinul s'a 
facut struguri ; iar coco§ul, dand din aripi, a stropit cu zeama 
pre to(i, §i pestri^i au ramas Jidovii pana astazi. 

«Mergand dupS aceea Jidovii la mormant au gasit pe pazitori 
ca trSsni^i §i pe Christos nicairi, ca se spune cS Christos cu pie- 
tre de moara s'a suit la cer. §i cine nu'd& dracului vede aceste 
pietre in cer (1). 

A patra §i ultima variants din fara-Romdneascd e aceasta : 

«Mergea rfitScitoare pe poteca cea far 3 capSt Fecioara Maria, 
Maica lui Isus, cfici in vis i se ar&tase tngerul Domnului §i cu 
glas puternic ii zisese: 

— «ScoalS Mario, scoala fecioarS ce ai n&scut far' de pacat r 
caci pe fiul tfiu 1-au vandut lui Pilat Iuda eel cu inimii vicleanii, 
§i in curata lui inima va impunge sulija de o^el §i pe cruce il 
vor rastigni ca pe un p&catos. Iar Isus eel far' de moarte va muri 
acum ca un muritor spre mantuirea neamului omenesc! 

«§i s'a sculat Fecioara Maria din somn smulgandu-§i parul §i 
plangand cu lacrimi de moarte. Iar vaetele ei s'au ridicat la cer 
§i auzindu-le ingerii au plans cu lacrimi amare, acoperindu-§i 
trupul cu aripele. 

Ǥi plangand a plecat spre cinstita casa a lui Lazar, eel inviat 
din morfi, ca sa i se jelueascS. Iar sora lui Lazar, Magdalena 
cea cu parul de aur, auzind de vinderea lui Isus din gura mai- 
cii lui, a plans cu foe smulg&ndu-§i parul ei frumos §i a zis : 

— tO eel farii de prej pe bani cum s'a lasat s& fie vandut de 
Iuda eel vanzator, pe trei-zeci de argin^i ? . . . Sa mergem, Maica 
preaslavita, acolo unde se va osandi pe nedrept Isus, eel cu chip 



(1) Jiul, cit, p. 28- -29. 



Digitized by 



Google 



234 

•dumnezeesc, caci impungandu-1 cu suli^a, el va muri, neavand 
san pSrinJesc unde sa-§i piece capul ! 

Ǥi ast-fel pornira amandouft pe poteca cea lunga de prinpa- 
durile dese, p&zito nevazut de Ingerul Domnului, eel ce se aratase 
in vis. Iar Maica Precista avea toiag de o^el §i opinci do fier. 

Ǥi intalnindu-se cu o broasca, Ingerul vrand sfi cerce pute- 
rea dumnezeeascii, facu pe Maria sa zica: 

«0 broasca! faptura lui Dumnezeu, pofi tu s&-mi araji calea 
ce duce la locul unde chinue§te pe Isus? 

«Iar broasca cu glas omeneso i-a zis. 

«0 Maica Fecioara! eu de acolo viu §i am vazut cumpedum- 
nezeescul Isus il chinuiau po cruco, scuipandu-1 in obraz §i bat- 
jocurindu-1! 

«Auzind Maica a inceput sS planga §i s& se vaete. 

«Iar broasca cu glas bland i-a zis: 

— «Nu mai plange, Mario, §i nu te mai vaeta, ci iea drumul in 
spre soare rasare §i vei gas! pe Isus ! 

«Atunci Fecioara i-a zis: 

— *Daca drumul ce-mi ara^i nu cum-va duce la fiul meu, te 
ursesc ca dupa moarte sa nu te impu$e§ti, soarele in loc sa te 
hamu§easca, sa te usuce; iar ploaia de va cadea peste tine, te 
va muia §i te va spala de praf! 

Ǥi Maica FecioarS, inergand inainte, dete de un isvor limpede 
ca lacrima, ce curgea printre iarba verde, iar la marginea lui 
tin Sanger stufos il umbria pe jum&tate. 

Ǥi Maica, vrand sa treaca raul, a zis : 

— Apleaca-Ji o creanga, Sanger, de-asupra isvorului ca sa pot 
trece pe ea dincolo, caci ma a§teapta Isus, fiul meu, ce-1 chinu- 
esc Jidovii rataci^i! 

«Iar Sanger ul i-a raspuns: 

— «Ba creanga nu-mi aplec, c&ci calcand tu pe ea ii rupe-o §i 
oiu ramanea ciumpav §i urat pe langa pomii ceilal^i ! 

Ǥi Maica Domnului 1-a blestemat zicand: 

— O Sanger, Sanger, tu nu §tii durerea unei maici, §i de aceea 
nu te pleci ! Dar tu nu §tii ce poate o maica in durere ! Deci te 
blestem ca ori cine \\-o rupe o mladi^a sa curg& sange din tine 
oa din om §i tu sa simji ori cat de mica ar fi durerea ! Iar din 
ramurile tale sa nu se faca frigare! 

Ǥi fecioara Maria cu Magdalena, cea cu parul de aur, pur- 
<5esera inainte §i trecura isvorul prin dumnezeeasca putere a in- 
gerului pazitor. 

Ǥi au tot mers, au mersmereu! 



Digitized by 



Google 



235 

«Noaptea i§i lasa valurile ei pe pSmant, iar luna i§i resfrangea 
razele in parul eel de aur al Magdalenei. 

Ǥi iar au sosit la un isvor, in care se oglinda un Maslin mare 
§i frumos. 

«Iar Maica Domnului a zis: 

— «Intinde-^i o creanga de-asupra isvorului, Masline, ca sa pot 
trece din colo, caci m'a§teapta Christos, fiul ineu, pe cruce ras- 
tignil §i de Jidovi batjocurit ! 

«Iar Maslinul §i-a intins creanga peste apa, lasandu-le sa treaca. 
§i Maria a zis: 

— «0 Masline! tu, care vezi pe o maica in durere, te binecu- 
vintez ca lemnul tau sa fie. sfant §i din fructul tau sa se stoarca 
uleiul ce va arde in candele pentru ruga §i mantuirea pacatelor 
omene§ti ! 

Ǥi au pornit merg&nd mereu! 

«§i au dat de un Teiu batran cu frunza lata §ijincarcat cu flori, 
ee sta aplecat cu ramurile in spre un isvor. Iar Fecioara Maria 
a zis: 

— O Teiu mare §i inflorit, fie-^i mila de o maica in durere §i 
pleaca-^i o creanga peste isvor sa pot trece din colo, caci ma 
a^teapta fiul meu eel atat de chinuit de Jidovii rfitaci^i! 

« Iar Teiul §i-a aplecat o ramura §i a lasat pe Maica Dom- 
nului sa treac§. Iar Fecioara a zis: 

— O Teiu ! tu care ai v&zut pe o maica in durere, fii binecuvan- 
tat de Domnul: sa fii intr'un an odata in biserica, iar florile 
tale sa impodobeasca icoanele! 

«§i au pornit mai departe. §i iar au dat de un isvor peste 
care se intindea cu umbra mare §i adanca un Nuc stufos. 
«Maiea Domnului, vrand sa treaca isvorul, i-a zis: 

— «0 Nuc! apleaca-^i o ramura peste apa t sa tree din colo, caci 
m'a^teapta fiul meu chinuit de Jidovi! 

«§i Nucul §i-a aplecat o ramura §i a trecut Maria zicandu-i: 

— «Fii binecuvantat, Nucule, din lemnul tau sa se faca icoane! 
Ǥi au pornit inainte. 

«Dupa atata cale au ajuns dand de groapa lui Isus, care era 
de noua stanjeni de adanca §i de noua de larga §i pe gura ei 
o stana de piatra. Iar in nauntru se odihnia mor^ii eel ce pen- 
tru a lumii mantuire suferit-a cuie in picioare §i in mani §i su- 
lija in coaste; eel ce a indurat injuraturi §i palme de la rai §i 
blestema^i; eel ce pe fruntea lui de ganduri luminata, de sufe- 
rinje arsa, coroana de spini purtat-a, eel ce pe buze, de unde cu- 
vantul lui Dumnezeu e§it-a, cu o^et a fost adapat! 

«Vazu Maria cea sfar§ita de durere, cum pe stana de piatra a 



Digitized by 



Google 



_236 

mormantului nepre^uitului ei flu stateau la masa Jidovii cei 
omoritori. 

«tnaintea lor era intinsa o azima, vin §i intr'o strachinfi uir 
coco§ fript 

«Iar Jidovii zisera : 

— «Cand s'o face azima holda de grau, atunci s&-§i vada fiul 
Maria, atunci §i nici atunci! Cand s'o face vinul struguri in deal, 
atunci sa-§i vada fiul Maria, atunci §i nici atunci ! Cand o canta 
coco§ul asta pe buzele strachinei, atunci sa-§i vada fiul Maria, 
atunci §i nici atunci! §i tacura! 

«Atunci s'a cutremurat vazduhul de o vrajS sfantfi ; un vant 
s'a iscodit din zare, iar Maica Domnului se inchina, pe cand Ji- 
dovii ramasera increment de spaima. Cuvantul Domnului prin 
vraja sfanta s'a implinit, caci de odata azima se prefacu intr'o- 
mare holda de grau, intinzandu-se spre miaza-zi ; vinul, in stru- 
guri aga^aji de coardele verzi frunzoase, pe coastele dealurilor 
spre miaza-noapte ; iar coco§ul invia §i, sarind pe marginele stra- 
chinei, incepu a canta cu glas tare de§teptarea lui Isus, batand 
din aripi §i stropind pe ochi §i mani pe inspaimanta^ii Jidovi, 
cari se dadura la o parte tremurSnd de frica maniei lui Dum- 
nezeu. 

«Iar Maica Domnului, capStand putere dumnezeeasca mai mare 
ca tot-deauna, dete cu toiagul in semnul crucii peste stana de 
piatra a mormantului. 

Ǥi atunci un sgomot surd s'a auzit in fundul pamantului, pia- 
tra s'a cutremurat dandu-se in laturi; mormantul s'a fost des- 
chis ! Iar Isus pe cer s'a fost f&cut o lumina mare ce te orbia. 

«ln spre acea lumina, spre Dumnezeul a-tot-puternic s'a inSltat 
u§or eel ce pe pamant pentru lume a patimit, eel ce in ceruri 
pentru lume se va ruga. Iar Maica Domnului, intorcandu-se cu 
fa^a la lume, a fost zis cu glas puternic: 

— «Cine o §ti basmul patimelor lui Christos §i nu l-o spune, sa 
aiba a-1 purta pe cararile strambe, cu paharele seci §i cu f£cliile 
stinse ; iar cine l-o spune, sa aiba a-1 purta pe cararile drepte, 
cu paharele pline §i cu facliile aprinse ! (1) 

4. — Variantele, afl&toare la Rom&nii din Transilvania, 
cate mi-s mie pana acuma cunoscute, sunt cele ce urmeazS- 
Prima: 



(1) Alexandrina Mihaescu, Flori de zdpadd. R. Valcea 1898, p. 49. 



Digitized by 



Google 



237 



Luai securea mare, 

Ma dusei in padurea mare, 

Tfiiai lemn mare, 

Faceai biserica mare 

Cu noua u§i, cu noua altare, 

Catr& celea mare 

Cele mai mici, 

CStra sfin^ii apostolici. 

In mijloc de bisericS 

Sta sfanta Maica Precista, 

In mana dreapta 

Cu o carte alba, 

In mana stanga 

Cu faclia aprinsa ; 

Cetia §i lacr^ima, 

Pe apa Iordanului se uita; 

Vedea holdele rasarind, 

Pasarile pciuind, 

Oile fatand, 

Fiuju nu 1-a vazut viind. 

Da ea, par galben despletia, 

Lacrami din ochi ii curgea, 

Mere de aur se facea, 

Ingerii §i sfin^ii le culegea, 

Dupa dansa le ducea. 

S'o intalnit cu Ion 

JSdnt-Ion 

§i i-o zis : 

— Maic&! ce e§ti scarbita §i 

[suparata, 

Pe -cum nu te-am vfizut nici 

[odata? 

— O! loane, 
Sint-Ioane ! 

Hum n'oiu fi eu scarbita §i su- 

[parata, 

Precum nu m'ai vfizut nici o- 

[data, 

Ci eu numai un fiu$ am avut 

^i nu ijtiu in care parte de 

[lume s'o dus! 

Iar Ion o zis : 

— Du-te la apa Iordanului, 



Te uita pe apS in jos 
§i-i vedea holdele rasarind, 
Pasarile pciuind, 
Oile fatand. 
F'\u\u le-i vedea viind! 
S'o luat, par galben desple- 

[tia, 
Lacrami din ochi ii curgea, 
Mere de aur se f&cea, 
Ingerii §i sfin^ii le culegea, 
Dupa dansa le ducea. 
§i se uita pe apa in sus, 
§i se uita pe apa in jos, 
§i-o v£zut holdele ras&rind, 
Pasarile pciuind, 
Oile fatand, 

Fiu^u nu l-o vazut viind. 
Da ea par galben despletia, 
Lacrami din ochi ii curgea, 
Mere de aur se facea, 
Ingerii §i sfin^ii le culegea, 
DupS dansa le ducea. 
S'o intalnit cu me§ter de lemn. 
El o zis: 

— Maic^I ce e$ti scarbita §i 

[suparata, 

Precum nu te-am vazut nici 

[odata? 

— Da cum n'oiu fi scarbita 

[§i suparata, 
Precum nu m'ai vazut nici 

[odata, 
Ca numai un fiu$ am avut 
§i nu §tiu in care parte de 
[lume s'o dus ! 
Iar el o zis: 

— O ! Maica ! p3ganii de Ji- 

[dovi prinsu-1-o, 
Pe crucea lui Pilat intinsu-1-o, 
Piroane in mani §i picioare 
[batutu-i-o, 
Cu securi taiatu-1-o, 
Cu sulijele impunsu-1-o, 



Digitized by 



Google 



238 



Cununi de spini in cap pusu-i-o, 
Cu curea de rug incinsu-1-o, 
Until din osta§i cu suli^a in 
[coasta impunsu-1-o, 
§i o e§it sange §i apa, 
§i o venit la mine sa-ifaccrucea 
Cu o parte §i doua mai lunga, 
Iar eu i-am facut-o 
Cu o parte §i doua mai mica ! 

— O! lucra-u-ai cu anu, 
De abia sa-ti cape^i banu ! 

S'o luat, par galben des- 
[pletia, 
LacrSmi din ochi ii curgea, 
Mere de aur se facea, 
Ingerii §i sfin^ii le culegea, 
Dupa dansa le ducea. 
S'o intalnit cu me§ter de Her. 

El o zis: 

— O Maica ! ce e§ti scarbita 

[§i suparata, 

Precum nu te-am vazut nici 

[odata ? 

— Da cum n'oiu fi scarbita 

[§i suparata, 
Precum nu m'ai vazut nici 

[odata, 
Ca eu numai un fiu^ am avut 
§i nu §tiu in care parte de 
[lume s*o dus! 
— O Maica ! paganii de Ji- 
[dovi prinsu-1-o, 
Pe crucea lui Pilat intinsu-1-o, 
Piroane in mani §i picioare 
batutu-i-o, 
Cu securi taiatu-1-o, 
Cu sulijele impunsu-1-o, 
§i o e§it sange §i apa. 
§i o venit la mine sa-i fac cu- 

[iele 
Cu o parte §i doua mai mari 
§i le-am facut 
Cu o parte §i doua mai mici ! 



— O dau-ai cu ciocanu, 
De abia sa-^i capeji banu! 

S'o luat, par galben des- 
[pletia,. 
Lacrami din ochi ii curgea, 
Mere de aur se facea, 
Ingerii §i sfintii le culegea, 
Dupa dansa le duce& 
Pe mun^i de glaja (sticla), 
Pe munji ca ascu^itul cujitului 
Pana la o fantana. 
S'o plecat sa bee apa. 
O broscufd o zis : 

— Maica ! ce e§ti scarbita §i 

suparata, 

Precum nu te-am vazut nici 

[odata ? 

— O broscu^a ! muriu-ai ijinu 

[te-ai impu^i 
§i unde nu-i fi tu, 
Sa nu fie apa buna de baut! 
Da cum n'oiu fi eu scarbita §i 
suparata, 
Precum nu m'ai vazut nici 

odata, 

Ca eu numai un fiut am avut 

§i nu §tiu in care parte de 

lume s'o dus ! 

— O Maica ! ca eu am avut 

doi-spre-zece 
§i o venit o roata 
Forforoata 

§i mi-o omorit un-spre-zece 

odata. 
Unu mi-o mai ramas : 
Toma Tominoace, 
Strut de busuioace, 
Hai la mama'n coace ! 

§i o venit un broscoiu 
Cu picioarele 
Ca ra§chitoarele, 
Ochii ca talgerile, 
O venit la ma-sa. 



Digitized by 



Google 



239 



Maica Precista o inceput 
a rade. 

De acolo s'o luat, 
P&r galben despletia, 
Lacrami din ochi ii curgea, 
Mere de aur se f&ce&, 
Ingerii §i sfin^ii le culegea, 
Dupa dansa le ducea. 
S'o intalnit cu Ion 
Sdnt-Ion 

§i o zis : 

— Maica ! ce e§ti scarbita §i 

[supfirata, 

Pe cum nu te-am vazut nici 

[odata ? 

— Da cum n'oiu fi scarbita 

[§i suparata, 
Pe cum nu m'ai vazut nici 

[odatS, 

Ca eu numa un fiut am avut 

§i nu §tiu in care parte de 

[lume s'a dus ! 

Dar el o zis: 

— O Maica! 

f ipa hainele negre calug£re§ti, 
§i iea haine albe ingere§ti 
§i te du la raiu 
§i d& un picior in u§a raiului, 
Ca s'a deschide §i flu^u li ve- 
[dea viind! 
S'o luat, par galben des- 
[pletiS, 
Lacrami din ochi ii curgea, 
Mere de aur se f&cea, 
Ingerii §i sfintii le culegea, 
Dup& dansa le ducea. 
§i o $ipat haine negre c^ilu- 
[gfire?ti, 
§i o luat haine albe ingere§ti 
§i s'o dus la raiu, 
§i o dat cu picioru in u§a raiului; 



Raiu s'o deschis, 

Pe fiut l-o vSzut viind 

§i Maica o zis: 

— O Isuse! cum,te-ai lasat 
La pjlganii de Jidovi sa te- 

[chinueasca, 
Sa te r&stigneasca ? 
Iar Isus o zis : 

— O Maica ! panS nu ma r&s- 

[tignii eu 
N'auzii secure 
In padure, 
N'auzii glas 
De voinica?, 
Nu lasa oaia mielul s8u 
Nici vaca vi^elul sau, 
Iapa manzul s&u, 
Nici scroafa purcelul s&u, 
Nici femeia pruncul s£u. 
Iar de cand m'am r&stignit eu,. 
Auz glas 
De voinicaf, 
Secure 
In padure, 
Lasa oaia mielul s&u 
§i vaca vi^elul sau, 
Iapa manzul sau 
§i femeia pruncul sau. 
§i cine a §ti asta 
§i o va 3pune 
La lume 
La saptamana, 
La luna, 
La anu, 

La jumatate de an, 
II va lua Isus de mana dreapta 
§i-l va duce tocma'n raiu; 
Iar cine o §ti §i nu o va spune, 
II va lua de mana stanga 
§i pe ulicioara cea stramba 
II va arunc& tocma'n iad ! (1) 



(1) Publ. de I. Moisil in $ezdtoarea, an. II. Falticeni 1893, p. 143-148. 



Digitized by 



Google 



240 



A doua variants din Transilvania, comuna Reteag, sunS 
precum urmeazS: 



S'a luat omul mare 

-Cu securea mare 

In padurea mare 

Sa faca biserica mare 

Cu noua u§i, cu noua altare, 

Ou noua zabrele 

De catra sfantul soare. 

In zabreaua de'nainte 

Cine cata ? 

Maica sfanta, 

In mana dreapta 

Carte alba, 

In mana stanga 

Carte sfanta, 

Tot cetia 

§i procetia 

§i pe fiul sau nu-1 gasia. 

Ea de acoalea s'a luat 

Pe eel munte ascutit 

Ca o- dunga de cu^it. 

Pe unde cu piciorul pa§ia 

Ca ceara scdlpia, 

Mere de aur se facea 

Caji ingeri, 

Caji apostoli, 

In braje le strangea, 

La sfanta biserica le ducea. 

S'o intalnit cu me§teru delemn. 

— Ce te plangi, Maica sfanta, 
Ce te daule§ti? 

— Cum nu m'oiu canta, 
Cum nu m'oiu dauli, 

C& numai un fiu mi-am avut 
§i pe acela 1-am pierdut, 
De urma nu i-am mai dat, 
Ori §i cat 1-am cautat! 

— Hei, Maica sfanta ! 
Nu te canta, nu te d&uli, 
Ca fiu $i 1-am vazut 

In poarta la Pilat 



Rastignit pe cruce de brad. 
Jidovii mi se silira, 
Cum ma intalnira, 
Sa4 fac crucea. 
De ce zicea s'o fac mai mica, 
Sa tie mai u§urica, 
De aceea o faceam mai mare 
Sa nu ma obosesc asa« tare ! 
Maica sfanta-1 asculta 
§i-l blestema : 

— Dare-ar bunul Dumnezeu 
Sa lucri cu anul 

§i sa nu mai cape^i banul! 

Apoi iara se lua 
Pe un deal ascutit 
Ca o dunga de cujit. 
Unde calca 
Ca ceara scdlpia, 
Mere de aur se facea. 
Ca^i ingeri, 
Ca^i apostoli, 
In bra^e le strangea, 
Pe la sfinte biserici 
Le impar^ia. 
§i s'o intalnit 
Cu me§terul de Her. 

— Buna ziua, me§ter de fier ! 
— Sanatate bun&, Maica sfanta, 
Da ce te canji, ce te daule§ti ? 

— Da cum nu m'oiu canta, 
§i cum nu m'oiu dauli, 

Ca numa un fiu am avut 
§i pe acela 1-am pierdut, 
§i ori cat 1-am cotat, 
Nu 1-am aflat ! 

— Nu te canta, 
Nu te vfieta! 

Du-te in poarta lui Pilat, 

Ca acolo li afla 

R&stignit pe cruce de brad. 



Digitized by 



Google 



241 



§i pe mine mil silira Jidovii 

Sa-i fac cuiele. 

§i de co zicea 

Sa le fac mai mari, 

De aceea le faceam mai mici 

Ca sa nu mi se treaca flerul 

§i se gat iute lucrul ! 

Maica sfanta-1 asculta 
§i apoi ii cuvanta : 

— Dare-ar bunul Dumnezeu, 
Cum ii da cu ciocanul, 

Sa §i cape^i banul! 

§i se lua Maica sfanta 
Pe un deal ascu$it 
€a o dunga de cujit 
Tot plangand 
$i daolind, 
Pe fiul sfant c&utand 
§i s'o intalnit c'o roasca 
Broascd. 

— Bun& ziua, roasca-broascfi ! 
— Sanatatebuna, Maica sfanta ! 
Dar co te can$i, ce te daole§ti? 

— Dar cum nu m'oiu canta 
§i cum nu m'oiu daoli, 

Ca numa un fiu am avut 
§i pe acela 1-am pierdut! 

— Nu fi suparata, Maica sfanta, 
Ca §i eu inc'am avut 

^Noua fii, 

§i o venit 

O roatfi 

folforoatd 

§i mi-o omorit opt odata, 

Numai unul mi-o ramas! 

§i o zis Maica sfanta : 

— Ian chiamS-1 incoace! 
§i incepu broasca a striga 
§i din gura cuvanta : 

— Tomi Tominoace ! 



Calca in busuioace, 

Hai la mama'ncoace! 

§i o venit un broscoiu mare 

Cu picioarele 

Ca r£§ehitoarele, 

Cu ochii ca talgerile. 

Maica sfanta, cum l-o vazut, 

O zainbit a rade §i o zis: 

— Doare-ar bunul Dumnezeu, 
Unde-i muri 

Sa*nu te impu$e§ti, 

§i unde n'a fi 

Broasca* in apa, 

Sa nu fie buna apa! 

Apoi iara s'o luat 

Pe un deal ascujit 

Ca o dunga de cufit, 

Tot plangand 

§i daolind, 

Pe fiul sfant intreband. 

§i 1-a aflat 

La poarta la Pilat 

Pe cruce de brad 

Cu cuie pironit, 

Pe cruce rastignit, 

Cu cununi de spini incununat 

§i cStra Maica sa a strigat: 

— Nu te canta, nu te daoli, 
Ca panfi amu nu tragea 
Copil dupa mama 

§i mama dupa copil, 
Nici puiu dupa clocS, 
Nici cloca dupa puiu, 
Nici vi$el dupa vaca, 
Nici vaca dupfi vi$el, 
Nici mielul dupa oaie, 
Nici oaia dup& miel. 
Da de acuma in colo 
§tiu ca fie-care mami 
§i-?avea grija de fiul ei ! (1) 



<1) Din Ms. d-lui I. Pop. Reteganul, aflator la Academia Rom&na. 

Marian, Legendele MaicU Donmului. 16 



Digitized by 



Google 



242 



A treia variants din Transilvania e aceasta : 



S'a luat omul mare, 

Cu securea mare, 

§i o taiat lemnul mare, 

A facut bisericS mare 

Cu noua u§i, cu noua altare, 

Cu z&brele in carare. 

In zabreaua mica 

§ede santa Maria mica, 

In zabreaua mare 

§ede Santa Maria mare. 

Santa Maria mare * 

Demineaja s'a sculat, 

In scaun de aur s'a inaljat. 

Pe obraz s'a spalat, 

Pe obraz cu vin-ars 

§i pe mani cu vin bun. 

§i o bagat mana stanga 

§i o scos carte sfantS, 

§i o bagat mana dreapta 

§i o scos carte albS 

§i o cetit de la pranz 

Pana la amiaz. 

Toji orbii 

§i toti §chiopii 

S'au aflat 

§i s'au adevarat! 

Numai Domnul cerului 

§i al pamantului, 

Fiul ei §i al lui Dumnezeu 

Nu s'a aflat, 

Nu s'a adevarat, 

Doamne! r&u s'o suparat. 

S'o luat Maica santa 

P'un deal ascu^it 

Ca o sanceS de cujit, 

Par galben despletind, 

Fa^a alba sgariind, 

Laerami din ochi-i picand, 

Cari cum picau 

Mere de aur se faceau, 

Ingerii veniau 



§i le culegeau 
§i in cer le duceau, 
La suflete le imp&r$iau. 
S'a intalnit Maica santa 
Cu me§ter de lemn. 

— Buna ziua, me§ter de lemnE 

— Sanatate buna, 
Maica de mila 

§i de putere! 

Ce plangi, ce te daule§ti ? 

— Oh ! me§ter de lemn, 
Cum n'oiu plange, 
Cum n'oiu dauli, 

Ca Vineri dimineaja m'am 

[sculat,. 
In scaun de aur m'am inSlfat, 
Pe obraz m'am spfilat, 
Pe obraz 
Cu vin-ars 
§i pre mani 
Cu vin bun. 

§i am bagat mana stangS 
§i am sco3 carte santa, 
§i am bagat mana dreapta 
§i am scos carte alM 
§i am cetit de la pranz 
Pan' la amiaz. 
Tofi orbii 
§i toji §chiopii 
I-am aflat, 
I-am adevarat, 
Numai pre fiul cerului 
§i al pfimantului, 
Pre fiul meu 
§i al lui Dumnezeu 
Nu 1-am aflat, 
Nu 1-am adev&rat, 
Doamne! reu m'am supfirat 
N'ai vazut, 
N'ai auzit? 
— De auzit n'am auzit, 



Digitized by 



Google 



243 



De vfizut am vazut, 
CS 1-au interit (1) 
Canii de Jidovi 
Trei zile de vara 
§i 1-au prins Joi de c&tra sarS, 
§i 1-au dus la curdle lui Pilat 
§i 1-au resticnit pe cruce de 

[brad. 
Cu burete hr&nitu-l-au, 
Cu ojet adapatu-1-au, 
Cunun& de spini 
In cap pusu-i-au, 
Cu brau de m£cie§ 
Incinsu-1-au. 
C&nd il incingeau, 
Picuri de sange curgeau, 
Jidovii in pahare il sprijineau 
Ca ni§te pSgani il beau. 
Picurul intaiu s'a facut spicul 

[graului 
Cu care fac santa slujbS 
La biserici §i la mor^i, 
Picurul al doilea 
S'a facut sfantul vin 
Cu care fac sfanta slujbS 
La biserici §i la mor^i. 
Tocinai eu i-am fficut crucea. 
De ce au zis s'o fac mai mic& 
§i mai subfirica, 
De aceea am facut-o 
Mai mare §i mai groasfi, 
Cam avut destul lemn 
§i m'am urit a ciopliin el! 
— O me§tere, dare-ai cu anul 
§i apoi sa cape^i banul !... 
De acolo in cotro Maica santa 

[mergea 
Holdele mandre inverzia, 
In cotro Maica santa pleca, 
Holdele mandru inspicS. 
§i s'o luat Maica santa 



P'un deal ascujit 

Ca o sancea de cu$it, 

P&r galben despletind, 

Fa^a alba sgariind, 

Lacrami din ochi picand. 

Cari cum picau 

Mere de aur se faceau, 

Ingerii veniau 

§i le culegeau 

§iin cer leduceau, 

La suflete le impar^iau. 

S'a intalnit c'un me§ter de tier. 

— Buna ziua, me§ter de fier ! 

— Sanatate buna, 
Maica de mila 

§i de putere ! 

Ce plangi, ce te dSule§ti ? 

— Oh ! me§ter de fier ! 
Cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu dauli ! 

Ca Vineri diminea^a ra'am 

[sculat, 
In scauu de aur m'am inal^at, 
Pe obraz m'am spSlat, 
Pe obraz 
Cu vin-ars 
§i pe mani 
Cu vin bun. 

§i am bagat mana stangfi 
§i am scos carte santa, 
§i am bagat mana dreaptft 
§i am scos carte alba, 
§i am cetit de la pranz 
Pan' la amiaz. 
To^i orbii 
§i to^i §chiopii 
I-am aflat, 
I-am adevarat, 
Doamne ! rau m'am suparat. 
N'ai vazut, 
N'ai auzit? 



(1) Luat la goana. 



Digitized by 



Google 



244 



— De auzit 
N'am auzit, 
De vazut 
Am vazut, 

Ca 1-au intarit 

Canii de Jidovi, 

Trei zile de vara 

§i 1-a prins Joi de catra sara. 

§i 1-au dus 

La curjile lui Pilat 

§i 1-au resticnit 

Pe cruce de brad, 

Cu burete hranitu-1-au, 

Cu o£et adapatu-1-au, 

Cununa de spini 

In cap pusu-i-au, 

Cu brau de macie§ 

Incinsu-1-au. 

Cand il incingeau, 

Picuri de sange curgeau, 

Jidovii in pahare il sprijineau, 

Ca ni§te pagani il beau. 

Picurul intaiu 

S'a facut spicul graului 

Cu care fac sfanta slujba 

La biserici §i la mor^i, 

Picurul al doilea 

S'a facut sfantul vin 

Cu care fac sfanta slujba 

La biserici §i la mor^i. 

Tocmai eu i-am facut cuiele. 

De ce au zis 

Sa le fac mai groase 

§i mai hodrdmboase, 

Ca sa treaca prin oase, 

De aceea le-am facut mai mici 

§i mai sutyirele, 

C'am avut pu^inel fier 

§i am sa ma hranesc §i eu cu el ! 

— O me§tere ! dare-ai cu cio- 

[canul 
§i sa-^i capeji banul ! . . . 
De a colo 



Incotro 

Maica sfanta mergea 

Holdele mandru inverzia, 

In cotro Maica sfanta pleca 

Holdele mandru inspica. 

$i s'o luat Maica sfanta 

P'un deal ascu^it 

Ca o sancea de cufit, 

Par galben despletind, 

Fa^a alba sgariind, 

Lacrami din ochii picand. 

Care cum picau 

Mere de aur se faceau. 

Ingerii veniau 

§i le culegeau 

§i in cer le duceau, 

La suflete le imparjiau. 

S'a intalnit cu o broascd. 

— Buna ziua, broasca. 

— Sanitate buna, 
Maica de mila 

§i de putere! 

Ce plangi, ce te daule§ti? 

— O broasca, broasca ! 
Cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu daoli? 

Ca Vineri diminea^a m'am scu- 

[lat, 
In scaun de aur m'aminaltat, 
Pe obraz m'am spalat, 
Pe obraz 
Cu vin-ars 
§i pe mani 
Cu vin bun. 

§i am bagat mana stanga 
§i am scos carte sfanta, 
§i am bagat mana dreapta 
§i am scos carte alb& 
§i am cetit de la pranz 
Pan* la amiaz. 
Toti orbii 
§i toji §chiopii 
I-am aflat, 



Digitized by 



Google 



245 



I-am adevarat, 

Numai pre fiul cerului 

§i al pamantului, 

Pre fiul meu 

§i al lui Dumnezeu 

Nu 1-aoi aflat, 

Nu 1-am adevarat, 

Doamne! reu m'am suparat! 

N'ai vazut, 

N'ai auzit? 

— Oh ! Maica, nu te supSra, 
Nu te dSuli, 

Ca §i eu am avut 

Noua pui§ori in un oga§ 

§i a venit 

roata 

Forforoata 

§i mi i-o omorit 

Opt odata, 

Numai unul mi-a ramas. 

Toma, Tominoace ! 
Calc£ in busuioace, 
Vin' la mama'ncoace ! 

§i o venit un broscoiu 
Cu ochii ca talgerile, 
Picioarele 
Ca ra§chitoarele, 
Manile 
Ca fusele. 

Cat o fost Maica sfanta de 

[sup&rata, 

Totu§i a zambit a rade odata. 

— O broasca muri-o-ai 
§i nu te-ai impuji, 
Unde tu n'ai fi, 

Apa buna n'ar mai fi, 

Caci cat am umblat, 

Nici atata voie n'am aflat ! 

De acolea 
In cotro Maica sfanta mergea 
Holdele mandru inverzia, 
In cotro Maica sfanta pleca, 
Holdele mandru inspica 



§i s'a luat Maica sfanta 
P'un deal ascu^it 
Ca o sancea de cu^it, 
Par galben despletind, 
Fa^a albii sgariind, 
Lacrami din ochi-i picand, 
Care cum curgeau 
Mere de aur se faceau, 
Ingerii veniau 
§i le culegeau 
§i in cer le duceau, 
La suflete le imparfiau. 
S'a intalnit cu Maria Magda- 

[lena, 
Sora lui Lazar. 

— Buna ziua, Marie ! 

— Sanatate, Maica de mila 
§i de putere ! 

Ce plangi, ce te daule§ti ? 

— Oh ! Marie, Marie ! 
Cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu dauli ! 

Ca Vineri diminea^S m'am scu- 

[lat, 
In scaun de aur m'am inal^at, 
Pe obraz m'am spalat, 
Pe obraz 
Cu vin-ars, 
§i pre mani 
Cu vin bun, 

gi am bagat mana stanga 
§i am scos carte sfanta, 
§i am bagat mana dreapta 
§i am scos carte alba, 
§i am cetit de la pranz 
Pan' la amiaz, 
To^i orbii 
§i to^i §chiopii 
I-am aflat, 
I-am adevarat, 
Numai pre fiul cerului 
§i al pamantului, 
Fiul meu 



Digitized by 



Google 



246 



§i al lui Dumnezeu 
Nu 1-am aflat, 
Nu 1-am adevarat, 
Doamne ! rau m'am suparat! 
N'ai vazut, 
N'ai auzit? 

— Oh ! Maica sfanta, nu plange, 
Nu te daoli, 

Ci du-te la curdle tale cele 

[mandre, 

Desbraca haine negre calugfc- 

[re§ti 
§i imbracS haine mandre dom- 

ne§ti, 
Te du la raul Iordanului 
Desculja pe bruma, 
Pe piatra marunta, 
Ie trei picuri de apa 
§i arunca in fa^a ta cea alba, 
Te uita spre raiu spre rasarit, 
Ca-i vedea trei cete venind, 
Fiul tau aducand! 

De acolea 
In cotro Maica sfanta mergea 
Holdele mandru inverzi&, 
In cotro Maica sfanta pleca 
Holdele mandru inspica. 
S'a dus la curdle ei cele man- 

[dre 
§i a desbracat 
Haine negre calugare§ti 
§i a imbracat 
Haine mandre domne§ti. 
S'a dus la raul Iordanului 
Desculja pe bruma, 
Pe piatra marunta, 
A luat trei picuri de apa 
§i o aruncat in fata ei cea alba, 
S'a uitat spre raiu spre rasa- 

[rit 
§i o vazut trei cete de ingeri 
[venind, 
Pre fiul ei aducand. 



— Oh! fiul meu 

§i al lui Dumnezeu ! 
Mare putere Ji-am dat 
§i la canii de Jidovi te-ai la- 

[sat! 

— Oh ! Maica, nu m'am l&sat 
Pentru mine 

Ori pentru tine, 
Ci m'am lasat 
Pentru lumea toata. 
Ca pana la Jidovi nu ma lasam, 
N'auziam glas de fat& mare, 
N'auziam fluer de fecior, 
N'auziam troscota de secure 
In padure, 

Nu tragea copil dupa mama 
§i mama dupa copil, 
Nu tr8gea vi^el dupa vaca, 
Vaca dupa vi$el, 
Nu tragea miel dupa oaie 
§i oaie dupa miel, 
Nu tragea purcel dupa scroafa, 
Scroafa dupa purcel. 
Dar de cand la Jidovi m'am 

[lasat, 
Aud glas de fata mare, 
Aud fluer de fecior, 
Aud troscota de secure 
In padure, 

Trage copil dupa mama, 
Mama dupa copil, 
Trage vi^el dupa vaca, 
Vaca dupa vi^el, 
Trage miel dupa oaie, 
Oaie dupa miel, 
Trage purcel dupa scroafa, 
Scroafa dupa purcel. 

Cine mi-a §ti povestea 
§i o va zice la anul, 
La jumatate, 
La luna, 
La saptamana, 
L-oiu lua de mana dreapta, 



Digitized by 



Google 



247 



L-oiu duce pe car area dreaptS, 

TJnde-s uiese intinse 

§i faclii aprinse. 

Cine mi-a §ti povestea 

§i nu o va zico 

La anul, 

La jumatate, 

La luna, 

La saptamana, 

L-oiu lua de mana stanga, 



L-oiu duce pec&rarea stramba, 

Unde-s $erpii 

Ca brazii, 

Ramele 

Ca barnele, 

Broa§tele 

Ca jirezile, 

§oparlele 

Ca vacile ! (1) 



A patra variants, din Transilvania : 



Omul mare 
Cu securea mare 
Merge in padurea mare, 
Face biserica mare : 
Cu noufi u§i, cu noua altare, 
Cu noua zSbrele din st. Soare. 
In zabreaua mica 
§ede santa-Maria cea mica, 
In zabreaua mare 
§ede santa-Maria cea mare. 
§i a luat Maica sfanta 
Carte alba 
In mana dreapta, 
Cruce sfanta 
In mana stanga 
§i toji fiii ii cetia 
§i-i adeveria, 
Numai fiul cerului 
§i al pamantuhri 
§i acela il cetia 
§i-l adeveria, 
Da la o lume de loc, 
Dar nu §tiu unde. 
S'a luat Maica sfanta 
Pe un deal ascu^it 
Co sancea de cujit, 
Cu par galben despletind, 



Cu fa^a dalba {ipand; 

Pe unde Maica sfanta mergea, 

Mandre faclii s'aprindea 

§i mandra iarba cre^tea. 

Se intalne§te Maica sfanta 

C'un me§ter de lemn. 

— Buna ziua, Maica sfanta! 

Ce te can^i ce te daule^ti? 

— Cum nu m'oiu canta, 
Cum nu m'oiu dauli, 
Ca to^i fiii ii cetesc 
§i-i adeveresc, 

Numai fiul cerului 
§i al pamantului 
§i acela il cetesc 
§i-l adeveresc, 
Da la o lume de loc, 
Dar nu §tiu unde ! 

— Maica sfanta, nu te canta, 
Nu te dauli, 

CS de vazut 

Nu 1-am vazut, 

Dar de nume i-am auzit, 

C'au venit 

Balele de Jidovi la mine 

Sa le fac crucea. 



(1) Minerva* an. IV. Bistrija 1894, p. 208, 218-219, 229-230 §i 236-237. 



Digitized by 



Google 



248 



Din ce-au zis sa le-o fac mai | 

[sutyirea 
§i mai cina§ea, 
Eu de aia o am lasat mai 
[groasa 
§i mai borturoasa, 
Ca sa-1 resticneasca 
Mai tare din oase ! 
Prinsa Maica sfanta 
A plange §i a blestema : 

— O mester de lemn ! 
Lucrare-ai tu cu anul 
§i apoi sa cape^i banul ! 
§i s'a luat Maica slants 
§i s'a dus : 
Pe un deal ascujit 
Co sancea de cu^it, 
Cu par galben despletind, 
Cu fata dalba {ipand : 
Pe unde Maica sfanta mergea, 
Mandre faclii s'aprindea 
§i mandrS iarba created. 
Lacramile Maicii sfinte jos 

[picau, 
Mere de aur se faceau, 
Sfin^ii apostoli le strangeau, 
La Dumnezeu in cer le du- 

[ceau, 
Dumnezeu cu ele leturghii 

[facea. 
Se in t a lne§t e c ' un me§ter de Her : 

— Buna ziua, Maica sfanta ! 
Ce te can^i, ce te daule§ti? 

— Cum sa nu ma cant, 
Cum sa nu ma daulesc, 
Ca toti fiii ii cetesc 
§i-i adeveresc, 
Numai fiul cerului 
§i al pamantului 
§i acela tl cetesc 
§i-l adeveresc, 
Da la o lume de loc, 
Dar nu §tiu unde ! 



— Nu te canta nimic, 
Maica sfanta, nu te dauli, 
Ca drept de vazut 

Nu 1-am vSzut, 
Dar de nume i-am auzit, 
C'au venit 

Balele de Jidovi la mine 
Sa le fac cuiele. 
Din ce au zis sa le fac mai 
[groase 
§i mai bortoroase, 
Eu de aia le-am facut 
Mai subtirele 
§i mai frumu^ele 
Ca sa nu-i caza 
Domnului sfant greu de ele, 
Cam, Maicii sfanta, mul^i fii, 
Sa-mi mai raman'o ^ir' de fier 
Ca sa mai capSt ce-va ! 
Atunci i-a zis Maica sfanta : 

— O me§ter de fier, 
Cand ii da tu cu ciocanul, 
Atunci sa §i capefi banul ! 
De acolo a plecat Maica sfanta 
§i s'a dus iara: 

Pe un deal ascu^it 
Co sancea de cu^it, 
Cu pSr galben despletind, 
Cu fa^a dalba Jipand ; 
Pe unde Maica sfanta mergea, 
Mandre faclii s'aprindea 
§i mandril iarba cre§tea. 
Lacramile Maicii sfinte jos pica, 
Mere de aur se facea, 
Sfin^ii apostoli le strangea, 
La Dumnezeu in cer le ducea, 
Dumnezeu cu ele leturghii 

[facea. 
Se intalne§te cu o roascS 

[broasca. 

— O ! MaicS sfanta ! 

De ce te canji,de cetedaule§ti? 

— O dragul maichii, 



Digitized by 



Google 



249 



Cum sa nu ma cant §i daulesc, 

Ca tofi fiii ii cetesc 

§i-i adeveresc, 

Numai fiiul cerului 

§i al p&mantului 

§i acela-1 cetesc 

§i-l adeveresc, 

Da la o lume de loc, 

Dar nu §tiu unde ! 

— Dacii ?i eu, Maica sfantS, 

Am avut noua fii 

§i a venit o roatS 

Forforoata 

§i mi-a cSlcat pe opt de-odata 

§i tot nu-s suparata 

§i mi-a ramas numai unul, 

Numai Tomi Tominoace, 

CalcS busuioace, 

Vin' la maica'ncoace 

Cu ni§te piciorele 

Ca rastitorele, 

Cu ni$te ochi§orei 



Ca ni§te t&lgerei 

§i ni§te manuje 

Ca ni?te fusu^e! 

De loc cum 11 vede 

Maica sfantS prinde a rade 

§i zise : # 

— Pfui, roasca broascS, 

CS de la biserica mare, 

De cand port carte alba 

In mana dreapta 

§i cruce sfanta 

In mana stanga, 

Nici atata voie n'am avut 

§i acum m'ai fScut 

IncS de am ras ! 

§i a mai adaus: 

— Pfui, roascS broascS, 

De vei fi vie, 

De vei fi moartS, 

Unde vei fi tu, 

Sa fie apa buna ! 



«De aici s'a dus Sf. Fecioara pana la curtea lui Pilat. Acolo 
a?a erau de pironite por^le, in cat nimeni nu putea socoti sa 
intre prin dansele. §i a dat Maica Fecioara de doua ori cu pi- 
ciorui eel stang in ele §i nu s'au deschis ; $i a dat odata cu eel 
drept §i indata s'au deschis in ISturi. Balele de Jidovi mancau 
chiar atunci de amiazi la masa. De loc cat o zaresc, prinde o 
bala de Jidov a o intreba : 

— «Tu e§ti Maria Dumnezeoaia ? 

Maica sfanta i-a respuns: 

—«Eu! 

— « Atunci vei fi tu Maria Dumnezeoaia, cand vor in via §tiu- 
cele astea din blid §i va canta coco§ul pe dunga blidului ! 

Nici vorba nu o gata 

§i §tiucele in blid umbl&, 

Coco§ul pe dunga-i canta. 

« Prinde altfi bala de Jidov a o batjocori din nou : 
— « Atunci vei fi tu Maria Dumnezeoaia, cand vei §ti ce este 
sub covata in tinda? 
— «0 scroafS cu trei purcei ! 



Digitized by 



Google 



250 

— «Minti ! — atunci se repezi la ea §i-i dete o palma peste 
obrazul eel stang §i una peste eel drept. 

«§i a inceput Maiea sfanta a plange §i a vorbi : 

— «Haideti, haide^i, sa vfi arat! 

«A ridicat Maica sfantfi eovata §i a e§it de sub ea o scroafa 
cu trei purcei. 

«Scroafa, cat ce a e§it de sub ea, s'a frecat decruce; de atunci 
nu mananca Jidovii slanina. 

«Apoi s'a dus Maica sfanta la Domnul Christos §i i-a zis: 

— «0 fiul meu prea dulce, prea frumos, putere ai avut sa nu 
te la§i sa te rastigneasca balele de Jidovi ! 

— «0 Maica sfanta ! nu m'am lasat pentru mine §i pentru tine, 
ci pentru lumea toata, ca sa nu ma fi lasat eu rastignit, n'auziai : 

Coco§ cantand, 
Nici pasari ciripind, 
Nici feciori fluerand, 
Nici fete mari horind, 
Nici troasca de secure 
Pe eel mijlocde padure, 
Nici fluera§ de vant 
Pe eel mijlocuj de camp. 

<§i atunci a zis Maica sfanta : 

— <Cineva §ti povestea mea §i o va zice la luna, la saptamana, 
la an §i la jumatate, acela ca §i cum ar face un sarindar. 

M'am suit pe o §ea 

§i v'am spus-o a§a ! (1) 

A cincea variants, din Transilvania, §i anume din comuna 
Fene§ de langa Ampoiu: 



Merge omul mare 
Cu securea mare 
In padurea mare, 
Taie lemnul mare, 
Face biserica mare 
Cu noua altare 
Catra santul soare, 
Cu noua zabrele 
Spre sfintele stele. 



In zabreaua micS 

§i mai frumu§ica 

Cine ca-mi §edea, 

La ce se gandia ? 

§ede Maica Domnului, 

Ea tot cete§te 

§i adevere§te 

§i tot fii de maica gase§te, 

Numai pe fiul sau, 



(1) Publ. de Ironim Danila sub titlul : Povestea Sfintei Mdrii, in Get- 
zeta Transilvaniei, an. LI. Bra§ov 1888. No. 79. 



Digitized by 



Google 



251 



Fiul lui Dumnezeu, 

Fiu noua, 

Fiu tuturora, 

Nu-1 poate gfisi 

Unde-a putea fi, 

§i se ie 

Pe cale, 

Pe c&rare 

Se intalne§tec'un me§ter mare. 

Eain cale-1 opre§te 

§i ast-fel ii- gr&e^te : 

— N'ai v&zut, 
N'ai cunoscut 
Pe fiul meu, 

Fiul lui Dumnezeu, 
Fiu nouS, 
Fiu tuturora ? 

— Ba eu 1-am vazut 
§i 1-am cunoscut 

In curtea lui Pilat 

Pe cruce de brad, 

Ce i-am facut-oinalta §i groasS, 

Ca sa fie la ochi vederoasa! 

§i Maica Domnului blestema 
§i ast-fel cuvanta: 
— Tu me§ter de lemn mare, 
Ce n'ai sot su ' :) soare > 
S& umbli din sate in sate 
Cu lemne uscate, 
S& cape^i bucate! 

§i Maica Domnului se iea 
Pe cale, 
Pe carare 
§i intalne^te 
Un alt me§ter mare. 
Ea in cale-1 opre§te 
§i ast-fel ii grae§te : 

— N'ai v&zut, 
N'ai cunoscut 
Pe fiul meu, 
Fiu noua, 

Fiu tuturora? 

— Ba eu 1-am vazut 



§i 1-am cunoscut 
In curtea lui Pilat 
Pe o cruce de brad, 
Cuiele-s de mine fdcute, 
Sutyiri §i scurte, 
Ga sa iasa multe, 
Multe §i marunte. 
Din fierul ce mi-a dat in sama 
Putem facepiroane de o palma. 
§i Maica Domnului s'apuca 
§i-l binecuvanta: 

— Tu sa dai cu ciocanul 
§i sS-^i pice banul, 

Cand ii intra in cas§, 
S'ai pranzul pe masa ! 

§i Maica Domnului se iea 
Pe cale, 
Pe carare 

§i intalne^te pe Ion, 
S&nt-Ion, 

Nana§ la Dumnezeu 
§i la fiul sSu. 
Ea in cale-1 opre§te 
§i ast-fel ii grSe^te: 

— Bun intalnitul Ioane, 
Sant-Ioane ! 

N'ai vazut, 
N'ai cunoscut 
Pe fiul meu, 
Fiul lui Dumnezeu, 
Fiu noua, 
Fiu tuturora? 

— O ! Maica curata 
§i nevinovatS, 

Ca eu 1-am vazut 
§i 1-am cunoscut 
In curtea lui Pilat 
Pe o cruce de brad. 
In trup de drumerei 
Salta doi luceferei, 
In faja-i luce soarele 
Cu razele, 
In dos luna 



Digitized by 



Google 



252 



Cu lumina, 

In talpi ii batea 

Cuie de fier 

Cu maie de ojel, 

In palmi ii batea 

Cuie de o^el 

Cu maie de fier. 

Din picioare 

Cum sangele taenia, 

Vi^a de vin cre§tea. 

Din palmi 

Cum sangele taenia, 

Spic de grau cre§tea. 

O ! Maica curatfi 

§i nevinovata, 

De vrei sa-1 zare§ti, 

Leapada haine muere§ti 

§i iea alte ingere§ti, 

Lasa calea batuta 

§i iea alta mai scurta: 

Pe raul lui Roaud 

Raul lui Iordan, 

§i apoi pe un deal ascu^it 

Ca pe ni§te tinde de cu^it; 

§i-i intalni pe fiul tau, 

Fiul lui Dumnezeu, 

Fiu noua, 

Fin tuturora. 

§i Maica sfanta se lua 
Pe raul lui Roaua, 
Pe raul lui Iordan, 
Leapada haine mueresti 
§i iea albe ingere§ti 
§i apuca pe un deal ascu^it 
Ca ni§te tinde de cujit, 
§i cum pe dealmergea, 
Pe fiul sau intalne§te 



§i ast-fel ii gr£e§te t 

— O! tu fiul meu, 
Fiul lui Dumnezeu, 
Fiu nouS, 

Fiu tuturora, 
Cum de ai suferit 
De te-au rSstignit, 
De te-au chinuit 
Canii de Jidovi? 

— O! Maica curatat 
§i nevinovata, 

Cu cat grai§i 
Inca te sminti§i! 
Dae' am suferit 
De m'au rastignit 
§i m'au chinuit 
Canii de Jidovi, 
Nu e pentru mine, 
Nici pentru tine, 
Nu e pentru noi 
Pentru amandoi, 
Ci ca lumea toatfc 
Era prea stricata, 
De nu se uita 
§i nu cauta: 
Fecior de tata, 
Maica de fata, 
Parinjii de fiii, 
So^ii desotii, 
Prietin de prietin, 
Vecin de vecin, 
Vijel de vaca, 
Vaca de vi^el, 
Scroafa de purcel, 
Miel de oae, 
Oae de miel! (1) 



A §easea variants din Transilvania, §i anurae din comuna 
FSgSrSu: 



(1) Publ. de Gr. Sima al lui loan sub titlul : Legenda Maicii Bom- 
nului, in Familia, an. XXV. Oradea-mare 1889. No. 14, p 162. 



Digitized by 



Google 



253 



Maica sfanta Preacurata, 
Nficajita, suparata, 
Luatu-s'a §i s'a dus 
C'o secure mare 
La un lemn mare 
Ca §i care 
Nu-i in lumea mare, 
§i a t&iat lemnul eel mare 
§i o facut o biserica mare 
-Cu noua altare, 
Cu u§i in carare, 
Cu noua fere§ti, 
Cu mandre zebrele. 
In u§a mica 
§ede Santa-Maria mica, 
In u§a mare 
Sant&-Maria mare. 
Sant&-Maria mare 
S'o suparat, 
Pe ingerul Mihaiu, 
De sot 1"° ^ uat 
§i in lume o plecat. 
Mai intaiu s'o spalat 
Pe mani 
Cu vin bun, 
Pe obraz 
Cu vin-ars, 
Pe par 
Cu mir, 

§i o luat in mana dreapta 
Carte alba, 
In mana stanga 
Carte sfanta, 
§i o cetit 
§i o procetit 
Pan' la pranz 
Tot cu plans, 
Pan' Pamiaz 
-Cu sufletu ars, 
Cu lacrami pe obraz. 
< §i o cetit 
^§i o procetit, 
Pe to^i sfin{ii 



§i to^i dreptii 

I-o pomenit, 

To^i sfinfii 

§i to^i drep^ii 

Lui Dumnezeu i-o gasit, 

Numai pe fiul sau 

§i a lui Dumnezeu 

Nu l-o gasit, 

Ori cat o cetit, 

Nu l-o aflat, 

Ori cat o cercat. 

Maica rau s'o suparat, 

Tare s'o mai intristat, 

De aceea s'o luat, 

Drum lung o calcat 

Pe un munte ascufit 

Ca o dunga de cu^it, 

Fata alba sgariind, 

Par galben despletind, 

Lacrami din ochi v&rsand, 

Cari unde picau 

Piatra despicau, 

Cari unde cfidea 

Ca focu ardea, 

Ca dorul topia. 

Ingerii Domnului venia, 

Pe toate le culegea, 

Mere de aur le facea, 

In eer le ducea 

§i acolo le impar^ia 

La tofi sfinfii, 

La to^i p&rintii, 

La tot sufletu, 

La tot credinciosu 

§i nepac&tosu. 

$i cum mergea, 

Spice de aur impfir{ia, 

Fe^e ro§ii f&cea, 

Pe to{i blagosloviS, 

La to^i se jeluia, 

Cu ca^i se intalnia. 

Maica sfanta s'o intalnit 
C'un me§ter mare, vestit, 



Digitized by 



Google 



254 



C'un me§ter mare 
De lemn tare, 
§i l-o intrebat 
§i l-o rugat 
Sa-i spue adevfirat, 
De l-o vazut 
Pe fiul sau 
§i a lui Dumnezeu. 
Maica Domnulai 
Cand vorbia 
Lacramile-i curgea 
Mari ca bobu, 
Ce ardeau ca focu. 

— O! Maica, de ce plangi 
§i de ce-1 strigi? 

— Da cum n'oiuplange, 
Cum nu m'oiu f range, 
Cand pe ingerul Mihaiu 
De sofie 1-am luat 

§i in lume am plecat, 

Pe mani m'am spalat, 

Pe mani 

Cu vin bun, 

Pe obraz 

Cu vinars, 

Pe par 

Cu mir. 

§i am luat 

In mana dreapta 

Carte albfi, 

In mana stanga 

Carte sfanta, 

§i am cetit 

§i am procetit 

Pan' la pranz 

Tot cu plans, 

Pana la amiaz 

Cu sufletu ars, 

Cu lacrami pe obraz 

§i cu nacaz. 

§i am cetit 

§i am procetit, 

Pe to^i sfintii 



§i to^i dreptii 
j I-am pomenit, 
To^i sfin^ii 
§i to^i dreptii 
Lui Dumnezeu i-amgfisit, 
Numai pe fiul meu 
§i a lui Dumnezeu 
Nu 1-am gfisit, 
Ori cat 1-am cetit, 
Nu 1-am aflat, 
Ori cat 1-am cercat, 
Rau m'am sup&rat, 
Tare m'am intristat, 
De aia m'am luat, 
Lung drum am cfilcat 
Pe un munte ascufit 
Ca o dunga de cu^it, 
Fata alba sgSriind, 
Par galben despletind, 
Lacrfimi din ochi vfirsandL 
Nu l'ai vazut, 
N'ai auzit 

De el ce-va vorbind? 
— De auzit, 
N'am auzit, 
Far' de vfiz't 
L-am vaz't 
De Jidovi gonit, 
Trei zile fugarit 
Pana Joi seara, 
Cand apoi l-o prins 
§i l-o dus legat 
La casele lui Pilat, 
Unde apoi l-o r&stignit 
Pe un lemn incrucit. 
Cu burete hranitu-1-au, 
Cu otet adapatu-1-au, 
Cununa de spini pusu-i-au r 
Cu sulita strapunsu-1-au, 
Cu gura suduitu-1-au 
§i in fata scuipatu-1-au, 
Deraslaneamulor fficutu-1-atu 
Crucea pe care l-o rfistignit 



Digitized by 



Google 



255 



Io o am cioplit. 

§i de ce o zis s'o fac mai mica 

§i sutyirica, 

S'o fac mai u§urea 

§i mai subtirea, 

Sa poat£ mere u§or cu ea, 

Io de aceea am facut-o 

Mai mare §i mai grea, 

Sa aibii ce duce la ea. 

Cam g&ndit 

Car duce-o ei ?i-or osteni 

§i pe el nu 1-or rastigni. 

Ei crucea nu i-o dus, 

Far' la el in spate i-o pus 

§i 1-au impins 

§i 1-au trudit 

§i mult 1-au c&snit, 

De sange o asudat, 

Sub cruce o picat. 

Io reu m'am suparat 

Ca n'am ascultat 

Porunca ce mi-o dat ! 

~- O! me§ter de lemn, 

Lucrare-ai cu anul 

§i abia sa capeti banul! 

Sa-fi fie plata mica, 

Sa nu ca§tigi mai nimica ! 

Ea de acolo s'o luat 
§i tare s'o suparat 
§i mult s'o trudit 
In lung cSlatorit, 
De aia s'o lasat, 
Lung drum o calcat 
Pe un munte ascujit 
Ca o dunga de cutit, 
Fata alba sgariind, 
Par galben despletind, 
Lacrami din ochi varsand, 
Cari unde picau, 
Piatra despicau, 
Cari unde cadea 
Ca focul ardea, 
Ca dorul topia. 



Ingerii Domnului venia 

Pe toate le culegea, 

Mere de aur le facea, 

In cer le ducea, 

Acolo le imparjia 

La to^i sfinjii, 

La to^i parinjii, 

La tot sufletu, 

La tot cre§tinu. 

§i cum mergea 

Spice de aur impgrjia, 

Fe^e ro§ii facea, 

Pe to^i blagoslovia, 

La to^i se jeluia 

Cu ca^i se intalniSL 

Maica sfanta s'o intalnit 
§i cu un me§ter mare 
De fier tare, 
§i l-o intrebat 
§i l-o rugat 
Sa-i spuna dac'a auzit, 
Ori o vazut 
Pe fiul sau 
§i a lul Dumnezeu. 

Maica Domnului 
Cand vorbia 
Lacramile-i curgea 
Mari ca bobu, 
Ce ardea ca focu. 

— O! Maica, de ce plangi r 
De obrazu-Ji frigi ? 

— Da cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu frige, 
Cand pe ingerul Mihai 
De sot mi-am luat 

§i in lume am plecat, 
Pe mani m'am spalat, 
Pe mani 
Cu vin bun, 
Pe obraz 
Cu vin-ars, 
Pe par 
Cu mir. 



Digitized by 



Google 



256 



3*>i am luat in mana dreapta 

Carte alba, 

In mana stanga 

-Carte sfanta, 

§i am cetit 

§i am procetit 

Pan* la pranz 

Tot cu plans, 

Pan' la amiaz 

•Cu sufletu ars 

§i cu necaz. 

§i am cetit 

§i am procetit 

Pe toti sfin^ii 

§i toti drep^ii 

I-am pomenit, 

Toti efintii 

§i toti dreptii 

Lui Dumnezeu i-am gasit, 

Numai pe fiul meu 

^i a lui Dumnezeu 

Nu 1-am gasit, 

Ori cat am cetit, 

Nu 1-am aflat 

Ori cat am umblat, 

Ori cat am cercat; 

Rau m'am suparat, 

Tare m'am intristat, 

Pe aia m'am luat, 

Lung drum am calcat 

Pe un munte ascu^it 

Ca o dunga de cujit, 

Fa^a alba sgariind, 

Par galben despletind, 

Lacrami din ochi varsand. 

^Nu 1-ai vazut, 

N'ai auzit 

De el ce-va vorbind ? 

— De auzit 

N'am auzit, 

Dar de vaz't 

L-am v&z't 

De Jidovi gonit, 



Trei zile fug&rit 
Pan' Joisara, 
Cand l-o prins 
§i l-o dus legat 
La casele lui Pilat, 
Unde apoi l-o chinuit 
§i l-o r&stignit. 
Cu burete hranitu-1-au, 
Cu o^et adapatu-1-au, 
Cununa de spini pusu-i-au, 
Cu suli^a strapunsu-1-au, 
Cu gura suduitu-1-au, 
In fat£ scuipatu-1-au, 
De ras la neamul lor facutu- 

1-au. 
Io cuie de fier i-am facut, 
Ei pe cruce l-o batut 
Cu cuiele in mani 
§i in picioare 1-au impuns 
Pan' sangele a curs. 
Ei au zis 

Sa fac cuiele mari 
§i cat de tari, 
§i cat mai groase 
Sa intre prin oase. 
Io i-am facut cuiele 
Cat mai mititele 
§i mai subtirele 
Sa mi-l poata r^stigni cu ele, 
Cam pus fierul putinel 
§i am sa traesc cu el ! 
— Dare-ai odata cu ciocanul 
§i s£ capeti gologanul ! 
Fi-ti-ar lucru mic §i plata mare 
S& ajuti §i pe em' n'are ! 

De acolo Maica s'o luat, 
Lung drum o calcat 
Pe un munte ascutit 
Ca o dunga de cutit, 
Fata albS sgariind, 
Pir galben despletind, 
Lacrami din ochi varsand, 
Cari unde picau 



Digitized by 



Google 



257 



Piatra despicau, 

Cari unde c&deau 

Ca focul ardeau, 

Ca dorul topiau. 

Ingerii Domnului veniau, 

Pe toate le culegeau, 

Mere le fSceau, 

In cer le duceau, 

Acolo le 'mpartiau 

La to^i sfin^ii, 

La to^i parintii, 

La tot sufletu, 

La tot cre^tinu. 

§i cum Maica mergea, 
Spice de aur imp^r^ia, 
Fe^e ro§ii facea, 
Pe to$i blagoslovia, 
La to^i se jeluia 
Cu caji se intalnia. 

Maica sfanta s'o 'ntalnit 
§i c'o broasca mare 
Ca un fund de c&ldare 
§i o a intrebat 
§i o a rugat 
Sa-i spuna dac'a vazut 
Pe fiul sau 
§i a lui Dumnezeu. 
Maica Domnului 
Cand vorbia, 
Lacr£mile-i curgea 
Mari ca bobu, 
Ce ardeau ca focu. 

— O ! Maica, de ce plangi 
§i inima-ti frigi ? 

— Da cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu frige, 
Cand pe ingerul Mihaiu 
De sot mi-am luat, 

In lume am plecat, 
Iar cand am plecat, 
Pe mani m'am spSlat, 
Pe mani 
Cu vin bun, 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 



Pe obraz 

Cu vin-ars, 

Pe par cu mir. 

§i am luat in mana dreapta 

Carte alba, 

In mana stanga 

Carte sfanta, 

§i am cetit 

§i am procetit 

Pan' la pranz 

Tot cu plans, 

Pan' l'amiaz 

Cu sufletu ars 

§i cu nacaz 

§i am cetit 

§i am procetit. 

Pe to^i sfintii 

§i to\\ drep^ii 

Lam pomenit. 

Pe toti sfintii 

§i to^i drep^ii 

Lui Dumnezeu i-am gasit, 

Numai pe fiul meu 

§i a lui Dumnezeu 

Nu 1-am gasit, 

Ori cat am cetit, 

Nu 1-am aflat 

Ori cat am cercat, 

R&u m'am sup&rat, 

Tare m'am intristat, 

De aia m'am luat, 

Drum lung am calcat. 

Nu cum-va 1-ai vazut, 

Ori ai auzit 

Pe cine-va de el vorbind ? 

— O ! Maica, nu te supara 

^i nu te intrista, 

C& dac& ti'ntrista, 

Via^a \\ manca, 

Ca §i io am avut 

Noua fiu$ei intr'o balta 

§i o venit o roatfi 

ForforoatS 



Digitized by 



Google 



258 



§i mi i-o calcat opt odati. 

Numai unu mi-o ramas 

Cu care ma mangai de necaz, 

II chiam& Toma Tominoace, 

CalcS in busuioace, 

Vino mai in coace! 

Toma Tominoc 

A §i venit po loc 

Cu capu cat mier{ile, 

Cu ochii ca talgerele, 

Cu picioarele 

Ca r&§chitoarele, 

Cu manile 

Ca ruzile. 

Maica sfantS, cum l-o v&zut, 
S& rad& a inceput, 
Cand o v&zut 
A§a broscoiu urit. 
DupS ce s'a lini§tit 
Cfitrfi broascS a griit : 
— Murire-ai §i nu te-ai impu^l, 
Oamenilor de tine 
SearbS nu le-ar fi. 
Traire-ai in isvoare, 
Oamenii rar s& te omoare, 
Iar unde tu nu-i fi, 
Apa buna n'ar mai fi, 
Ca mult am umblat 
§i numai tu m'ai mangaiat 
§i numai la tine 
Voie mi-am aflat ! 

De acolo Maica s'o luat, 
Lung drum o calcat 
Pe un munte ascutit 
Ca o dunga de cu^it, 
Fa^a alba sgariind, 
Par galben despletind, 
Lacrami din ochi varsand, 
Cari unde picau 
Piatra despicau, 
Cari unde c&dea 
Ca focu ardea, 
Ca dorul topia. 



Ingerii venia 

Pe toate le culegea 

Mere le facea, 

In cer le ducea, 

AcoF le'mpar^ia 

La toti sfintii, 

La toti parin^ii, 

La tot sufletu, 

La tot cre§tinu. 

§i cum Maica mergea, 

Spice de aur imp&rtia, 

Fete ro§ii face& 

Pe toti blagoslovia 

La toti se jeluia 

Cu cati se intalnia. 

Maica sfanta s'o intalnit 
§i cu Maria Magdalena, 
Sora lui Lazar, 
§i o a intrebat 
§i o a rugat 
Sa-i spuna adev&rat 
Daca o vazut 
Pe fiul sSu 
§i a lui Dumnezeu. 

Maica Domnului 
Cand vorbia, 
Lacramile-i curgea 
Mari ca bobu, 
Ce ardeau ca focu. 

— O ! Maica de ce plangi 
§i inima-ti frigi? 

De ce plangi §i te dauie§ti ? 

— 0-! Marie, Marie, 
Da cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu frige, 
Cum nu m'oiu dauli ? 
Cand pe ingerul Mihaiu 
De sot mi-am luat, 

In lume am plecat, 
Pe mani spalfindu-ma 
Cu vin bun, 
Pe obraz 
Cu vin-ars, 



Digitized by 



Google 



259 



Pe pSr 

Cu mir. 

§i am luat 

In mana dreaptfi 

Carte alba, 

In mana stanga 

Carte sfanta, 

§i am cetit 

§i am procetit 

Pan' la pranz 

Tot cu plans, 

Pan' la amiaz 

Cu sufletu ars 

§i cu nacaz 

§i am cetit 

§i am procetit 

Pe to{i sfin^ii 

§i to^i drep^ii 

I-am pomenit, 

Pe toji sfin^ii 

§i to^i drepjii 

Lui Dumnezeu i-am gSsit, 

Numai pe fiul meu 

§i a lui Dumnezeu 

Nu 1-am gasit 

Ori cat am cetit, 

Nu 1-am aflat 

Ori cat am cercat, 

Rau m'am suparat, • 

Tare m'am intristat, 

De aia m'am luat, 

Drum lung am calcat 

Ca sa-1 aflu 

Nu cum-va 1-aivazut, 

Ori ai auzit 

Pe cine-va de el vorbind ? 

— O ! Maica nu te supara, 

Nu te intrista, 

Ca daca ti'ntrista 

Viaja ti scurta. 

Ci du-te 

Sus pe munte 

Langa Rusalim, 



Acolo li g&si 

Pe cruce rastignit, 

De Jidovi pironit, 

In fa$& scuipit, 

De pagani batjocurit, 

De apostoli parasit. 

Maica sfanta, cand l-o zarit, 
$}i mai tare s'o nacajit 
§i mai tare s'o tanguit 
Catra fiul sau 
§i a lui Dumnezeu 
O grait, 
Cand l-o vazut rastignit : 

— fiul meu 

§i a lui Dumnezeu ! 
Mare putere Ji-am dat 
§i de batjocura te-ai l^sat, 
In fa^ scuipat, 
Cu spini incununat! 

Isus o grait 
Cu graiu lini§tit : 

— Eu nu m'am dat, 
Nici nu m'am lasat 
Pentru mine 

Ori pentru tine, 

Ci pentru neamul omenesc 

Pe care-1 mantuesc, 

Dupa cum tatal a poruncit, 

Ca sa fie implinit ! 

Apoi capu ?i-o plecat 
§i sufletu §i-o dat. 
Iar dupa ce-o insarat, 
De pe cruce l-o luat, 
In piatra l-o ingropat. 
De catane strajuit, 
Pan' tri zile s'o implinit. 
Cand din groapa s'o sculat 
Sa spue ca a scapat 
Lumea cu adevarat 
Din rautate §i pacat, 
Maica sfanta s'o bucurat 
§i pe to^i ca i-o ertat. 
La oameni §tire le-a dat 



Digitized by 



Google 



260 



§i a§a li-o cuvantat, 
Ca cine va inva^a 
Povestea asta 



Iar cine nu o va §ti 

Povestea asta 

De mana stanga-1 va lua, 



De mana dreapta-1 va lua, Pe carari rele 1-a indrepta 



Pe carari bune il va purta, 
Pe la mese intinse 
Cu faclii aprinse. 



§i c'o vorba dulce 
In iad il va duce (1). 



A §eaptea §i tot-odata ultima variants din Transilvania, 
corauna Seulia-romana, comitatul Tarnava-micS, sunS ast-fel: 

«Cruce in casa, 
Cruce in masa, 
Cruce in tuspatru cornuri de casa. 

«Nu-i casa, ca-i biserica ingereasca, §eade Maica santa, tot §eade 
pe un scaun de arama §i §eteste (cete§te) §i adevere§te pre toti 
§ii?orii (fii§orii) ii g&se$te, numai pre §iul Maicii nu-1 gase§te. 

«Se iea Maica santa pe un deal ascujit ca o muche de cu^it, 
precum Maica mergea, lacramiie mere de aur stralu§ia, sanji in- 
geri de culegea.. . S'o intalnit c'un mester de lemn. 

— «Buna ziua, me§ter de lemn ! 

— «San&tate buna, Maica santa!... §e plangi, §e te tangue^ti ? 

— «Cum sa nu plang, cum sa nu ma tanguesc, ca pe to^i §ii- 
§orii ii gasesc, numai pe §iul Maicii nu-1 gasesc. N'ai vazt, n'ai 
auzit ? 

— «De vazt n'am vazt, dar de auzit am auzit; Joi seara, cand 
coco§ii canta, canii de Jidovi il alerga, la poarta lui Pilat, pe 
cruce de brad ; crucea chiar eu i-am facut-o, de §e o zis s'o f ac 
mai mititea, de a§eea i-am facut-o mai mare, ca sa-1 poata ras- 
tigni mai tare ! 

— «0 me^tere de lemn, lucrare-ai cu anul §i sa nu capeti 
banul ! 

— «Da s'a luat Maica santa iar pe un deal ascu^it ca muchia 
de cu^it, cum Maica merea, dealul ca §eara se tochia, lacramiie 
din ochi mere de aur stralu^ia, san^i ingeri le culegea. S'a in- 
talnit c'un me§ter de §ier. 

— «Buna ziua, me§ter de ?ier ! 

— « Sanitate buna, Maica santa ! — i-a raspuns me§terul de 
?ier, — de §e plangi, de §e te tangue^ti ? 

— «Cum sa nu plang, cum s£ nu ma tanguesc, ca de (-a) anul 



(1) Com. de d-1 Th. A. Bogdan, invajator in Bistrtya, iar d-sa a auzit-o 
de la tatal d-sale, anume loan Bogdan, proprietar in F&r&gau. 



Digitized by 



Google 



261 

de jumatate, de luna, de s&ptamana tot §etesc §i adeveresc §i pe 
to^i §ii§orii ii gasesc, numai pe §iul Maicii nu-1 gasesc. N'ai vazt, 
n'ai auzit ? 

— «De v&zt, n'am vazt, dar de auzit, am auzit; Joi seara, cand 
coco§ii canta, canii de Jidovi il alerga, la poarta lui Pilat, pre 
cruCe de brad, cuiele chiar eu le-am facut, de§i o zis sa le fac 
mai mari, de a§eea le am facut mai mititele, sa nu-1 doara pal- 
mile de ele ! 

«§i o zis Maica santa cStra me§terul de §ier: 

— «Pe cum dai cu ciocanul, a§a sa §i cape^i banul ! — §i asta 
a§a §i este. 

«Iar s'a luat Maica santa pe un munte ascu^it ca §i o muche 
de cujit, precum Maica merea, dealul ca §eara se tochia, lacra- 
mile din ochi mere de aur stralu§ia, san^i ingeri le culegea. S'a in- 
talnit c'o roasca-broasca. 

— «Buna ziua, roasca-broasca! 

— « Sanitate buna, Maica santa, de se plangi, de §e te tan- 
guesjti ? 

— «Cum sa nu plang, cum sa nu m& tanguesc, ca tot §etesc 
§i adeveresc, §i pe toji §ii§orii ii gasesc, numai pre §iul Maicii 
nu-1 gasesc! 

«Zis-a roasca-broasca catra Maica santa: 

— «§i eu am avut vre-o noua pui§ori, §i a venit o roata for- 
foroata §i mi-a caicat vre-opt odata, §i a ramas eel mai mititel 
§i mai frumu§el! 

«Zis-a Maica santa catra roasca-broasca : 

— «Unde \i-e pui§orul, sa-1 vada Maica santa ! 
Ǥi a zis roasca-broasca : 

— «Pui?orul mamii dintre busuioace, hai la mama in coace, sa 
te vada §i Maica santa ! 

Ǥi cat a lost Maica santa de supSratS, tot a ajuns a rade 
odata. 

— O ! tu roasca-broascii, de§i cu ni§te ochi ca tierele, cu ni§te 
picioare ca ra§chitoarele, cu ni§te mani ca tanjelile, unde-i §i (fi) 
tu roasca-broasca, sa-Ji §ie apa buna, §i daca-i muri sa nu te (im- 
pute§ti) putreze§ti, ci sa te usuci ca pomul ! 

«S'a luat Maica santa pe un munte ascujit ca o muche de cu- 
tit, precum Maica merea, dealul ca §eara se tochia, lacramile din 
ochi mere de aur stralu^ia, sanji ingeri le culegea. S'a dus pana 
la fantana la Iordan, §i o dat cu chi§orul (piciorul) intr'o chiatra 
§i a sarit Maria Magdalena §i in bra^e s'au imbra^osat, §i in 
•fata s'au sarutat, la porjile lui Pilat s'au carat. Porjile lui Pilat 



Digitized by 



Google 



262 

au fost de §ier §i a dat Maica santa cu pi§orul, §i s'au deschis 
in doufc laturi §i o zis Maica sant& catrS §iul Maichii : 

— «Pentru cine te-ai dat tu chinului? 

— «Zis-a §iul Maicii c&tra Maica santa : 

— «Nu m'am dat nici pentru mine nici pentru tine, ci pentru 
lumea toata. Ca pan' nu ma dam eu chinului, n'auziai copil dupa 
mamfi, mama dupa copil plangand, vi^el dupS vac&, vacS dupa 
vitel mugind, §i nici oaie dupa miel, nici miel dupa oaie sbie- 
rand ; — acum toate sunt frumoase ?i veseloase. 

«Dupa aceea s'a dus la Jidovi sa-i sloboada pre §iul; Jidovii 
or (au) zis: 

— «Dac£ e§ti tu Maicii s&nta, sa ne ghice§ti ce-i in troaca de 
sub pat ? 

«Maica santa a zis: 

— « Acolo e o scroafa cu §eapte pur§ei ! 

♦Jidovii or zis ca nu-i drept, ca acolo-i mama noastrii ascunsl 
«Iar Maica santa le-a zis : 

— «Merge$i §i vede^i ! 

«S'or dus Jidovii §i au scos troaca (covata) de sub pat §i au 
fost o scroafa cu §eapte pur§ei in loc de mama lor ; — §i de atunci 
or zis Jidovii ca nu manca carne §i slanina de pore, ca sa nu 
mance mama lor. 

— «Dar dintr'o ghiciturS nu om" slobozi pre §iul t3u, Maica 
Santa. 

«Taie Jidovii un coco§ §i-l pun intr'un blid pe masS. 

— «Daca e§ti tu Maica santa, sa fa§i ca coco§ul sa cante in 
marginea blidului. 

« Maica santa a facut un semn cu mana ?i coco§ul a inceput a 
canta §i a bate din arichi (aripi) in marginea blidului pre masa, 
de a§a ca a stropit pre to^i Jidovii din jur cu sange. 

Ǥi de atunci sunt Jidovii chistrui! (1) 

5. — Variantele, cunoscute RomSnilor din Banat, sunt cele 
ce urmeazS: 
Prima : 



La al noulea cer 
Norii toji imi per 



§i pe al noulea pamant 
E o biserica de argint 



(1) Publ. de N. I. Platon in Luceafdrul, revista literara. an. II. Buda- 
pesta 1903, p 249 $i 252. — Pe langa variantele acestea sa se mai com- 
pare inca Resticnirea lui Christos, varianta din Ludu$u-mare, publ. in 
Materialuri folkloristice de Gr. G. Tocilescu, vol. I, partea II. Bucu- 
resci 1900, p. 1.072. 



Digitized by 



Google 



263 



Cu nou& u§i §i noua altare, 
Cu altar de m&rg&ritare 
§i cu nouS zabrelioare 
§i-s intoarse cfitra soare. 
§i in zabreaua mai mare 
§eade SfintS-MSria cea mare 
§i in z&breaua cea mica 
§eade Santa-Maria cea mic& 
La masujele de ceara 
Intr'o zi de dulce varS. 
Maica sant& carte-apucS, 
Carte alba in mana dreaptS, 
Carte santa in mana stang& 
§i a cetit §i a adeverit 
Ca$i fii in lume au venit, 
Cafi fii de taic&, de maica, 
Ca §i p'al ei sfi-1 petreaca, 
Cu cetirea, adeverirea, 
Cu sfin^irea §i mfirirea. 
A cetit $i a adeverit 
§i d'al ei n'a nimerit 
De al ei, de santul Domn, 
De finul lui sSntul Ion, 
De Domnul cerurilor 
§i d'al nostru tuturor. 
§i ea mult se necaji, 
Ca nu §tie unde ar fi, 
Nu §tie in ce chip va fi? 
Se luase Maica santa, 
Ca de grijS Re fr&mantfi, 
Pe un munte ascujit 
Ca o sance& de cujit 
Cu par galben despletind, 
Cu ochi negri lacramand, 
Unde lacramile c&deau, 
Mere d'aur se fSceau, 
Merele in san le strangea 
La biserici le ducea, 
Poame mandre le fiicea. 
Dara Maica s'a intalnit 
Pe un drum ne^indilit 
Cu o roasca-broasca, 
Groasa ca o flosica: 



— Buna ziua, roascfi-broascS ! 

— SSnatate, MaicS s&nt&! 
Ce te canji, ce te doie?ti 
§i a§a te jelue§ti? 

— Da cum eu nu m'oiu do! 
§i canta, §i necfiji, 

Cam §ezut in zi de var& 
La masuja cea de ceara, 
Am luat o carte alb&, 
Carte alba in mana dreaptd, 
Carte santa in mana stanga 
§i am cetit §i adeverit 
Caji fii in lume au venit, 
Cafi fii de taica, de maicS, 
Ca ?i pe al meu sS-1 petrec 
Cu cetirea, adeverirea, 
Cu sfinjirea §i m&rirea, — 
Am cetit §i adeverit 
§i d'al meu n'am nemerit, 
De al meu, de santul Domn, 
De finul lui santul Ion, 
De Domnul cerurilor 
§i d'al nostru tuturor, 
§i eu mult mft nec&jii, 
Ca nu $tiu unde ar fi, 
Nu §tiu in ce chip va fi ! 
Roasca-broasca ii graia: 

— MaicS ! nu te mai canta 
Dupa fiu pan' vei tr&i ; 

§i eu avui vr'o nou& fii; 
Se puserft in drum de car, 
Dar vai deci, vai §i amar, 
Ca o roata forforoatft 
I-a calcat pe toji de-odata, 
Unul numai mi-a ramas, 
Carele a fost mai viteaz, 
Toma, Tominoc, 
Calca in busuioc ! 
§i vru Maria-a-1 vedea, 
Caci d'ai crede nu-i parea. 
Iara broasca 1-a strigat 
§i din graiu i-a cuvantat: 

— Toma, Tominoace ! 



Digitized by 



Google 



264 



CalcS in busuioace, 
Vin la mama 'ncoace! 
§i a venit un broscoiu 
Mai urat ca un strigoiu, 
Cu ni§te picioare 
Ca §i ra§chitoare 
§i cu manurele 
Ca §i fusurele 
§i cu fata in turtitura, 
Schimosita sparieturfi, 
Dar marimea ochiJor 
In forma talgerelor ! 

Maica santa atunci a ras 
§i cu blestem ca i-a zis : 

— Roasca-broasca, d'ai muri, 
§i nu te-ai mai irapu^i, 
Unde tu vei fi 

Apa s'a indulci, 
Unde nu vei fi 
Apa s'amari! 

Maica sant'atunci s'a dus 
Tot pe munte mai in sus, 
Tot pe munte ascu^it 
Ca o sancea de cujit, 
§i ea, Doamne, s'a intalnit 
C'un maestru bun de lemn 
§i sa stee i-a dat semn : 

— Bund ziua, maestru de lemn ! 

— Sanatos sunt, Maica sant& ! 
P'urma maestru-i cuvanta: 

— Ce mai plangi §i te doie^ti 
§i a§a te necaje§ti? 

— Dar cum eu nu m'oiu dot 
§i canta §i necaji ? 

Cam §ezut in zi de vara 
La m&suta cea de ceara, 
Am luat o carte alba, 
Carte alba in mana dreapta, 
Carte santa in mana stanga 
$i am cetit §i adeverit 
Cati fii in lume au venit, 
Cati fii de taica, de maica, 
Ca §i p'al meu s&-l petrec 



Cu cetirea, adeverirea, 
Cu sfin$irea §i marirea. 
Am cetit §i adeverit 
§i d'al meu n'ara nemerit, 
De al meu desantul Domn, 
De finul lui santul Ion, 
De Domnul cerurilor 
§i d'al nostru tuturor, 
§i eu mult ma necajii 
Ca nu-1 §tiu unde ar fi, 
Nu §tiu in ce chip va fi! 
Spune-mi tu n'ai auzit 
De fiutul meu iubit? 

Maestru de lemn a grait: 
— L-am vSzut §i am auzit 
Ca cazut pe mani str&ine 
La ochi §i inimi pfigane, 
La talharii cei mai rei, 
La zavozii de Evrei 
§i e rastignit pe un brad 
Langa poarta lui Pilat. 
Crucea insumi i-am facut-o 
§i pe sama-i am vandut-o. 
Cand striga s'o fac mai micfi, 
O faceam mai maricic&! 
§i vai! in palmi, 
§i vai ! in talpi 
Cuie de fier bateau, 
Prin os, carne strabateau, 
Catr& cruce il strangeau, 
Sangele pe joscurgea, 
Vi^a viei se f&cea, 
Strugur dulce se cocea, 
Mul^i cre§tini la el mergeau 
§i in vase il strangeau, 
La biserica il duceau, 
Nume «Paos» ii puneau ! 
Cu brau aspru-l incingeau, 
Macie§ul il strangea, 
Pelita lui jos c&dea, 
Pe pamant se prapadia, 
Vi^a panei se facea, 
Graul galben se cocea. 



Digitized by 



Google 



265 



Mulji cre§tini la el mergeau 
§i in saci ei il strangeau, 
La biserica il duceau 
§i <prescurd» o numiau. 
Cu cununa-1 cununau, 
M&riicinul inspina 
Sudorile-i se scurgeau, 
Pe pSmant se prapadiau, 
Vi$a florii se f£cea, 
Trandafirul se cocea, 
La Rusalim il duceau, 
Prin biserici il purtau, 
Nume «mir sdnt» ii puneau. 
Cre§tinii cSlfitoriau 
§i cu bani il cump&rau. 

Maica sant' atunci a plans 
§i cu blestem ca i-a zis: 

— Maestre de lemn, n'ai fficut 
Dup& cum fiul meu a vrut, 
Sa-i f aci crilcea cat mai mica, 
Ci o f&cu$i mai mfirScica, 

Sa ciople§ti din ani in ani 
§i sa n'ai tu nici cand bani ! 
Maica sant' atunci s'a dus 
Tot pe munte mai in sus 
§i ea, Doamne, a intalnit 
§i in cale a oprit 
P'un maestru bun de fier: 

— Buna ziua, maestre de fier! 

— San&tos sunt, Maic& santa! 
Pe urma mfiestru-i cuvanta: 

— Ce te canji, ce te doie^ti, 
§i a§a te nScaje?ti ? 

— Dar cum eu nu m'oiu doi 
§i canta §i nScaji ? 

Cam §ezut in zi de varS 
La mSsuJa cea decearS, 
Am luat o carte alba, 
Carte alba in mana dreaptS, 
Carte santa in m&na stangfi 
§i am cetit §i adeverit 
Caji fii in lume au venit, 
Caji fii de taica, de maica, 



Ca §i p'al meu s£-l petree 
Cu cetirea, adeverirea, 
Cu sfin^irea §i m&rirea. 
Am cetit §i adeverit 
§i d'al meu n'am nimerit, 
De al meu, de santul Domn, 
De finul lui santul Ion, 
De Domnul cerurilor 
§i d'al nostru tuturor. 
§i eu mult ma n&c3jii, 
Ca nu §tiu unde ar fi, 
Nu ytiu in ce chip va fi I 
Spune-mi tu n'ai auzit 
De fiu^ul meu iubit? 

Maestru de fier a grfiit: 
— L-am vazut $i am auzit, 
Ca cazut pe mani strSine, 
Pe ochi §i inimi p&gane, 
La talbarii cei mai rei, 
La-zavozii de Ovrei, 
§i-i rastignit pe un brad 
Sus la poarta lui Pilat, 
Cuiele insumi le-am fficut 
$i pe sama-i le-am vandut. 
El poftia cam mfiri§ele, 
Eu faceam cam micutele. 
§i vai! in p&lmi 
§i vai! in tfilpi 
Cuie de fier bateau, 
Prin os, carne strabateau, 
Catra cruce il strangeau, 
Sangele pe jos curgeSt 
Vi^a viei se face&, 
Strugur dulce se cocea, 
Mul^i cre§tini la el mergeau 
§i in vase il strangeau, 
La bisericfiil duceau, 
Nume «Paos» ii puneau! 
Cu brau aspru-1 incingeau, 
Macie§ul il strangea, 
Peli$a lui jos cadea, 
Pe pamant se prSpadia, 
Vita panei se fScea, 



Digitized by 



Google 



266 



Graul galben se cocea, 
Mul$i cre§tini la el mergeau 
§i in saci ei il strangeau, 
La biserica il duceau 
§i «prescurd» o numiau. 
Cu cunun& il cununau, 
Maracinul inspina, 
Sudorile-i se scurgea, 
Pe pamant se prap&di&, 
Vita florii se facea, 
Trandafirul se cocea, 
La Rusalim il ducea, 
Prin biserici il purtau, 
Nume *mir sdnt» ii puneau, 
Cre§tinii calatoriau 
§i cu bani il cumparau. 
Maica santa se bucura 
§i din graiu a§a graia: 

— Maestru de fier ai facut, 
Pe cum singur a§i fi vrut, 
3a ciocane§ti din ani in ani 
§i sa ai tu ori cand bani ! 

Maica sant' atunci s'a dus 
Tot pe munte mai in sus, 
La culmea Tavorului 
§i la poala cerului, 
§i ea icea a gasit 
Adamant bine ascu^it 
Ca o sancea de cu^it. 
De suspine ostinia, 
Pieptul pe ea il lasa 
§i adamantul s'a topit, 
Ca aurul s'a sleit. 
Nime in lume n'a vazut-o, 
Nici pe Maic'a cunoscut-o, 
Fara Maria Magdalina y 
Ca-i sunt ochii ca lumina. 
§i ea la frate a alergat 
§i a§a i-a cuvantat: 

— Ah! frate 
Lazare ! 

Vazui pe mama Domnului 
In Muntii Tavorului, 



Ea cu pieptul s'a lfisat 

Pe piatra de adamant, 

Adamantul s'a topit, 

Ca aurul s'a sleit. 

§i ea din graiu a§a a grait: 

— Se v'aprindeti mun^i $i vai 
§i voi codri in vapai, 

Fiul meu c& a perit 
§i eu nu 1-am mai gasit ! 
Lazar tuncea i-a grait: 

— Mergi la Maica Domnului 
In muntii Tavorului 

§i de man'o vei lua, 
La patul sau vei alerga 
§i cand se va intuneca, 
In eel pat o vei culca, 
Cand eel soare in dimmeat& 
Imi rasare pintre ceaja, 
Sa porni^i §i va veti duce 
Pan' la apa cea mai dulce, 
La raul Iordanului, 
La boteaza Domnului 
§i va spala^i pe fa$a 
§i pe dalbele de braje, 
Pe alba de peli^a, 
Pe rumana guri^a, 
§i cauta^i spre r&sarit, 
Veti vedea fiul iubit, 
De departe-1 cuvantati, 
De aproape-1 a§teptati! 

§i Magdalina ca s'a dus 
Tot pe munte mai in sus 
Pan' la Maica Domnului 
In muntii Tavorului 
§i de mana o a luat 
§i din gur'a cuvantat : 

— Sora, ce te jelue§ti, 
Ce te canti §i naciije§ti? 
Aid'la mine a maneca, 
Ca de sar'a 'ntuneca ! 

§i s'au luat §i s'au dus 
Pana acas'a ajuns. 
Cand soarele'n demineata 



Digitized by 



Google 



267 



R&s&ria prin nori §i ceaja, 
Se scula §i se ducea 
§i curand imi ajungea 
La raul Iordanului, 
La boteaza Domnului 
§i se spala pe fa$a 
§i pe dalbele de braje 
§i c&tand spre rfisarit 
A vfizut pre fiu ivit, 
De departe 1-a cuvantat, 
D'aproape 1-a a^teptat: 
— Tu scump fiul meu 
§i a lui Dumnezeu, 
Finul lui Sant-Ion 
§i a lumii Domn, 
Cum de te-ai indurat, 
De tu te-ai l&sat 
La inimi pagane, 
§i pe mani str&ine, 
La canii cei rai, 
Neamul de Evrei, 



De te-au rfistignit 
§i batjocurit 
Pe cruce de brad 
L'u?a lui Pilat ! ? 

Fiul sant ii ouvanta: 
— Maica sant&, niaica mea ! 
Astea de-mi gr&e$ti, 
Ma invinovSte§ti, — 
Eu nu m'am dat pentru mine, 
Nici suferii pentru tine, 
Pentru lume eu m'am dat, 
C&ci de nu m'a§i fi lasat, 
N'ar fi cftntec de fetijii 
Impletind la cununi^a, 
Nici fluer de plugfira§ 
Trecand vara prin ora§. 
N'ar fi biserici inalte 
Cu osane prel&udate, 
N'ar fi crucea sus pe culme 
§i n'ar fi semn sfant in lume(l). 



A doua variants din Banat, §i anume din comuna P&u- 
cene§ti, sun& ast-fel: 



Pleca omul mare 

La un arbore mare 

Cu o secure mare 

§i-mi cioplia 

§i-mi b&rduia, 

Facea a$chii mici §i mari 

§i-mi facea noua altari 

Cu noua u$i §i noua fere?ti. 

§i in ele cine-mi §edea? 

Numai Maica Precista. 

§i nu-mi §edea, 

Imi cetia 

In carji mici §i in carji mari 

§i in c&rji 

Din toate parji. 

§i to^i ingerii imi venia 



§i pentru toat& lumea 

Se devdrcb 

Si se decasa, 

Numai pentru fiul Maicii 

Nu se devfira nime, 

Nu se decasa nime. 

O lua 
Maica Precista 
Pe cale, pe carare, 
Pe razele de soare, 
Se intalni 

Cu maestru de lemn in cale. 
, — Maestore de lemn ! 
Cat ai imblat 
§i cat ai incunjurat, 
§tiu ca de drag fiujul meu 



(1) Publ. de At. M. Marienescu in Aurora Romdnd, foae beletristicS, 
an. II. Pesta 1864. No. 9 §i 10. 



Digitized by 



Google 



268 



N'ai dat? 

— Ba eu am dat, 

Ca Jidovii mi-au poruncit 
Sa-i fac cruce de brad mare. 
Cum au zis s& o fac mare. 
Am facut-o §i mai mare! 

— Blestemat sa fii 
De mill' §i de fiul meu 

Sa lucri mult §i sa mancipu- 

[tiu! 
O lua Maica Precista 
Pre cale, pre c&rare, 
Pre razele de soare, 
Se intalni 
Cu maestru de Her in cale. 

— Maistore de fier ! 
Cat ai umblat 

§i ai incunjurat, 

§tiu ca de drag fiujul meu 

N'ai dat? 

— Ba eu am dat, 
Ca el e spanzurat 
In mun^ii lui Pilat, 

Ca Jidovii mi-au poruncit 
Sa-i fac mari piroane 
Prin mani §i prin picioare 
§i chiar prin inimioara. 
§i cand am vrut sa bat 
Pironiu prin inimioara, 
Am fugit §i 1-am saltat 
§i prin inimioara n'am dat! 

— Sa fii binecuvantat 
De mini §i de fiul meu, 
Cand ii da cu ciocanu, 
Sa faci banu, 

Sa lucri pu$in 

§i sa manci mult ! 9 

O lua Maica Precista 
Pre cale, pre carare, 
Pre razele de soare 
Se intalni in cale 
Cu Ion, 
Cu Sant-Ion. 



— Ioane, 
Sant-Ioane ! 
Cat ai imblat 

§i cat ai incunjurat 

§tiu cS de drag fiujul m6u 

N'ai dat ? 

— Draga Maica mea ! 
De 1-oiu fi vazut, 

Nu 1-am cunoscut! 

— Lesne de a-1 cunoa§te 
In piept e cu soarele, 
In frunte cu luna, 

Iar in umerei 
Sunt doi luceferei! 

— Draga Maica mea ! 
Daca e a§a 
Intoarce-te iara 
Pe cale, pre c&rare, 
Pe razele de soare 
Prin colji verzi, prin clombele 
§i apoi prin smincele, 
Schimba haine cSlug&re§ti 
§i iea alle ingere§ti, 
Cand vei fi la apa Iordanului, 
S& te speli pe mana §i pe o- 

[braz 
§i pe dalba de peli$&. 
Sa te uiti la r&sarit, 
SS vezi noor slobozit. 
§i nu-i noor slobozit, 
Ci-i fiul tau chinuit. 

O lua Maica Precista 
Pre cale, pre cSrare, 
Pre razele de soare, 
Prin col^i verzi, prin clombele 
§i apoi prin smincele. 
Cand fu la apa Iordanului, 
Se spala pe mani §i pre d'o- 

[braz 
§i pre dalba de peliJS. 
Se uita la rasarit, 
Vazu noor slobozit. 
Nu fu noor slobozit, 



Digitized by 



Google 



269 



Ci fiul sau chinuit . . . 

— Drag fiujul meu ! 
Pentru cin , te-au chinuit 
Pre tine a§a de rfiu? 

— Draga Maica mea! 
Putin grai§i 

§i mult pacatui§i, 
Ca nu pentru mine 
Ori pentru tine, 
Ci pentru lumea toata 
M'ara dat la chin §i la moarte. 
Ca s'au luat 
Doi cu doi necununaji 
§i au murit necuminicaji 
§i au crescut 
Fii mari nebotezaji. 
Dara de acum inainte 
S'or lua doi cu doi cununa^i, 
Vor muri cuminica^i 
§i or create fii botezaji . . . 
Cine-o §ti s& zicS ruga- 
[ciunea 



Maicii Preciste 

§i va zice-o 

Macar intr'un an, 

Macar intr'o luna, 

Macar intr'o saptamanS, 

II voiu lua de mana dreaptS 

§i-l voiu duce la ierburi verzi, 

La isvoare reci, 

La mese intinse, 

La faclii aprinse. 

Cine-o §ti-o §i n'o zice-o 
Macar intr'un an, 
Macar intr'o luna, 
Macar intr'o saptSmana, 
L-oiu lua de mana stanga, 
L-oiu duce la ierburi uscate, 
La fantani calde, 
La lacuri negre, 
La §oparle cat barnele, 
La §erpi cat bulovanii, 
In veci de vecie 
Acolo sa fie! (1) 



A treia variants din Banat, cunoscutS. sub numirea de 
Numaratura cea mare, sunS precum urmeazS : 



De la tatal de sus 

In cer sus, 

S'a in&lfat sus 

TJn nour mare. 

Din nourul mare 

S'a f&cut un om mare 

Cu o secure mare, 

IJi din omul mare 

S'a facut o padure mare 

Cu un lemn mare, 

Din lemnul mare 

S'a taiat o archie mare 

§i s'a facut o biserica mare 

Cu 9 altare, 

Cu 9 altarele, 



Cu 9 u§i, cu 9 u§i$e, 

Cu 9 fere?ti, cu 9 ferestri^e, 

Cu 9 praguri, cu 9 pr&gurele, 

Cu 9 scaune, cu 9 scaunele. 

§i in scaunul eel mare, 

Cu 9 picaturi de soare. 

Maica Preacurata §edea 

§i din o carte cetia; 

Cetia carte mare, carte mica, 

Carte cu slove de aur, 

Cu slove de argint, 

§i cum cetia, 

A§chia suspina 

Lacramile ii pica 

De dorul lui Christos, 



(i) Com. de d-1 §tefan Taring. 



Digitized by 



Google 



270 



Nume prea frumos; 
Ca pe to^i fiii i-a vazut, 
In cea parte de p&mant 
Dar pre flul ei, 
Pre fiul Mariei 
§i al lui Dumnezeu, 
In care cred §i eu, 
Nu 1-a vazut! 
Deci nici n'a mai §ezut, 
Ci s'a luat pe carare, 
Pre termure de mare, 
Pre munji ascutiji, 
Ca sdmcelele de cu^it; 
Unde sara i se facea 
Feli^a alba tragea, 
Parul galben i$i smulgea, 
Nime in lume n'o vedea, 
Fara numai loan Botezdtorul, 
Care a botezat pre Mantuito- 

[rul. 
Cand o vedea, 
La ea mergea, 
In genunchi i se punea, 
Poale albe saruta 
§i din graiu a§a graia: 

— Prea sfanta Maica, 
Marie Doamna! 

La ce ai venit pe acesti munji 
[ascu{i{i 
Ca samcelele de cu^it? 
Doamna Maica-i raspundea 
Cuvantandu-i a§a: 

— Ioane, 
Sant-Ioane ! 
Ce ai vorbit, 
Bine ai nemerit. 

Ceteam carte mare §i carte 

[mica 
Cu slove de aur, cu slove de 
[argint, 
§i pre to^i fiii i-am vazut 
In cea parte de pamant, 
Dar pre fiul meu, 



Pre fiul lui Dumnezeu 
§i pre fiul tau 
§i al nostru tuturor 
§i al celor urmStori 
Nu 1-am vazut, 
Ori in cotro privirea mi-a ca- 

[zut! 
Nu 1-ai vazut cum-va tu Ioane? 

Ion raspundea, 
Catra Maica Maria zicea: 

— Chiar sa-1 fi vazut, 
Nu l-a§i fi cunoscut! 

Atuncea Maica iar zicea 
§i c&tra Ion graia : 

— Nu-i greu de a-1 cunoa- 

[§te, 
Ca fata §i obrazul lui 
E floarea crinului; 
Gura lui 
Mura campului; 
Ochii §i sprincenele lui 
Pana corbului; 
Sabioara lui 
Tunetul de sarS; 
Pu§culija lui 
Tunetul de vara! 

Atunci Ion graia 
§i ast-fel cuvanta: 

— Prea sfanta Maica, 
Marie Doamna! 

In loc rau 1-am vazut, 
La canii de Jidovi §i de pa- 

[ganv 
La curtea lui Pilat, 
Rastignit pe lemn de brad. 
Cu piroane 1-au pironit, 
Cu sulitain coasta 1-au rSnit, 
Fiere i-au dat de a mancat, 
Cu ojet 1-au adapat, 
Cununa de spini i-au pus pe 

[cap,. 
De haine 1-au desbracat, 
Spre ru§inea lumii 1-au dat 



Digitized by 



Google 



271 



Trei stropuri de sange au pi- 

[cat, 
Grau verde s'a radicat, 
Viilor de mancare, 
Mor^ilor de comandare! 
Atunci Maica prea sfantfi se 
[supara 
§i blestema: 

— Uscati-va campurilor, 
Parjoli$i-va codrilor, 
Secaji vailor, 

Peri^i Jidovilor ! 

Iara sfantul loan graia: 

— Sfanta Maica nu blestema, 
Numai te iea 

Pe cale, 

Pe carare, 

Pe tarmure de mare 

Pan& la isvorul lui Iordan 

§i al lui Prodan, 

§i te spala pe fa$& 

§i pe brate 

§i te uita in nal^imea cerului, 

CS-1 vei vedea venind 

Cu 44 de sfin^i cautand! 

Atunci Maica se lua, 
Acolo se ducea, 
La cer se uita, 
Din graiu graia a§a: 

— Fiul meu 

§i al lui Dumnezeu ! 
De ce te-ai lasat 
La cani 
De pagani, 
Au n'ai avut putere 
Sa sbori din un cer in al doi- 

[lea, 
Din al doilea 
In al treilea 



§i a§a panS la 12 ceruri ? ! 
Atunci fiul grSia: 

— DoamnS mare 
§i tare! 

La ce ai plecat in lume tangu- 

[itoare? 

Dar dansa ii raspundea : 

-- Cum de-mi zici tu doamna 

[mare §i tare? 

Iar dansul zicea: 

— De aceea ca sa fie in lume 

[rabdare, 
Ca acest pahar a fost sa-1 pa- 

ftimeso 
Pentru neamul ominesc; 
Caci de Ji-a§i fi zis mama, 
Ar fi murit mama 
Dupfc fiu, 
Fiul dupa mam&, 
Oaia dupa miel, 
Mielul dupa oae! 
§i atunci Christos peria, 
In iad ajungea, 
Porjile se deschidea, 
Zidurile se rSsturna, 
Iadul tare se vSeta, 
Dar crucea ii zicea : 

— Taci, Iadule, taci, 
Nimic tu sa nu faci, 
CS crucea te gole^te, 
Crucea te umple! 

Iar Christos lui Adam zicea : 

— Scoala §i e§i, Mo? Adame, 

[indata, 
Cu toata a ta gloata, 
Aidaji cu mine in raiu, 
Unde vi se croe^te mai bun 

[traiu. 



Cuvintele acestei variante se rostesc de catre unul, care 
le §tie de-a rostul, la patul unui morbos de moarte. 



Digitized by 



Google 



272 



DacS. recit&torul se impedicS ori gre§e§te, atunci se crede 
c& bolnavul moare, iar dac& reciteazS curgStor, atunci se 
-crede cS. se va insanSto^a (1). 

A patra §i ultima variants, din Banat e aceasta : 



"A fost un om mare, 

Avea o secure mare ; 

S'o dus in o padure mare, 

Sa taie un lemn mare, 

Sa faca o biserica mare 

Cu noua u§i, cu noua altare, 

•Cu noua je$uri, 

Cu noua je^urele, 

Mai vartos 

Je^ul lui Christos. 

Dar in je\ cine-mi §edea? 

Maica Domnului §edea 

§i suspina 

Cine in biserica intra 

Pe to^i ii intreba: 

O n'o vazut 

Pe fiul ei iubit?... 

Maica Domnului pleca 
Pe cale, 
Pe carare, 



Prin cutite 

Ascutite, 

Prin topoare 

Bontoroage, 

Sa caute pre fiul ei iubit, 

Se intalni cu broasea in cale: 

— Ce ti-e, MaicS, de suspini ? 

— Dar cum n'oiu suspina, 
Cam perdut 

Pe fiul meu iubit ! 

— Dar eu, ca noua pui am 

[d'avut, 
Toti frumu§ei 
§i bulbuc^^ei, 
O trecut o roatS peste ei, 
§i numai cu unul am ramas 
§i cu ala am n&caz. 
Ala-i Toma Bontorogul, 
Prapaditul §i narodul ! 



La aceste cuvinte, Maica Domnului incepu a surade §i bine- 
ouvanta pe broasea zicand: 

Trupul tau molcu^ 

Sa nu mai faca viermuji! 

Apoi pleach mai departe, se intalni cu maestru lemnar §i-l 
intreba : 

N'ai vSzut 

Pe fiul meu iubit ? 

Acesta spune c& nu 1-a v&zut, dar poruncS. a primit s£-i 
facS o cruce de lemn tare §i el a facut-o cu ni§te Joli ma * 
mare. 



(1) Publ. de George Catana in Tribuna Poporului, an. V. Arad. 1901. 
No. 161, p. 3. 



Digitized by 



Google 



273 

Maica Domnului 1-a blestemat zicand : 

— Mult sa lucri, pu$in sfi ca^tigi ! 

Mai departe s'a intalnit Maica Domnului cu maestru fie- 
rcer §i 1-a intrebat n'a v&zut pe flul ei ? 

Acesta rispunse c& nu, dar poruncS. a primit sa-i facS 
ni§te cuie de fier mari §i tari. El le-a f&cut mai mici. 

Maica Domnului il binecuv&ntii zicand : 

Cand dai cu ciocanul 
S& cape^i banul ! (1) 

6. — Variantele usitate la Romanii din Biharia. 
Prima variants, §i anume din Betfia, sunS. precum ur- 
meaz£ : 



Se lua me§terul mare 

Cu securea mare, 

F&cu biserica mare 

Cu nou& altare. 

In altarea cea mai mare 

§eade Maica sfanta. 

Lua Maica sfanta 

Cartea sfanta in mana stangfi, 

Cartea alba in mana dreapta 

§i scrise 

Cate scrise, 

Ca$i fii de tata 

§i de maica, 

To^i ii poate scrie §i adeveri 

In care margine de lume ar f i, 

Numai pre fiul ei, 

Pe Domnul cerului 

§i a p&mantului, 

Nu-1 mai poate scrie §i adeveri 

In care margine de lume ar fi. 

Maica sfanta se lua 

Pe un deal ascu^it 



Ca o ting lie de cu^it, 
Fa^a alba sddriind, 
Par galben despletind; 
Pe pa§ ce pa§ia, 
Lacramile vale-i mergea, 
Ingerii le culegea, 
In raiu le ducea, 
Mandra slujba pe ele-§ifacea. 
Maica sfanta se intalne§te 
C'un me^ter de lemn: 

— Buna ziua, me§ter de lemn ! 

— Sanatoasa, MaicS sfanta ! 
Ce plangi, ce te durgule§ti? 

— O ! da cum nu m'oiu plange, 
Cum nu m'oiu durguli, 
Cam luat carte sfanta 

In mana stangS, 
Carte alba in mana dreapta 
§i am scris cat am scris; 
Caji fii de tata §i de maica 
To^i ii pot scrie §i adeveri 
In care margine de lume ar fi, 



(1) Publ. de Emilian Novacovici in Tribuna Poporului, an. V. No. 161, 
p. 3-4. 

Marian, Legendele Maicii Domnului 18 



Digitized by 



Google 



274 



Numai pe fiul meu, 

Pe Domnul cerului 

§i a pamantului, 

Nu-1 pot scrie §i adeveri 

In care margine de lame ar fi ! 

— O! MaicS sfanta, 
Nu fii suparat£, 

Ca-i in curtea lui Pilat, 
Restignit pe cruce de brad, 
Chiar eu i-am cioplit lemnul. 
Din ce a strigat sa-1 f ac mai mic, 
Din ce 1-am facut mai mare, 
Ca mi-a fost lene a ciopli ! 

— Aha ! zice Maica sfanta, 
Dare-ai cu barda 

Sa cape^i gro§i{a, 
Cand ii capata gro§iJa, 
Sa se faca plumb in mana la 

[tine ! 
Maica sfant& iara se iea 
Pe un deal ascu^it 
Ca o tinglie de cu^it, 
Fa$a alba sdariind, 
Par galben despletind; 
Pe pa§ ce pa§ia, 
Lacramile vale-i mergea, 
Ingerii le culegea, 
In raiu le ducea, 
Mandra slujba pe ele-§i facea, 
Maica sfanta se talne§te 
Cun me§ter de fier: 

— Buna ziua, me§ter de fier ! 

— Sanatoasa, Maica sfanta! 
Ce plangi, ce te durgule§ti ? 

— O ! da cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu durguli, 
Cam luat carte sfanta 

In mana stanga, 

Carte alba 

In mana dreapta, 

§i am scris k 

Cat am scris; 

Ca^i prunci de tata 



§i de maicS, 

Pe to^i ii pot scrie $i adeveri, 

In care margine de lume ar fi; 

Numa pe fiul meu, 

Pe Domnul cerului 

§i a p&mantului, 

Nu-1 pot scrie §i adeveri, 

In care margine de lume ar fit 

— O! Maica sfantS, 
Nu fii suparatS, 

Ca-i in curtea lui Pilat, 
Rastignit pe cruce de brad, 
Chiar eu i-am facut cuiele ; 
Din ce au strigat 
Sa le fac mai mari, 
be ce le-am facut tot mai mici 
$i am ascuns fierul 
Pe tureacul cismei, 
Iata-1-ai, MaicS sfanta, 
Daca nu ma crezi ! 

— Aha ! zice Maica sfanta, 
Dare-ai cu ciocanul, 
Minteni sfi capeji banul ! 

Iara se iea Maica sfanta 
Pe un deal ascu$it 
Ca o tinglie de cu^it, 
Fata alba sdariind, 
Par galben despletind; 
Pe pa§ ce p3§ia, 
Lacramile vale-i curgea, 
Ingerii le culegea, 
In raiu le ducea, 
Mandra slujba pe ele-§i facea. 
Maica sfanta se talne§te c'a 
[broascd. 

— Buna ziua, roasca-broasca 1 

— SanStoasa, MaicS sfanta! 
Ce plangi, ce te durgule§ti? 

— O ! roasca-broasca ! 
Cum n'oiu plange, 
Cum nu m'oiu durguli, 
Cam luat carte sfanta 
In mana stSnga, 



Digitized by 



Google 



275 



Carte alba 

In mana dreaptS, 

§i am scris 

Cat am scris; 

Caji fii de tata 

§i de maica, 

Toji ii pot scrie §i adeveri 

In care margine de lume ar fi; 

Numa pe fiul meu, 

Pe Domnul cerului 

§i a pamantului, 

Nu-1 pot scrie §i adeveri 

In care margine de lume ar fi ! 

— Nu fii suparata, 
Maica sfanta, 

Ca-i in curtea lui Pilat, 
Rastignit pe cruce de brad, 
Dara eu, c'am avut noua fii, 
§i a venit o roata-forforoata 
§i mi-a cSlcat opt odata 
§i mi-a remas 
Numai Toma Tomoroace, 
De ochi bulbucafel, 
De picioare cracae^el; 
Ian vino la maica 'ncoace 
Printre busuioace! 

Maica sfanta, 
Cat era de suparata, 
Prinde a se mangaia, 
Yazand §i nacazul altuia. 

— Ah! zice, roasca-broasca, 
Unde-i fi, fie apa buna, 
Unde nu-i fi tu, nu fie apa buna, 
Murire-ai, broasca, nu te-ai 

[imputi ! 

Cum e §i in ziua de astazi 
Ca moare broasca, 
Dar nu se impu^e^te. 

Se iea Maica sfanta 
Pe un deal ascu^it 
Ca o tinglie de cu^it, 
Fa^a alb& sdariind, 
PSr galben despletind; 



Pe pas ce pa§ia, 

Lacramile vale-i mergea, 

Ingerii le culegea, 

In raiu le ducea, 

Mandra slujba pe ele-?i facea. 

Vede Maica sfanta 

In curtea lui Pilat 

Pe Domnul cerului 

§i-al p&mantului 

R&stignit pe cruce de brad. 

Maica sfanta se puse in coate 

§i in genunche: 

— Fiul meu ! — zice — 
Pentru ce te-ai dat 

Su limba paganeasca 
§i su mana jidoveasca ? 

— O! Maica mea 
§i draga mea ! 

De aproape nu mi te imbra- 

(to?a, 
Ca pana nu m'am dat 
Su limba paganeasca 
§i su mana jidoveasca, 
Nici a tras mama dupa prune, 
Nici pruncul dupa mamS, 
Nici vac& dupa vijel, 
Nici vi^elul dupa vaca, 
Nici scroafa dup& purcei, 
Nici purcei dupa scroafa, 
Nici oaia dupa miel, 
Nici mielul dupa oaie, 
Nici cloaca dupa pui, 
Nici puii dupa cloaca. 
Dar de cand m'am dat 
Su limbS paganeasca 
§i su manS jidoveasca, 
Toate trag unele 
Catra altele. 
Dar, zice, Maica mea, 
Mai departe 
Nu mi te indeparta, 
Dar de aproape 
Nu mi te imbrato§a, 



Digitized by 



Google 



276 



Ci te du acasa 

§i te spala pe fa^a, 

§i te spala pe bra^e 

§i te scoala in zori 

Pe la cantatori, 

Ca cine a §ti povestea mea 

§i nu o a da 

La luna, 

La saptamana, 

L-oiu duce pe la mese intinse 

Pe la lumine stinse, 

Pe la §erpii 

Cat boii, 



Pe la broa§tele 

Cat vacile. 

Cine o a §ti §i o a da 

La luna, 

La saptamana, 

L-oiu aduce catra mine 

§i l-oiu duce pe la mese intinse, 

Pe la luraini aprinse, 

Pe la talgere pline, 

Pe la pahare pline. 

Cine o §ti mai lunga 

Mearga s'o ajunga ! (1) 



A. doua §i tot odata §i cea de pe urmS variants, din Bi- 
haria, care ins& seam&na mai mult a rugdciune sau a co- 
linda decat a legendd, asemenea celor ce s'au in§irat pani 
aicea, sun& ast-fel : 



Ma luai pe o calicea 
§i aflai o floricea, 
Floarea se facu albina, 
Iar din albina stuping, 
Ceara din stupina, 
Din ceara lumina. 
Lumina s'aprinse, 
Raiul se deschise. 
Maica sfanta a§a zise: 
— Cruce in casa, 
Cruce in masa. 
Nici in casa, 
Nici in masa, 
Numai de pristol in casa, 
Pentru Dumnezeu aleasa ! 

Maica pe scaun §edea, 
Din o carte tot cetia, 
Lacrami din ochi ii curgeau, 
Mere de aur se faceau, 
Ingeri din cer coborau, 
Merele §i le prindeau 
Toate in cer ca le duceau. 



Maica sfanta tot cetia, 
In carticica privia, 

Privia in carte, 

Privia in parte, 
La apus, la rasarit, 
Pan' Sant-lon a venit. 
Maica manele-§i intinse, 
Iar' din graiu grai §i zise: 

— N'a^i vazut pe fiul meu 
§i fiul lui Dumnezeu ? 

— De vazut nu 1-am vazut, 
Dara eu am auzit, 

CS in Joi-mari Jidovii 1-au 

[prins 
§i pe cruce 1-au intins, 
Cununa de spini i-au pus, 
Cu brau ro§u 1-au incins, 
Cu suli$a 1-au impuns, 
§i din sangele curat 
Trei picaturi au picat, 
Dumnezeu nu le-a lasat, 
La un loc le-a adunat 



(1) Gazeta Transilvaniei, an. LIV. Bra?ov 1891. No. 26. 



Digitized by 



Google 



277 



§i din ele a gatat: 
Spicul sfdnt al grdului, 
Ce-i hrana cre$tinului 
§i isvorul mirului, 
Pecetea cre§tinului; 
$i o sfanta bucaturS 
Zisa: cuminiedturd! 

Maica sfanta desbrSca 
Haine negre ce avea, 
Haine albe imbraca 
Lui Dumne<Jeu multumia 
Pentru mare mila sa ! 

Iar Marta Magdalena 
Lui Lazar sora erh. 
Lazar afara e§ia, 
Picioru in scar& punea 



§i pe fiul sfant vedea 
De oameni batjocurit, 
De Jidovi rau chinuit. 

Maica sfanta se jelia 
§i din graiu a§a grai& : 
— Fiul meu §i dragul meu 
§i fiul lui Dumnezeu, 
De ce te-ai dat chinuit, 
De oameni batjocurit, 
De Jidovi rau chinuit? 

— Maica mea §i draga mea, 
Nu m'am dat eu chinuit, 
De oameni batjocurit 
Pentru mine, pentru tine, 
M'am dat pentru lumea toata, 
Ca in pacate-i ingropata ! (1) 



7. — In fine ultima §i, dup5 cat imi e mie panS acum 
cunoscut, tot odatS unica variants a legendei despre Cd- 
utarea Domnului nostru Isus Christos afiStoare la Roma- 
nii din Maramure?, e aceasta: 



Se lua Maica PreacuratS, 

Scarbita §i suparata, 

Cu Arhanghelul Mihail, 

$i patrun§i de supSrare 

Au luat o secure mare 

§i s'au dus prin lumea mare, 

§i prin padurea mare 

§i au taiat lemn mare 

§i au facut o man^stire mare 

Cu 9 u§i, cu 9 altare, 

Cu ferestrele spre soare. 

§i au luat carte alba 

In mana dreapta, 

Carte sfanta 

In mana stanga, 

§i au cetit 

§i au procetit, 

To$i sfin^ii i-au pomenit. 



Pre to^i sfin^ii lui Dumnezeu 
I-au gasit, 

Numai pre fiul ei §i a lui Dum- 

[nezeu 
Nu 1-au gasit. 
Ea de acolea s'a luat, 
Fe\e albe daruind, 
Cosine galbene despletind, 
§i s'a dus 

Pana in muntele Tavorului 
§i a §ezut acolo 
Trei zile §i trei nop^i, 
Mult s'a tanguit, 
Mult s'a nacfijit. 
Mult a plans, mult a cetit. 
La trei zile a vazut 
Un nuor gros, 
Un nuor manios, 



(1) »Publ. de Vas. P. Sala in Gazeta Poporului, an. II. Timi^oara 1886. 
No. 15, p. 2-3. 



Digitized by 



Google 



278 



Un nuor ca de bolovan, 
In care venia sfdntul loan. 
Maica sfanta a strigat odata 
Cu inima sfa§iata : 

— Doara tu e§ti acolo, 
Fiul meu 

§i fiul lui Dumnezeu? 

— Ba ou nu sunt el, 
Ca-s cu mult mai raititel. 
Eu sunt Ion 
Sdnt-Ion, 

Merg pre nuor de bolovan 

Pana la Ierusalim 

Tot in plansuri §i suspin ! 

Maica Domnului 
Inca se lua, 

Se duse catra Ierusalim, 
Catra locul de suspin, 
Tot prin holde de pelin, 
Pe un dambu^ ascujit 
Cat o dunga de cufit, 
Fe^e albe daruind, 
Cosine galbene despletind, 
Lacrami ca bobul varsand, 
De ma§cate ca bobul, 
De infocate ca focul. 
Ea in cale s'a intalnit 
C'un me§ter de tier vestit 
§i pre el 1-a intrebat 
Cu jale §i cu banat: 

— Tu, me§ter de iier vestit, 
Pe unde ai calatorit, 

Cu fiul meu nu te-ai intalnit, 

N'ai vazut pe fiul meu, 

Pe fiul lui Dumnezeu, 

Pe isbavitorul tau? 

— Sfanta Maica ! eu 1-am v&zut, 

La du§manii lui a cazut 

§i ei tare 1-au batut, 

Eu cuie de fier i-am facut, 

Ei pe cruce 1-au batut, 

Cu cuiele 1-au impuns, 

Pana sangele i-a curs. 



Ei au zis sa-i fac cuie mari 

Cat de tari. 

Eu am facut cuiele 

Cat de mititele, 

Cat de subtirele, 

Sa nu-1 poata rastigni cu ele. 

— Fie-Ji lucrul mic §i plata 

[mare, 
Sa dai odata cu ciocanul 
§i sa capeji banul! 

Ea iara s'a luat, 
Cu mare jale, cu mare banal, 
Mult a calatorit, 
Mult s'a nacajit, 
Mult a alergat, 
Multe lacrami a varsat, 
Pana ce s'a intalnit 
C'un me§ter de lemn vestit, 
Catra el a§a a grait: 

— Buna ziua, me§ter de lemn, 

— Mila sa aflu la Maica Prea- 

curata, 
Ce plangi Maic& Preacurata, 
Pentru ce e§ti suparata ? 

— Luat-am carte alba 
In mana dreapta, 
Carte sfanta 

In mana stanga 
§i am cetit 
§i am procetit, 
Toji sfin^ii lui Dumnezeu i-am 

[gasit, 
Numai pe fiul meu, 
Pe fiul lui Dumnezeu, 
Nicaieri nu-1 aflu eu ! 

Me§terul de lemn&rit 
Suspinand a§a a grait : 

— Eu tocma de la el am ve- 

[nit, 
Ca acolo am maestrit, 
Cruce de brad i-am cioplit, 
Jidovii 
§i pSganii 



Digitized by 



Google 



279 



Pre ea 1-au rastignit. 
El a inc&put 
Pe manS pagana 
§i 1-au bStut 
Fara de vina. 
A incaput 

Pe manuri jidove§ti, 
Pe manuri pagane§ti. 
Mie mi-au poruncit 
Paganii cu greu cuvant 
S&-i fac cruce u§orea, 
Cruce mititea, 
Sa poat& e§i 
In sus la deal cu ea. 
Eu de aceea o am facut 
Mai mare §i mai grea, 
Cam gandit 
§i am socotit 
Ca vor duce-o ei 
§i s'or osteni 
§i pe el nu 1-or rastigni. 
Ei crucea nu i-au dus, 
Ci pe spatele lui o au pus 
§i 1-au scos cu crucea la deal 

[in sus 
§i mult 1-au casnit, 
§i mult 1-au trudit, 
§i sange a asudat, 
De 7 ori sub cruce a picat, 
§i eu rau m'am suparat, 
Pentru ce n'am ascultat 
Porunca p&ganilor, ce mi-au 

[dat ! 
— Fi-Ji-ar lucru mare §i plata 

[micS, 
Sa nu ca^tigi mai nemica, 
S& lucri cu anul, 
S& nu cape^i banul ! 

Ea de acolo s'a luat 
§i tare s'a suparat 
§i mult s'a trudit, 
Mult drum a calatorit, 



§i pe alt deal ascu^it 
Ca o dunga de cujit, 
Cu o broasca s'a intfilnit, 
Cu jele cfitr& ea a grait : 

— Buna ziua, broascd fes- 

f toasd ! 

— Mangaiere, MaicS sfSnta 
§i cea mai miloas& ! 
SfantS Maica Preacurat&, 
Pentru ce e§ti sup&rata? 
Ce plangi, ce te tangue§ti, 
De ce pricina te gr&be§ti? 
— Cum n'oiu plange, 

Cum nu m'oiu tangui, 
Cam luat carte alba 
In mana dreapta, 
Carte sfanta 
In mana stanga 
§i am cetit 
§i am procetit, 
Toti sfin^ii lui Dumnezeu 
I-am gasit, 

In c&rji toti s'au pomenit, 
Numai fiul meu, 
Fiul lui Dumnezeu 
NicSiri nu-i pomenit, 
Nicairi nu 1-am gfisit, 
Ori §i cat am procetit, 
Ori §i cat m'am nScfijit. 
M'am intalnit 
Cu sfantul loan 
Pe un nor de bolovan, 
§i acela catr& mine a zis 
Cfi Jidovii pre fiul meu 1-au 

[prins, 
Tare chinuitu-1-au 
§i tare batjocoritu-1-au, 
Cununa de spini 
Pe cap pusu-i-au, 
Cu funii groase b8tutu-l-au, 
Pe cruce r&stignitu-l-au. 
Eu tare m'am supfirat 



Digitized by 



Google 



280 



Pentru fiul luminat, 
Catra Ierusalim am plecat 
§i acum tare m& pazesc (1) 
Cu fiul meu S& vorbesc, 
Pe el tare sa-1 jelesc, 
Ca-1 casne?te neamul jidovesc ! 

— Nu plange, Maic& sfanta, 

[Precurata, 
Nu fii tare suparatS, 
CS §i eu am avut 
§eapte fiu(ei intr'o balta 
§i a venit 
O roata 
Forforoata, 

§i pe toji i-a c&lcat odata, 
Numai unul mi-a ramas 
Din cei §eapte fii 
§i cu acel unul ma mangai, 
Am un Toma Tominoe, 
CalcS in busuioc ! 

Maica sfant'a stat in loc 
§i a zis catra broasca 
Sa cheme pre Tominoe. 

— Toma, Tominoace ! 
Vino pana incoace, 
Dar calcfi in busuioace, 
La ochi e§ti ca talgerele, 
La cap ca felderele (2) 

§i ti-s picioarele 

Oa ra§chitoarele, 

§i ai urechi 

Ca ni§te frunze de curechiu. 

Tomo Tominoace, 

Calca in busuioace 

§i vino mai incoace ! 

Toma Tominoe 
CalcS !n busuioc, 



Maica sfanta sa nu mi te 

[deoatd (3), 
Sa mori ca frajii tai sub roata! 

Maica sfanta 1-a zarit 
Pe acel broscoiu mare §i urat, 
Ce venia prifa iarb& 
Catra dansa carSind, 
§i cum a auzit 
Pe biata broasca descantand, 
A rade a zimbit 
§i o leaca s'a mai lini§tit, 
Catr& broasca a grait : 
— Peri-o-ai in isvoare 
§i nu te-ai imputi, 
Oamenilor de tine 
Scarba nu le-ar fi ! 
Trai-o-ai in fantana 
§i pentru aceea 
Apa s& fie tot buna ! 
Trai-o-ai in isvoare 
§i oamenii rar sa te omoare ! 
Ca pentru fiul t&u 
M'am mangaiat §i eu 
In necazul meu ! 

Maica sfanta iara s'a luat 
§i de acolo a plecat, 
Fe|e albe dfiruind, 
Cosine galbene despletind, 
LacrSmi ca bobul varsand, 
Dup& fiul suspinand. 
Nu mult a calatorit, 
La Calvaria(4) a sosit, 
Pe fiul sSu 1-a gSsit 
Cu doi talhari rfistignit, 
De Jidovi hulit, 
De pagani batjocorit, 
De prietinii lui parasit, 
§i ea mai tare s'a necajit, 



(i) Pazesc = grabesc. 

(2) Feldere = merjfi. 

(3) Deoatd = deoachie. 

(4) Calvaria se pare a fi corectura de carturar, nefiind indatinat po- 
porul romanesc cu acest cuvant. 



Digitized by 



Google 



281 



Mai tare s'a tanguit. 
Catra.fiul a gr&it, 
Cum 1-a vazut rSstignit : 

— O ! fiul meu 

§i fiul lui Dumnezeu! 
M& ciudesc, cum de te-ai lasat 
FarS leaca de p&cat, 
§i Jidovii te-au batjocorit, 
Paganii te-au rfistignit, 
Pre tine fiul eel adev&rat 
Cu talharii te-au asemanat! 
Isus de pe cruce a gr&it 
Cu graiu tare lini§tit : 

— Eu aicea patimesc, 
Lumea sa o mantuesc. 
Nu patimesc pentru mine, 
Nici patimesc pentru tine, 
Ci pentru ca tatal eel sfant 
A§a a voit, 

§i eu voia lui am implinit. 
El pe mine m'a intarit 
§i toate relele u§or le-am su- 

[ferit. 
Nu fii dara, Maica, sup&rata, 
Ca necazurile mele 
Amu§i mi se gata! 

Atunci capul §i 1-a plecat 
§i sufletul tat&lui sau 1-a dat. 

Maria cu Iosif 
De pe cruce 1-au luat, 
In giolgiu curat 
L-au infa§urat, 
Cu mandre vorbe 1-au cantat, 
In groapa noua 1-au a§ezat 
Cu un om din Ierusalim, 
Ce 1-a chemat Nicodim, 
Mare piatrS pe mormant 
Au rSsturnat. 
Trei zile in mormant 
A stat 



Fiul eel sfant 

§i luminat 

Pentru al oamenilor pacat. 

Jizii catane la groapa 

Au a§ezat 

Cu porunca dela imparat. 

Cfitanele tare 1-au strajuit, 
Pana trei zile s'au plinit. 
§i atuncea fiul eel luminat 
Din groap& iara s'a sculat 
§i a mantuit lumea de pacat. 
Maica sfant&s'abucurat, 
Toate durerile le-a uitat, 
Oamenilor un sfat le-a dat, 
Ca cine a zice povestea ei, 
Mai ales dintre femei, 
Cu mult bine le-a r&splati, 
De multe rele le-a mantui, 
§i pruncii lor cu norocvorfi, 
Pe Maica sfanta de o vor po~ 

[men! : 
Sara culcandu-se, 
Deminea^a sculandu-se. 
De mana dreapta ii va lua, 
La mandre mese ii va purta, 
Pe la mandre mese intinse, 
Cu mandre f&clii aprinse 
§i pe la inflorite burete, 
Ca Dumnezeu sa ne ierte. 
Dar cine nu o va pomeni, 
Povestea ei nu o va §ti, 
De mana stanga il va lua, 
Pe slabe locuri il va purta, 
Pe la mese nea§ternute, 
Pe la pahare neumplute, 
Pe la mesele neintinse, 
Pe la facliile neaprinse 
§i pe la neinflorite burete, 
Ca Dumnezeu sa nu-1 ierte. 



Poporul roman din Maramure$, la care se afl& legenda 
aceasta, crede §i spune ci p&curarul, care va zice aceasti 



Digitized by 



Google 



282 

poveste in toata seara §i dimineata, de cand se marlesc oile 
§i panS ce fata, intre mielu§ei va avea unul nSsdrSvari, care 
va umbla tot in fruntea oilor. 

E de insemnat ins& c& pe mielul nSsdrSvan il va cunoa§te 
singur numai picurariil, care a zis rugdciunea, adecS Po- 
vestea Maicii Precista. 

Mielul acela spune pScurarului cate primejdii vor trece in 
acel an preste oi §i alte lucruri mari ii mai spune, dar nu- 
mai la cantatori in noaptea de Crdciuh §i in noaptea de 
Partly cand e deschis cerul. 

Asemenea va ave£ §i acea muere flu nSsdrSvan, care va 
zice povestea aceasta cu toata inima, -ca'sft fie primita. 

Povestea aceasta insa e primita numai de la acei in§i, cari 
au fost holtei curaji §i fete curate (1). 

8. — ■ Fiind legenda despre Cdutarea Domnului nostru Isus 
Christos cea mai raspandita §i mai bine cunoscuta dintre 
toate legendele Maicii Domnului, de aceea a dat ea in de- 
cursul timpului na§tere la o multime de colinde §i de can- 
tece, cari se afla asemenea raspandite pretutindeni, in toate 
jariJe locuite de Romani. 

lata §i vre-o cateva dintre colindele, al c3ror isvor, dupa 
p3rerea mea, e legenda despre care ne-a fost vorba in §irele 
de mai sus. 

Prima colindd formeaza rejeaua ce imbina legenda cu co- 
lindele -n&scute dintr'insa §i ne arata tot odata §i cine a fost 
Omul eel mare ce a facut biserica sau mdndstirea cea mare 
in care a strabatut §i s'a rugat Maica Domnului inainte de 
a pleca ca sa-1 caute pre flul sau; aceasta este : 

Sfdntul Petru a zidit i Lui Dumnezeu s'a rugat, 

In padurea ce a tar^it j Lacrami calde a varsat. 

Cu securea tare, j §i cum el lacrSmi varsa, 

Cu securea. mare, i Vine Maica Precista 

biserica frumoasa ] §i incepe a-1 intreba: 
Cu altare luminoase. — La p&mant ce te-ai lasat, 

§i cand toate le-a gatat, De ce lacrami ai varsat? 

Sf antul Petru a inghenunchiat, — Maica, nu ma intreba, 



(1) Publ. de Tit. Budiu in Transilvania, foaia Asoeiatiunii transilvane 
pentru literatura romana §i cultura poporului roman. An. XXIV. Si- 



biiu 1893, p. 44 



Digitized by 



Google 



283 



Maica, nu mfi judeca, 
Ca in mani carte am luat 
§i in ea pe toji i-am aflat 
Unde §ed §i locuesc, 
Numai iiul eel ceresc' 
N'am aflat ca unde este 
§i ca unde locue§te! 

Maica sfdntd s'apleca 
La pamant §i ea cadea 
§i din ochi lacrami vfirsa. 

Atunci Petru ii zicea: 

— Se te iai la raul mare 
Tot pe razele de soare, — 
De acolo trei stropi de apa 
Sa iai in mana cea dreapta 
S'arunci pe fat& curata. 
Atunci vei vedea un iiu 
Ie§ind repede din rau 

§i venind din ce putand, 
Dar pe nimene c&tand. 

Maica s'a imbucurat 
§i spre drum ca a plecat, 
A fa cut cum is'a spus 
Ca sa vada pe Isus. 
Dar pe Isus n'a vazut, 
Caci in cale i-a e§it 
Simeon, omul eel bun. 
Maica sfanta intreab'acttm : 

— N'ai vazut pre fiul meu, 
Pre fiul lui Dumnezeu? 

— Nu eu, nu, nu 1-am v&zut! 



§tiu qa trei zile de vara 
Jidovii inca-1 catara, 
Darfi Joi de catre sarS 
In grSdina il aflara, — 
In o curte il bagara 
La Pilat, la imparat, 
Facura cruce de brad 
§i pe ea 1-au r&stignit 
§i chiar 1-au batjocurit. 
Ca el cand a cerut vin, 
Jidovii i-au dat venin. 
Cand el iara cerii miere 
Jidovi-i detera fiere. 
Christos toate le-a rabdat, 
Capul in jos §i-a plecat, 
Cu glas tare a strigat: 
— Imparate eel ceresc, 
Sufletul ti-1 daruesc! 
Christos duhul cand §i-a dat, 
Soarele s'a intunecat, 
Luna s'a schimbat in sange, 
Ingeri'ncepur'a plange, 
Biserica s'a stricat, 
Pietrele s'au despicat, 
Isvoarele au secat, 
Iarba verde s'a uscat, 
Iar cerescul tatal suu, 
Mare Domnul Dumnezeu, 
Mana dreapta ca i-a dat, 
Cand Christos a raposat. (1) 



A doua colindd, din Transilvania, comuna Sancel, sunS 
precum urmeazS: 



Uinbla maica dupa fiu, 
Raza soarelui. 

— N'aji vazut pe fiul sfant ? 
Raza soarelui. 

— Poate ca noi 1-am vazut, 



Dara nu 1-am cunoscut! 
— Daca voi 1-a^i fi vazut, 
U§or 1-a^i fi cunoscut, 
Ca pe fa^a fiului 
Scrisa-i raza soarelui 



(1) Publ. de Simeon Dandea in Gazeta Poporului, an. II. Timi§oara 
1886. No. 22 §i 23, p. 10. 



Digitized by 



Google 



284 



§i pe frante tuna plin&, 
Luna plina cu lumina, 
Pe umeri ii stralucesc 
Luceferi din raiu ceresc ! 
— Maica ! daca e a§a, 
Nu umbla, nu-1 cauta, 
Ca noi zau ca 1-am vazut, 
Dara nu 1-am cunoscut, 
Sus in cur tea lui Pilat 
Rastignit pe xxnlemn de brad; 
Iar ingeri'n ceata mare 



Sus la cer 11 ridicara! 
Maica sfdntd greu ofta 
§i incepea a se ruga : 
— Domnul meu §i fiul meu ! 
Ma rpg ca la Dumnezeu 
Celor buni sS r£splate§ti 
In laca§ele cere^ti ! 
Celor r&i osanda mare, 
Unde viermele eel mare 
Umbla far& incetare ! (1) 



O variants a acestei colinde, tot din Transilvaniei, §i anu- 
me din comuna Brad, comitatul Zarandului, sunS ast-fel : 



Umbla Maica dupa fiu, 

Raza soarelui, 

Sora soarelui. 
Tot plangand §i intreband, 

Raza soarelui, 
Sora soarelui. 

— N'a^i vazut pre fiul sfant? 

— Poate ca noi 1-am vazut, 
Dar noi nu 1-am cunoscut ! 

— Daca cumva l-aji vazut, 
A-l cunoa§te 1-a^i putut, 
Caci pe fata fiului 
Scrisa-i raza soarelui 

§i pe frunte luna plina, 
Luna plina cu lumina, 
Iar pe a lui umerei 
Stralucesc luceferei ! 



— Maica, daca e a§a, 
Noi iji dam o veste rea, 
Cai la curtea lui Pilat, 
Rastignit pe un lemn de brad. 

Maica plange ?i se infrange, 
Inima-i inoata in sange. 

Ingeri albi, o ceata mare, 
Sboara la ea de intristare 
§i la ceruri o ridica. 
Iara ea ca le cuvanta : 

— Fiul meu tot domn va fi 
§i cei buni fii ii vor fi, 
Celor rai va rasplati, 

Ca in veci ii va osandi. 

O inchinam cu sanitate 
La gazde la toate ! (2) 



A treia colindS, din Mun\ii apuseni ai Transilvaniei, sunS 



a§a : 

Umbla maica dupa fiu 
Tot plangand §i intreband: 
— N'a^i vazut pe fiul sfant? 



— Nu, noi ca nu 1-am vazut, 
Ca tocmai sa-1 Rm vazut 
§i nu 1-am fi cunoscut! 



(1) Publ. de I. Pop-Reteganul in Gazeta Poporului, an. I. Timi§oara 
1885—86. Suplement la No. 36, p. 2;§iin Gazeta Transilvaniei, an. LIX. 
Bra§ov 1896. No. 270. 

(2) Telegraful Roman, an. XXXVII. Sibiiu 1889. No. 140. 



Digitized by 



Google 



285 



— De a-1 cunoa^te aji putut, 
Pe semne e cunoscut, 

Ca in fa^a flului 
ScrisS-i raza soarelui, 
Iar in sanu-i luna plina, 
Luna plina cu luminS; 
Iar in cei doi umerei 
Stralucesc luceferei ! 

— MaicS, dacfi e a§a, 
Noi iji d&m o veste rea: 
Ca-i in curtea lui Pilat 
Rastignit pe lemn de brad, 
Cu Jidovi incunjurat, 
Cununa ghimpoasa tare 
Pe capul sfin^iei sale. 

Pe* cruce de brad 1-a puns (1), 
Cu suli(a 1-a impuns, 
Sange §i apfi a curs ! 



Maica, cum prinse de veste, 
Cum c& lucru a§a este, 
Incepii tare a plange, 
Inima-i b&tea in sange. 
Ingerii, o ceata mare, 
Sboara la ea cu intristare 
§i pe aripi o lua, 
Sus la cer o ridica. 
Maica sfantfi cuvanta 
§i catrS ingeri zicea : 
— Fiul meu tot domn va fi 
§i lumea va mantui, 
Pe cei r&i va pedepsi, 
Pe cei buni va milui. 
§i te intoarce cruce in measa 
§i fii, gazda, san&toasS, 
De la noi cu o -colinda 
Dela Domnul cu premdndd ! (2) 



A patra colindS, tot din Munfii apuseni ai Transilvaniei, 
e cea urmStoare: 



Colo jos, Doamne, mai jos, 

Jos pe langa mare, 

Pe drumul eel mare, 

Tree §i se pestrec 

Stuluri de voinici 

Cu cai povarnici. 

In cale le ie§ia 

O maicS batranS 

Cu furcuja in brau, 

Cu caiere de grau. 

Firul firuia, 

Drumul cuprindea 

§i ne d'intreba : 

— Nu ne-a^i voi vazut, 

Tot pe fiul sfant? 



— Nu, noi n'am vazut, 
De 1-am §i vazut, 

Nu 1-am cunoscut! 

— Ba c&-i cunoscut, 
Cfi c&lutul lui, 
Negru, pintenog, 
Luciu ca §i un corb. 
Ba chivSra lui 
Taiata in sageatfi, 
Pe ochi cam plecata. 
Ba ochitii lui 

Doua mure negre 
Coapte sub rSzoare, 
Ne ajunse de soare. 
Da pu§cu$a lui 



(1) Puns = pus. 

(2) Teofil Francu §i George Candrea, Rom&nii din Munfii apuseni 
(Mofii). Scriere etnograficfi cu 10 ilustrajiuni in fotografie. Bucuresti 1888, 
P. 193. 



Digitized by 



Google 



286 



Duratul(l) de varS, 
Fulgerulde sara. 



$i om fiji veselo§i, 
§i om fi^i sfinfito§i ! (2) 



A cincea colinda, tot din Transilvania, sun& precum ur- 
meazS: 



Inainte, inainte de curte, 
Domnului §i Doamne! 
Nascut-a, 
Oescut-a 
Verde un vi§inior, 
Galben paltinior, 
Sus frunza-i marunta, 
Jos umbra-i rotunda. 
Da sub umbra lui 
§i sub umbra lui 
Cine se umbreste 
§i se odihne^te ? 

— la, sdntd Maria, 
Maica Domnului! 

— Lucru ce lucrare? 

— La fir infirare, 
Fir de drumenior, 
Vi^a de d'aur. 
Ochi-§i arunca 

Sus pe drumul mare, 
Jos pe langa cale. 
§i ea ca vedea 
Cete de feciori, 
Juni colindatori. 
la, Santa Maria, 
Maica Domnului 
In cale le iesi&, 
Calea cuprindea, 
Masa le-o intindea 
C'un ^ipau 
De grau, 
Tipaul 11-1 da, 
Cupa le-oinchina 
§i mi-i intreba : 



— Cete de feciori, 
Juni colindatori ! 
Pe unde aji umblat 
De a$i colindat, 

Nu mi-ati voi vSzut 
Fiu§orul meu, 
Dumnezeul vostru ? 
Cete de feciori 
Din gura graia: 

— O ! Santa Marie, 
Mama Domnului ! 
De-1 vom fi vazut, 
Nu 1-am cunoscut! 

Dar Santa Maria, 
Mama Domnului, 
Din gura graia : 

— Cete de feciori, 
Juni colindatori! 
Lesne de a-1 cunoa^te : 
Obrajorii lui 

Spuma laptelui; 
Dragi manele lui 
Bulzul ca§ului; 
Ochi§orii lui 
Doua mure negre 
Coapte la racoare, 
Ne-atinse de soare, 
Coapte la pamant, 
Neatinse de vant; 
MustScioara lui 
Spicul graului! 

Cete de feciori, 
Juni colindatori, 
Din gura graia : 



(1) Duratul = tunetul. 

(2) T. Francu, op. cit, p. 192. 



Digitized by 



Google 



287 



— O! Santa M&rie, 
Mama Domnului ! 
Daca-i lucru a$a, 
Ca noi 1-am vazut 
In Ierusalim 



Oameni invajand, 
Cu ei petrecand! 
§i te vesele§te, 
GazdS, cest domn bun! 



(1) 



A §easea colindS, asemenea din Transilvania : 



Maic& cam bfitrana, 
I! Doamne! 
MaicS cam b&tranS, 
Dai corindemi, Doamne, 
MaicS cam batranfi! 

Cu furcuja in brau, 
I! Doamne, etc. 

Cu colac de grau, 

Cu cupa de vin. 

Cu cupa inchinara, 

Cu gura intrebara : 

— Stuluri de voinici ! 
Cu armele mici, 
N'a^i vfizut, v&zut 
Pre fiu^ul meu? 

— Poate c& 1-am §i vazut, 
Bine nu 1-am cunoscut! 

— Fiul meu e cunoscut, 
Ca pu^cuja lui 
Fulgerul pe cer, 
Sabiuja lui 
Trfisnejel pe cer, 
Viitele lui 

Coapte-s, 
Rascoapte-s, 



Vinu-§i porumba§i, 
Ducu-§i strugura§i. 
Vine o cioara neagra, 
Duce vi^a intreagfl. 
Holditele lui 
Coapte-s, 
R&scoapte-s. 
Vinu-§i paserele, 
Ducu-§i spicurele, 
Vine o cioar& neagra, 
Duce o clae intreaga. 

— Daca el e fiul tau, 
Apoi noi, zftu, 1-am vazut 
La fantana raneilor, 

Sub umbrele teilor, 
La fantana nucului 
Taind capul Turcului. 
Dar venit-au, da venit 
Stuluri de Tfitari 
Cu cujite marj, 
Doisprezece 1-au tSiat, 
Subt un frasin 1-au culcat ! 

— Unde-i frasinelul? 
Sa ma culc sub el 
Langa fiul meu ! . . . (2) 



A §eaptea colindS, iar&§i din Transilvania, care se colind5. 
mai ales la casele ce au feciori du§i in c&t&nie, sun& astfel : 



Plecat-au, plecat 
Mici colind&tori 
Tot din casa in casa, 



Pan' a treia cas§, 
In cale le ias& 
O maic& bfitranfi 



(1) Gazeta Transilvaniei, an. LV. Bra§ov 1892. No. 270, p. 1—2. 

(2) Foaia Familiei, an. I. Ia$i 1875. No. 6, p. 48. 



Digitized by 



Google 



288 



C'un colac de grau, 
Co plosca de vin. 
Colacul li-1 dara, 
Cu plosca inchinarfi, 
Cu gura intrebara : 

— Feti§orii mei ! 
Doar voi a^i vazut 
Drag ficu^ul meu ? 

— §i de 1-am vazut, 
Nu 1-am cunoscut! 

— Lesne-i a-1 cunoa§te : 
Chivdraua (1) lui 
Taiata sageata, 

Cam pe ochi plecata. 



Pelicioara lui 
Spuma laptelui. 
Ochi§orii lui 
Mura campului. 
Sprancenele lui 
Pana corbului. 
Muste^ele lui 
Spicul graului. 
Pu^culija lui 
Trasnetul de var5, 
Cam pe langa sara. 
Sabioara lui 
Fulgerul de vara, 
Cam pe langS sarg! 



(2) 



A opta colinda, din Jinutul Zaranclului, sunii precum ur- 
meazS : 



Cea Santa Marie 
Ea §i-a manecat 
La raut de roaua, 
Mijloc de isvor, 
Tufa de bujor, 
La fa$a sa-§i iea. 
Pana in fat&-§i lua 
Pre fiu §i lasa 
§i se cam uita 
Cam in sus spre mare, 
Spre razim de soare. 
Ea de mi-§i vedea 
Dragi colindatori, 
Cum ii a§tepta, 
Cu jele-i intreba : 
— Dragi colindatori, 
Pe unde aji umblat 
§tiu c'a^i colindat, 



§tiu ca n'a$i vazut 
Drag f iu} de a meu ! 

— Nu, noi n'am v&zut, 
Ca sa-1 fi v&zut, 

Nu 1-am fi cunoscut! 

— Cum sa nu-1 cunoa§te^i, 
Ca fiu'i cunoscut 

Din lume din toatS 
§i din voi din toji, 
C& cSlutul lui 
Negru panteler 
§i §eu^a lui 
Gura leului, 
§i fraujul lui 
Gura cerbului, 
Chingulija lui 
Para focului, 
Corbacelul lui 



(1) Chivdrd sau Chivdraua, termin azi neobi^nuit in injeles de pal£- 
rie. Se vede ca mai de mult ciacaul sau chipiul militar se nuinia cu 
acest nume. Vezi N. Densu$ianu, Istoria revolufiunii lui Horia : «Cu 
Horia era un om strain cu chiv&r& cat&neasca». 

(2) Din seara de Crdciun, publ. de S. Albini in Tribuna, an. IV. Si- 
biiu 1887. No. 33. 



Digitized by 



Google 



289 



ijerpe veninos, 
Caciulija lui 
Ro§a de rontac, 
Pu§culita lui 
Fulgerul de vara, 
SSbiuJa lui 
Fulgerul de sara. 
In degetul eel mare 
Un inel de sare, 
In degetul eel mic 
Un inel de argint. 
— C'a§a 1-am vazut 
Colo sus mai sus, 
Sus la Rusalim, 
Greu rfisboiu tiind 
Cu canii de Jidovi. 



Jidovi'n manie 
Iar domnu'n pustie, 
Unde cucul cant& 
Nime nu-1 ascultS, 
Unde lemnul create 
Nime nu-1 ciople$te, 
Pica, putreze§te. 
Asta-i mandra de colindfi, 
Sus la ceruri s'o'naltain 
§i cu dalba-i s&natate 
Pe la gazde pe la toate. 
§i te, gazda, vesele$te, 
Coatd colaci barbate§te, 
Pe colac 
§i un godinac ! (1) 



O variants a acestei colinde, tot din tinutul Zarandului, 
e aceasta : 



De-asara-mi de-asar&, 
Cand sfin^i-mi plecarfi 
Toji de a colinda 
Poarta cerului, 
Poala raiului, 
Joi Santa Maria 
In cale le ie§ia, 
Bratele'ntindea, 
Din graiu imi grai&: 

— Juni colindatori ! 
Ce v'a§ intreba: 

Uu voi m'aji vdit (2) 
Drag fiu^ul meu? 

— Nu, noi n'am vdit, 
Ca sa-1 fi vSzut, 
L-am fi cunoscut! 

— Fiu-i cunoscut 
Din lumea din toatfi 



§i din voi din to^i, 
Ca calu^u lui 
Ro§u-i roitat, 
Negru-i pintenog, 
§aua-i de d'aor, 
Frau-i de argint, 
Corb&celul lui 
Para focului, 
Cu^muli(a lui 
Tunetul de varS, 
Cam de primSvarS ! 
— Ba, dac&-i a§a, 
Noi ca 1-am vfizut 
Colo'n sus mai in sus, 
Sus la Rusalim 
Intr'un joe jucdn (3), 
Greu rasboiu findn (4), 
Pa'n sange notdn (5). 



(1) Din literatura populard a Zarandului, publ. in Telegraful Romdn, 
An. XXXIX, Sibiiu 1891. No 130. 

(2) Vdit = v&zut 

(3) Jucdn = jucand. 

(4) findn = Jinand. 
4b) Notdn = notand. 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 19 



Digitized by 



Google 



290 



Giur de giur de el 
Cete-mi de boeri, 
Stur de calara§i, 
Mii de pedestra§i. 



Noi s'o veselim 

Dalba-i sanatate 

La gazde la toate! (1) 



A noua colindS, din M.-Ludo? in 
urmatorul chip: 



Transilvania, sun& in 



Primbla-se, primbla, 
Doamne §i-oiu Ler, 
Flori d'albe de mar ! 
Primbla-se Maica sfdntd 
Prin tari albe jidove§ti, 
Se'ntalni cu cete fete : 

— Buna ziua, cete fete ! 

— Sanatate, Maica sfanta ! 

— N'a^i vazut voi fiul meu? 

— Ba noi poate 1-am vazut, 
Dar noi nu 1-am cunoscut! 

— Lesne-i fiul de a-1 cunoa§te, 
Ca in feji^oara lui 
Scrisa-i raza soarelui, 

In dosujul Dumnia-lui 
Srisa-i luna cu lumina, 
Jur imprejur pe la maneci 
Scrise-s sfintele Dumineci, 



Jur imprejur pe chiatori 
Scrise-s sfinte sarb&tori. 
— Daca-i, maica, fiu a§a, 
Vazutu-1-am Joi sara 
Spre Vineri dimineaja 
Sus in poarta lui Pilat 
Chinuindu-1 Jidovii, 
Cuie in mani batandu-i, 
Cuie in mani, cuie in picioare, 
Pe cruce de brad 1-au pus, 
Cu sulija 1-au strapuns, 
Sange §i apa a curs ; 
De ciuda §i de banat 
Soarele sVntunecat, 
Luna sVmbracat in sange, 
Ingeri'ncepur'a plange, 
Cele stele marunjele, 
Ele il plang mai cu jele (2). 



A zecea colinda, din Valea Almasjului in Transilvania, 
sunS astfel : 



Cruce'n cer, cruce'n pamant, 
Cruce'n altarul eel sfant, 
Unde ingerii tot canta, 
Unde §ede Maica sfdntd 
Pe scaunul eel de aur 
§i cete^te catastihul, 
Tot cete^te, adevere§te, 
Pe to\\ fiii mi-i gase§te 
§i din cer §i din pamant, 



Numai pe fiul eel sfant 
Nu-1 gasia, nu il cetia, 
§i amar se supara. 
Se uita spre r&s£rit 
§i acolo de o zarit 
Pe sfdntu Ion viind, 
Tot viind §i tot plangand. 
Maica sfanta poala-o'ntins 
Catre sfant Ion o zis: 



(1) Din literature* popular a a Zarandului, publ. in Telegraful Ro- 
mdn, an. XXXVIII, Sibiiu 1890. 

(2) Gazeta Transilvaniei, an. LVI. Bra?ov 1893. No. 270. 



Digitized by 



Google 



291 



— N'ai vazut, n'ai auzit, 
Unde este flul sfant? 

— Ca pe el l-o rastignit 
Jidovii cei de ocara, 
Cu ojet il adapara, 

Cu sulija cand 1-o'mpus, 
Sange §i apa i-o curs, 
L-o b&tut cu trei toiege, 
Maica sfanta, fa-le lege! 

Maica sfanta le-o facut 
§i pe toti de i-o batut 



Draci'n iad cand i-o manat 
§i'n foe de i-o aruncat. 

Fiut sfant o inviat, 
In man&stire-o intrat 
§i se uit& §i tot cant& 
§i tot zice §i cuvanta : 
— Gazda, s'ai mare noroc, 
Sa ne dai coaste de pore 
§i vin bun din via ta 
Sa bem, dupa ce-om manca I 



A unspr^zecea colind5, din p&rtile Va§c&ului in Biharia, 
suna astfel: 



Colo sus, colo mai sus, 
Colo sus la rasarit, 
Raza soarelui ! 
Ras&rit-a rasarit 
Doua stele lucafere (?); 
Dar nu-s stele lucafere, 
Ci-s surori de a soarelui. 
Maica sfanta le graia: 

— Voi surori de a soarelui ! 
Intreba-v'a§ intreba : 
Mi-aji vazut fiul ori ba ? 

Surorile iar graia : 

— Maica ! noi nu 1-am vazut, 
Ca de 1-ara §i fi vazut, 

Noi nu 1-am fi cunoscut! 
Maica sfanta iar graia : 

— Voi surori de a soarelui ! 
Cum pe flu nu l-a$i cunoa§te ? 
Ca la fiu este croit 
Vestmant alb pan&'n pSmant, 
Tot cu aur §i de argint, 

La fiul pebolticele 
Scrise-s stele marun^ele, 
§i la fiul pe maneci 
Scrise-s sfinte Dumineci, 



Iar la fiul pe chiotori 
Scrise-s sfinte sarbatori, 
La fiul pe dupa poale 
Scrise-s stele icoane, 
§i la fiul in picioare 
Mandre cisme mohorite 
Cu d'aur d'argint vopsite ; 
La fiul meu clopu'n cap 
Mandru-i, Doamne, mohorit 
Tot cu d'aur §i d'argint; 
Imprejur pe dupa clop 
Scrisu-i sfantul busuioc, 
§i in dosul fiului 
Sunt razele soarelui. 

Surorile soarelui 
Din graiu acuma graia : 
— MaicS, sfanta MaicS ! 
Daca spui a§a . . . 
Noi ca 1-am vazut 
Spre dalbul rasarit 
Mare divan $inand 
§i tare rSsboind 
Cu canii de Jidovi ; 
Pe caji cu calu-i calca 
§i scorbaciu de foe le da, 



(1) Colinde de pe Valea Almcqulni, publ. in Telegraful Romdn, an. 
XXXIX. Sibiiu 1891. No. 132. 



Digitized by 



Google 



292 



Caji numa-1 vedea 
Orbia §i bolnavia. 
Daca spui, Maica, a§a, 
Cata sus la rasarit, 
C8-i vedea flul venind, 
Ca flul pe undVa dus, 
Isvoare mari a secat 
§i campuri verzi a uscat 
§i codri verzi a secat . . . 
§i te uita, MaicS, uita ! 
Colo sus la rasarit 
§i vezi fiul tau venind 
Cu toiagul strapungand, 



Multe stele marunjele 
Printre stele lucafere . . . 
La capete de dealuri 
Lasa loc d'ora§uri . . . 
§i toarn&, Maica, toarna 
Colo sus spre rasarit 
In parau de roua . . . 
Ia-^i apa cu mana dreapta 
§i-ti spala fa$a curata; 
Ia-^i apa cu mana stanga, 
Spala-Ji fa^a ta cea sfanta. 
Raza soarelui! (1) 



A douSsprezecea §i tot odatS. §i ultima colindS, din Jara- 
Romaneasca, comuna Grindu, plasa Campu, jud. Ialomija, 
suna a§&: 



Leroi leo, 
Pe drumul eel mare 
Mai pe langa mare f 

Leroi leo, 
Tree, mi se petrec 
Voiirici calatori, 
Greci negu^itori, 
Mama lui N. 
Cu iea de sarma, 
Cu rochia de lana, 
De lana seina, 
De par de camila, 
Din druga'ndrugand, 
Din gura'ntreband: 

— Maica, maiculija ! 
N'aji vazut p'aici 
D'un drag fiu al meu? 

— Noi ca 1-am vazut, 
Nu 1-am cunoscut! 

— Maica, maiculita ! 
Feti?oara lui 
Spuma laptelui, 



Mustecioara lui 
Spicul orzului, 
Sprancenele lui 
Pana corbului, 
Ochi§orii lui 
Doua mure coapte, 
Coapte la pSmant 
Neajunse de vant, 
Coapte la racoare 
Neajunse de soare, 
C£lu§elul lui 
Puiul leului, 
§euli$a lui 
Falca smeului, 
Frauletul lui 
Doi bfilaura§i 
De coade noda$i, 
De guri incle§ta$i. 
Poflla§ii lui 
Doi balaura§i. 
— Maica, maiculita ! 
Noi ca 1-am vazut 



(1) Publ. de Corneliu Lazar in Familia, an. XXII. Oradea-mare 
No. 52, p. 622. 



Digitized by 



Google 



293 



In vadu Diului 
La un col^ de masa 
Bea §i ospeteaza, 
0?ti imi in§urueaz5, 
0§ti Moldovene§ti, 



Multe Muntene§ti. 

N. al voinic 

Fie sanatos 

In gazda lui Hristos! (1) 



9. — Una din cele mai frumoase balade poporane, cate 
mi-s cunoscute din cele ce s'au publicat pSnS. acuma at&ta 
in colecjiunile de Poezii poporane, cat §i prin ziare, e fSrS 
indoialS. Miorifa, scoasS prima oarS la luminS sub aceastS. 
nuraire de V. Alecsandri (2). 

Ei bine, isvorul acestei minunate balade, dupS pSrerea 
mea, e asemenea legenda despre Cdutarea Domnului nostru 
Isus Hristos in combinatiune cu unele dintre colindele de 
soiul celor ce le-am in§irat in §irele de mai sus. 

Precum mai marii Jidovilor din legends s'au sf&tuit ca 
sS-1 prindS. §i s&-l r&stigneascS. pre Isus Hristos, din cauzS. 
c& acesta erk in toatS privinja mai superior decat d&n$ii, 
tot a§a face §i ciobanul Ungurean dimpreunS cu eel Vrancean 
din baladS, ace§tia incS: 



M3ri, se vorbira 
§i se sfatuira 
Pe Tapus de soare 
Ca sa mi-1 omoare 
Pe eel Moldovan, 



Ca-i mai ortoman ! 
9 §i are oi mai multe, 
Multe §i cornute 
§i cai inva$a$i 
§i cani mai barbaji! 



§i precum Jidovii 1-au muncit §i 1-au r&stignit pe Is. Hr., 
tot a§£ a Mcut §i ciobanul Ungurean §i eel Vrancean, dupS 
cum rezulta aceasta din textul baladei. 

Mai departe, precum ne-aratS. legenda cS umblS Maica 
Domnului c&utand §i intreband de toji, caji ii intalnia, de 
fiul sSu, panS ce in urmS ajunge la Jidovii, cari 1-au r&s- 
tignit, §i-i intreabS §i pre ace§tia, tot a§& ne-arat& §i balada 
c& umblS §i mama ciobanului Moldovean, panS ce ajunge la 
ciobanii ce 1-au omorit, §i-i intreabS. §i pre dan§ii de n'au 
v&zut pe fiul s&u. 



(1) Publ. de Dobre §tefanescu in «Jara-Noua», revista §tiin{ifica, etc. 
An. IV. Bucure?ti 1888. No. 11, p. 684. 

(2) Poezii poporale. Balade (Oantece batrane^ti). Par tea I. Ia§i 1852, 
p. 1. — Idem, Poezii poporale ale Romanilor. Bucure^ti 1866, p. 1. 



Digitized by 



Google 



294 



§i in urmS, precum dS Maica Domnului de flul s&u, care 
invio, tot a§& dft §i mama ciobanului Moldovean de flul s5u 
caro, dupfi unele variante ale baladei, asemenea invie (1). 

Mai pe scurt acelea§i tr&s&turi principale, cari provin in 
legends, le intampin&m §i in baladi. Toate celelalte amS- 
nunte sunt numai infrumusetSri cari, dupS cum am vSzut, 
provin §i in unele colinde. 

Dar, spre mai bunS incredinjare cum c& cele zise de noi 
sunt adevarate, reproducem in §irele ce urmeazji o variants 
a baladei Miorifa sau Miorica, dupS cum o mai intituleazS 
unii . 

Iat-o : 



In poiana mare, 
Cea gura de vale, 
Trei carduri de mnei 
Cu trei ciobanei, 
Doi sunt tinerei 
§i mai sprintenei, 
Unul mai batran 
§i e mai str&in. 
Cand.la munji suia, • 
Doi mi se vorbia 
§i se socotia, 
Findca ei sunt veri 
§i juni in puteri, 
Pe strain s'omoara, 
Caci are comoara, 
Are oi mai grase, 
Cu mi$e frumoase, 
$i cai mai deda^i, 
§i cani mai turbaji, 
Bani incomenda^i! 
Cel strain pazia, 
Apoi ca graia : 
— Mica miorica, 
Draga, ochi§ica! 
Coarne rasucite, 
Unghii poleite 
Late, de argint 



Tarii pe pSmant, 
Una dintr'o mie 
Ce poate sa fie? 
De trei zile'ncoace 
Gura nu-$i mai tace, 
Ce-i de capul tau 
Sau ce e d'al meu ? 
Miorica graia : 

— De m'ai asculta, 
Nu-i de capul meu, 
Ce-i de capul tau, 
Ca am auzit 
Pana s'a vorbit 
Ai tai ortacei, 
Ce-s mai tinerei, 
Ca sa mi te-omoara 
Pentru a ta comoara, 
Oi^e mai grase 

Cu mife frumoase 
§i cai mai deda^i 
§i cani mai turba^i, 
Bani incomenda^i! 

Strain se mira 
§i se supara, 
Apoi le graia: 

— Voi ortacii mei ! 
Ciobani tinerei 



(1) El. N. Voronca, op cit. Partea III, p. 56G. 



Digitized by 



Google 



295 



Voi c& v& vorbi^i 
Sa m& omoriti, 
Gand de nu lasaji, 
Voi s8 ma'ngropati 
In strunga oilor, 
In jocul mneilor, 
Bucina;ul men, 
Drag sufletul meu, 
Voi sk mi-1 duce$i 
§i sk mi-1 puneji 
Pe varful de stana, 
Stana la fantana, 
Fluera§ul meu, 
Drag sufletul meu, 
Voi sa mi-1 luaji 
§i &k mi-1 legaji 
La cea stani§oara 
La incheietoarfi, 
Vantul cand sVnfla, 
Ele vor sufla, 
Oile s'or strange, 
Ele ma vor plange, 
Cele mai mSrunte 
M'or plange pe munte, 
Cele mari§oare 
Mai prin v&i§oare, 
IarS cele §chioape 
Prin raturi §igroape, - 
§i apoi cei carlani 
Tot prin bolovani ! 

Vinerea mare venia, 
Ciobanii cobora 
De pe varf de munte 
Pe plaiu inainte, 
Trei numai era, 
Doi se ort&cia! 

O bab& batrana 



Cu rochii de lana, 
Cu brau de camila, 
Cu zache de mite 
fesuta'n trei i$e, 
De grabit grabia, 
De suit suia 
Din druga'ndrugand 
De fiu intreband: 

— Ciob&neii mei, 
Dragi-mi nepo^ei ! 
Pe unde a|i muncit, 
Pe unde a^i vait, 
Doara aji v&zut 
Pefiu-mi pierdut ? 

— Ca nu 1-am v&zut, 
Nu 1-am cuiioscut ! 

— Ochi§orii lui 
Raza soarelui, 
Sprancenele lui 
Pana corbului, 
§i cam nalticel 
Ca un bradicel 
§i cam frumu§el 
Ca un crini§el! 

— El ca e la stana, 
Stana la fantana! 

Mama ca gr^ia: 

— De n'a fi a§a, 
Atunci ma rog eu, 
Sk dea Dumnezeu 
O ploae cu vant, 
Trasnet pe pSmant 
§i sa va trasneascS, 
Sa vk prapadeasca 
Cardu jumatate 

Pe voi intr'alta parte! (1) 



In fine cum ck isvorul baladei Miorifa nu poate sk fie 
altul, fkvk numai legenda despre care ni-i vorba, ne mai pu- 



tt) Albindy an. II. Viena 1867. No. 2—109; — cf. §i Maica bdtrdnd din 
O cdldtorie in Dobrogea de T. T. Burada. Ia?i 1880, pag. 113—119. 



Digitized by 



Google 



296 



tern incredint& inc& $i din urmfitoarea colindd din Munfii 
apuseni ai Transilvaniei : 



Sub dumbrava muntelui, 

Demineaja lui Crficiun. 

Sunt noua pacurara§i, 

Deminea^a lui Craciun. 

Cel mai mare jos pe mare, 

Cel mai mic ii strainel, 

Strainel ca §i un inel. 

§i tot pe el il manarS 

3a intoarcS oile-re. 

Cand oile le'ntorcea-re 

Lui grea lege ci£-i fficea-re, 



Ca pe el ca sS-i omoare. 
Da §i el din graiu gr&ia-re : 
— Pe mine daca m'omoriji, 
Pe mine ma ingropaji 
In strunguja oilor, 
Colo'n jocul mieilor! 

Da pe el cine sa-1 cante, 
Da zo-a lui oi cele multe, 
Da zo cele bal&lai, 
Da §i cele ochi§eleie, 
Sa-1 c&nte pe el de jele! (1) 



10. — Cdntecele, despre cari am amintit mai sus eft s'ar fi 
nftscut din legenda Cdutarea Domnului nostru Isus Hristost 
sunt numai ni§te mici fragmente. 

Cu toate acestea insS. merits a fi reproduse aici m&car 
vre-o cateva §i dintre aceste cantece, anume ca s5 se vadS. 
cum s'au putut dintr'o singurS legends in decursul timpului 
na§te o multime de alte specii de literature poporalS, din- 
tre cari unele mai lungi §i cu mult mai frumoase decat 
chiar originalul din cari s'au nSscut, iar altele mai scurte, 
insS toate, f&rS. deosebire, foarte interesante §i instructive in 
felul lor. 

lata deci unul $i dintre aceste miciproducte ale fantesiei 
poporului roman din Moldova ; 



Dunare, Dunare! 
Drum Mra pulbere, 
Nu cumv-ai vazut 
Pe aici trecand 
Pre fiu^ul meu ? 
— Ba eu 1-am vazut 
Pe aici trecand, 
Nu §tiu de-i al tau: 
Feji^oara lui 
Spuma laptelui, 



Ochi§orii lui 
Mura campului, 
Sprancenele lui 
Pana corbului. 
Cand pe aici trecea, 
Din gurS zicea: 
— Spune, de a'ntreba, 
Maiculi(a mea, 
Ca robia — amarS, 
Ce o pa^im in JarS, 



(1) Colinde din Munfii apuseni ai Transilvaniei, publ. de Eliseu M. 
Campeanu in Foaia Poporului, an VI. Sibiiu 1899. No. 52, p. 614. 



Digitized by 



Google 



297 



M'arunca in lume, 
Ca sa-mi ca§tig nume. 
§i nu m'oiu intoarce, 
PanS nu voiu stoarce 
Din mana de leu 
Pre tot neamul meu, 
§i nu voiu veni 



Pan* n'oiu dobandi 
Libertatea in $ar&, 
Sa scap de ocarfi ! 
— S'ajunga la scop, 
Sa aiba noroc! 
Dee Dumnezeu, 
El e fiul meu! (1) 



Un alt cdntec sau doind, din Bucovina, comuna Ciahor, 
districtul CernSutului, in care nu figureazS. mai mult mama 
intristata, care-§i cauta fiul, ci o nevasld, care-§i cauta bSr- 
batul, sunS a§a: 



ApS curg&toare, 
De-ai fi graitoare, 
Eu te-a§ intreba: 
N'ai vSzut cumva 
Barba$elul meu 
Trecend vadul tau? 

— De?l 1-am vfizut, 
Nu 1-am cunoscut! 

— "fi 1-oiu spune anume, 
Ca nu-i altu in lume : 



Un voinic inalt, 
Nalt §i sprancenat: 
Sprancenele lui 
Pana corbului, 
Ochi§orii lui 
Mura campului, 
Feti§oara lui 
Spuma laptelui, 
Mustecioara lui 
Spicul graulul. 



(2) 



Al treilea cdntec sau Doind din Maramure$, in care, in 
locul mamei sau a nevestei, figureazS o mdndrd copilifd, 
care-§i cauta pre iubitul sfiu, ce e dus la oaste, sunS ast-fel; 



Pe Jarmuri <j e Dunari$a 
Merge o mandril copili^ 
Tot horind §i chiuind, 
Din Dunare apS band 
§i pe targari intreband: 
— Voi targari, targarilor! 
Nu mi-a$i vazut badiu^ul, 
Din trei baremi pe unul? 
— " Poate §i de 1-am vazut, 



InsS nu 1-am cunoscut! 
— L-aJi putut cunoa§te bine, 
Ca el nu e voinic niine, 
In fruntea §ireagului 
Sub cruci^a steagului, 
Cu clopu^u in§inorat, 
Cu bumbu§ti incungiurat, 
Cu bumbu§te de argint, 
Ca el nu-i in regimant! (3) 



(1) Cules de V. Alecsandri §i publ. in Lepturariu romdnesc de Arune 
Pumnul T. II. Partea 2. Viena 1863. p. 17. 

(2) Com. de At. Pridie. 

(3) Doine pop. din Maramure$, culese de T. Mihnea §i publ. in Fa~ 
milia, an. X. Budapesta 1874. No. 13, p. 151. 



Digitized by 



Google 



298 

In fine al patrulea §i ultimul cdntec, din pSrtile ungurene, 
probabil c£ din Biharia, in care rolurile din doinele de mai 
sus sunt cu totul schimbate, $i anume c&utand de astSdatS 
un fecior pre mdndrufa sa, sunS precum urmeazS : 



Oi§ule, Cri§ule, 
ApS limpegioarS 
De pe lespegioara, 
De-ai §ti cuvanta, 
Eu te-a§ intrebS: 
Vazut-ai ori ba 
Pe alvia ta 
Pe mandruja mea? 

- §i de o am vazut, 
Nu o am cunoscut ! 

— Lesne-i de a o cunoa§te; 
Obraziorul ei 

Spuma laptelui, 
Sprancenele ei 



Pana corbului, 
Ochi§orii ei 
DouS mure coapte, 
Coapte la p&mant, 
Neatinse de vant, 
Coapte la r&coare, 
Ne-atinse de soare! 
— Eu cao am v&zut 
La umbra de pine 
Cu gandul la tine, 
La flori culegand, 
La lacrami ^tergand, 
De neica intrebSnd ! (1) 



li. — Am spus din capul locului c& isvorul Jegendei Cau- 
tarea Domnului nostru Isus Hristos este Visul Maicii 
Domnului in combinatiune cu alte elemente cu totul str&ine 
visului. 

Elementele strSine visului §i prin urmare §i legendei sunt 
broasca, care a fScut pre Maica Domnului s& radS, prefa- 
<?erea in scroafd a Jidancei, care s'a ascuns sub covatS, §i 
in urrnS invierea coco$ului> care a stropit pe Jidovi cu un- 
soare fierbinte in fa^S, din care cauzS apoi Jidovii s'au f&- 
•cut $i au r&mas pan£ in ziua de astSzi pestriji pe obraz. 

§i cum c& intru adev&r aceste trei elemente nu se tin de 
legends, ci trebue sS fie mai pe urmS intercalate intr'insa, 
lie putem convinge dintru aceea c& pentru fie-care dintre 
dansele se afl& in s&nul poporului nostru cate una sau mai 
multe legende de sine st&tStoare. 

A§& ce se atinge de broascd $i de binecuvantarea ei ca, 
dupS ce va muri, s& nu se imputeascS, exists la Romanii 
din Macedonia urmStoarea legends de sine st5t5toare : 



(1) Poezii pop., publ. in Cdrfile sdteannlui, an. 1881. Cartea I. Gherla 
1881. p. 6. 



Digitized by 



Google 



299 

«NS <Jua Sta-Maria eara multu cartita, nu sciu de \e dor, §i ca 
cum §idea ning& u§a sculiolui, lu noita §i lujitlu a ITel Hristo, 
treaji na broasca §i u vaadi. Sta-Maria $inea n man8 un cuiac, 
}e-l avea adusa tr& hiiliu-su. Cat au<Jiri, cfi viini broasca, \e man- 
tui nisa ? 

«Ia, z-videm, §tie viaja tuta cfi hiiliu-niu Hristolu lasti cama 
bunlu ficior dipri lumi ? 

«Ahit nisS, §i-l da colaclu a broascaliei §i-H <Ji$i s-intra tu sculio 
tji si-1 da a cama mu§atlui ficior Je va z-veadS. Aclo nvi^a §i hiiliu 
a broascaliei. 

«Cum intra nis& nauntru dupa $e mutri nS oara divarligalui 
la tu^i feciorlii, H-am-paru, ca nu-i vir& ma mu?at di brusconllu 
a liel §i trigindalui-si, triginda, agiumsi pina la nis §i-H lu deadi. 

«Sta-Maria cum vi<Ju aest& fapta, §-agirsi dorlu §i cu arislu 
pri buza <Jisi: 

— «Nu ma§i ca nu-ni ampari arau, cfi nu-1 deadi a hiill-nlul 
ma nl-ampari ghiini di \e ved, ... c&, cat urit s-hiib& un ficior, 
tr& misa Je §-lo-ari iasti soari. 

«Atum$ea Sta-Maria s-turnii di u vluisi §i-H <Jisi : Earba $ea 
cama mu§ata §-ma curata s-hiibS pi§unea ta §i oslu putea s-nu-Ji 
putri<Jasca, c& feaji§i Sta-Maria se-aridS si-§ agar§asca.» 

Daco-romane§te : 

♦Intr'o zi Santa-Maria era foarte intristata, nu §tiu de ce durere, 
tji cum §edea langS u§a §coalei, unde invata §i straiucitul s^u 
Hristos, trece o broasca §i o vede. Santa Maria tinea in mana un 
colac, pe care il adusese pentru fiul sau. IndatS ce zari, ca vine 
broasca, ce gandi dansa? 

«Ian sa vedem, §tie toatS fiin^a ca fiul meu Hristos este eel 
mai bun copil din lume? 

«Atat se gande^te dansa ?i da colacul broa§tei, §i-i zice s& intre 
in §coala §i sa-1 dea celui mai frumos copil, ce va vedea. Acolo 
invata §i fiul broa§tei festoase. 

«Indata ce intr& dansa in£nuntru, dupa ce se uita odata im- 
prejur la toti copii, i se paru ca nu este nici unul mai frumos 
decat broscoiul s&u, §i tarindu-se, tarindu-se, ajunse pana la 
dansul §i i-1 dede. 

♦Santa Maria, cum (indata) ce v&zu acest fapt, §i-a uitat durerea 
§i cu rasul pe buze zise: 

— «Nu numai ca nu-mi pare reu, de ce nu 1-ai dat fiului meu, 
dar& imi pare bine de ce vad, caci ori cat de urit sa fie un copil, 
pentru mama care ii are este soare. 

«Atunci Santa-Maria se intoarse de o binecuvanta §i ii zise: 



Digitized by 



Google 



300 

— «Earba cea mai frumoasa §i mai curata sa fie pa§unea ta 
§i osul tau s£ nu-$i putrezeascS niciodata, fiindcS facu§i pe Santa- 
Maria sa raza §i durerea sa-§i uite!» (1) 

Ce se atinge de prefacerea Jidancei in scroafa, atat in 
Bucovina, cat §i in alte pSr^i locuite de Rom&ni, exists ase- 
menea mai multe legende de sine statatoare. 

lata, spre exemplu, una din Transilvania : 

«Ci-ca Domnul Hristos, pe cand umbla pe pamant sa vesteasca 
la toate neamurile cuvantul dumnezeesc, a ajuns odata in un sat 
jidovesc. Iara Jidovii aveau manie pe el §i cautau in tot chipul 
sa-1 faca de minciuna §i sa-1 omoare. 

«Auzind Jidovii ca Domnul Hristos intra in sat, pusu-s'au la 
sfat, ca ce sa faca sa-1 prinda cu minciuna. Dupa multa vorba 
s'au injeles sa puna sub covata o Jidovoaica. §i au facut a§a, §i 
au chiemat pe Domnul Hristos §i i-au zis lui: 

— «Spune-ne noua, de e§ti fiul lui Dumnezeu, ce este ascuns sub 
covata? 

«§i Jidovii se uitau la el, bucurandu-se in inima lor, c& nu va §tL 

— «Sub covata a$i ascuns o scroafd! — le zise Hristos. 
«Unul dintre Jidovi, plin de bucurie, se grabi sa ridice covata, 

ca sa vada ca Domnul Hristos nu a spus adevarul. Dar ce s& 
vezi, to^i Jidovii inlemnira ; de sub covata, in loc de femee, e§i 
o scroafa. 

« Domnul Hristos, ca sa pedepseasca pe Jidovi pentru necre- 
dinja lor §i pentru gandurile lor pacatoase, f£cu pe femeia de 
sub covata in scroafa. 

Ǥi de atunci Jidovii nu vreau sa manance carne de pore, caci 
porcul e facut din jidov.» (2) 

In fine cum ca §i patarania Jidovilor cu coco§ul incS e un 
element strain legendei §i numai mai pe urmi s'a intercalat 
intr'insa, ne putem convinge atat din unele legende de sine 
statatoare din Bucovina, cat §i dintr'o colinda din Transil- 
vania. 

lata o legenda de sine statatoare din Bucovina : 

«In noaptea despre ziua de Pa§ti, cand era Isus in mormant, 



(1) Per. Papahagi, Din liter atur a popor and a Aromdnilor. Bucure§ti 
1900, p. 769—770. 

(2) Foaia poporului, an IX. Sibiiu 1901. No. 4, p. 42. 



Digitized by 



Google 



301 



Jidanii se bucurau foarte. Au taiat un cuco§ } 1-au fript, 1-au pus 
pe masa §i un pe§te 1-au facut cu bor§ §i au zis : 

— «Cand va canta cuco$ul ista §i cand va inota pe§tele in bor§, 
atunci va invia Hristos! 

«De odata cuco§ul a inceput a bate din aripi, iar pe§tele, cum 
•era bucaji, s'a impreunat ?i a inceput a inota §i a strop! pe Jidani 
ou zama de aceea. 

«De atunci au Jidanii pistrui. 

«Iar copiii s'au trezit cate cuun ou ro? in mana §i au strigat: 
Hristos a tnviat!* (1) 

lata acuma §i colinda, despre care am amintit mai sus : 



Colo jos mai din jos 
Vine Pilat c'un polat 
$i in polat pe cine aduce ? 
Aduce pe Hiristos, 
Nu-1 duce sa-1 omeneasca, 
Ca-1 duce sa-1 chinueasca! 
Intaiu chin ce 'chin ii dara ? 
Dar un pahar de amar ! 
Al doilea chin ce-i dara? 
Pe cruce mi-1 re§tignia ! 
Al treilea chin ce-i dara ? 
Cu trestie il bStea, 
Cu suli^a il strSpungea, 
Pana cand il omora! 



§i daca il omora, 
De pe cruce-1 scobora 
§i in copar§eu il punea 
§i la groapa il ducea, 
§i un coco§ ro§u prindea 
§i de pene-1 ciupelia 
§i in tipsie il frigea 
§i pe masa il punea 
§i din graiu a§a graia: 
Cand va invia cest coco§, 
Atunci sa invie Hristos! 
Nici vorba nu ispr&via, 
Coco§ul din blid s£ria, 
La toji fa$a le stropiS. 



§i de cand i-a stropit coco§ul acesta, de atunci sunt toji 
Jidanii pestrifi, adicS ciupi^i, pataji in fata (2). 



(1) El. N. Voronca, op. cit, p. 41 ; — cf. ?i S. PL Marian, Sdrbdtorile 
2a Romdni. Vol. III. p. 15 ?i 56. 

(2) Din seara de Crdciun, publ. de S. Albini in Tribuna, an IV Siibiu 
1887. No. 39. 



Digitized by 



Google 



VIII. 
ADORMIREA MAICII DOMNULUI. 



Cand a binevoit Domnul nostru Tsus Hristos a lua pre 
Maica sa la sine, a trimis cu trei zile mai nainte de aceasta 
pre Arhanghelul Gavril la dansa ca s&-i facfi cunoscuta 
mutarea sa de pe p&mant. 

Maica Domnului, care doria de mult acuma ca sa se mute 
la flul sSu, cum i s'a adus §tirea aceasta, s'a umplut de bu- 
curie §i apoi s'a suit ca sa se roage pe Muntele Mdslinilor, 
unde avea ea mai adeseori datinS de a se sul §i a se rugSL 

Cand a ajuns §i a prins a se sui pe munte, toti pomii, cSl\i 
se aflau pe dansul, vSzand-o c5 vine pentru cea de pe urm& 
oarS spre a se ruga la umbra lor, au inceput a i se pleca 
§i a i se inchina, ca §i cand ar fi fost ni§te slugi insufletite 
ce se inching st&panilor lor. 

Sfar§indu-§i rugiciunea §i intorcandu-se inapoi acasa, 
aprinse o multime de lumini §i apoi, grijind casa precum §i 
toate cele trebuincioase pentru immormantare, a chemat pre 
toate rudele $i vecinii sai la sine §i le spuse cele ce i le-a 
vestit ingerui Domnului despre mutarea sa la cer. 

Auzind muerile chemate aceasta veste nea^teptata, au in- 
ceput a plange §i a se tangui rugand-o ca sa nu uite de 
dansele. 

Maica Domnului, vazand jalea §i tanguirea cea mare din 
partea lor, le-a promis ca, suindu-se la ceruri, nu numai pre 
dansele, ci pre toata lumea va cerceta-o §i va umbri-o. 

§i cum a rostit ea cuvintele acestea, indata s'a auzit ra- 
sunetul unui tunet, ce venia dintr'un pale de nori mari, cari 
aduceau de pe la marginile lumii pre apostolii Domnului no- 



Digitized by 



Google 



303 

stru Isus Hristos, anume ca s& iea parte la immonnantarea 
Maicii sale. 

Iar dupS ce ail sosit invataceii lui Isus Hristos §i s'au 
scoborlt din nori, pe aripele c&rora au fost adu§i, zise unul 
dintre dan§ii : 

— Noi, stSpanS, vSzandu-te in lume, ne m&ngaiam ca §i 
cu stSpanul §i invatatorul nostru. Dar de acuma inainte cum 
vom putea suferi greul vie^ii acesteia? Insa de vreme ce 
cu voin^a fiului §i Dumnezeului tSu te mu^i spre cele ce 
sunt mai pre sus de lume, pentru aceasta plangem, precum 
ne vezi, §i lacr&mam, cu toate c& intr'alt chip ne bucuram, 
de cele ce sunt asupra ta r&nduite ! 

La auzul acestor cuvinte Maica Domnului r&spunse . zi- 
cand : 

— Prietenii mei ! §i invStSceii fiului §i Dumnezeului meu ! 
nu faceji bucuria mea plangere, ci grijiti-mi mai bine trupul, 
dup& cum il voiu inchipui eu pe pat! 

§i cum rosti ea cuvintele acestea, lu&ndu-§i rSmas bun §i 
iertSciune dela to$i cei de fata, s'a culcat pe pat §i apoi, 
rugSndu-se pentru intarirea lumii §i pa^nica ei petrecere, 
i§i dete sufletul in manile fiului §i Dumnezeului sSu. 

Apostolul Petru, vSzand ca a repausat, indata a §i inceput 
a c£nta cantarea cea de e§ire. Unii dintre ceilalji apostoli 
insa ridicara preacuratul corp §i se pornira cu dansul spra 
satul Getsimani, unde avea sa fie immormantat, iara cei^ 
lalti mergeau inaintea lui cu faclii aprinse §i asemenea can- 
tand. 

Tot atunci se auzira §i cetele ingere§ti cantand, ast-fel ca 
intreg vazduhul rasuna de glasurile lor. 

Mai marii Iudeilor insa, vazand petrecerea Maicii Dom- 
nului la locul de ve§nica odihna §i nevenindu-le la soco- 
teaia, indemnara pre unii oameni din popor sa surpe patul r 
adeca nasaiia, pe care se afla corpul Maicii Domnului §i 
sa-1 arunce la pamant. 

N'au apucat insa bine indrasnetii §i obrasnicii oameni a 
se apropia de patul pe care se afla corpul Maicii Domnului, 
§i iata ca pedeapsa lui Dumnezeu i-a §i ajuns, caci to^i or- 
bira. 

Iar unul dintre dan§ii, care era mai indrasnet §i care apu~ 



Digitized by 



Google 



304 

■case a se atinge de pat, nu numai ca orbi, ci i s'a taiat tot 
odata §i manile $i ast-fel taiate §i spanzurand dela pat in 
jos rSmase ele apoi pan& ce cutezatorul, crezSnd din tot su- 
fletul in Domnul nostru Isus Hristo3 $i in preacurata Maica 
.sa, a aflat vindecare §i s'a fScut s&n&tos ca §i mai nainte. 

Tot a§a se intampia §i cu ceilal^i in§i cari, crez§nd §i 
puind asupra lor o parte din poala patului, asemenea se 
vindecarS. 

DupS aceasta intamplare, ajungand apostolii cu corpul 
Maicii Domnului la satul Getsimani, il a§ezar5 acolo in 
mormant. 

InsS apostolii, dupS ce au immormantat pe Maica Dom- 
nului, nu s'au intors indata inapoi, ci ei steterS trei zile langS 
mormantul acesteia, ascultand cSntSrile cele ingere^ti, cari 
rSsunau neincetat deasupra §i imprejurul mormantului. 

DupS trei zile, sosind §i apostolul Toma, care din randu- 
iaia dumnezeeasca nu putu sa fie de f aja la immormantarea 
Maicii Domnului, §i afland cS aceasta e acuma immroman- 
tata, s'a intristat foarte mult cS nu s'a putut invrednici §i 
el, ca §i ceilalti apostoli, sa vada prea sfintul §i prea cu- 
ratul corp al NSsc&toarei de Dumnezeu. De aceea s'a rugat 
el sa i se deschida mormantul sS-1 vada mScar acuma. 

Implinindu-i-se dorinja §i deschizandu-i-se mormantul, vede, 
spre cea mai mare mirare a sa cat §i a celorlatyi apostoli, 
ca acesta e de?ert, $i numai giulgiul, in care era infa^urat 
corpul Maicii Domnului, se afia intr'insul. 

Ce se intamplase? 

Maica Domnului se inaijase nu numai cu sufletul, ci §i 
<m corpul la fiul %\ Dumnezeul sau, Domnul nostru Isus 
Hristos (1). 

Aceasta e pe scurt tradifiunea, cuprinsa in Mineiul de 
pe luna lui August, despre Adormirea §i Immormantarea 
Maicii Domnului. 

Din aceasta tradijiune s'au nascut cu timpul mai multe le- 
gende despre Adormirea Maicii Domnului. cari sunt tot a?a 
de raspandite, $i mai ales la Romanii din Bucovina, ca §i 



(1) Vezi : Mineiul de pe luna lui August, tip&rit in tipografia sf. Ma- 
ttastiri Neamjul in anul 1847, fila 72 §i 73. 



Digitized by 



Google 



305 

celelalte, despre cari ne-a fost vorba in capitolele premer- 
gStoare. 

Iar legendele, elite le-am putut eu aduna panS. acuma in 
privinta aceasta, sunt cele ce urmeazS: 

1. — Prima legends : 

♦Dupa ce a fost Domnul nostru Isus Hristos prins de Jidovi 
§i rastignit, Maica sa petrecu un timp mai indelungat dimpreuna 
cu Apostolii sai. 

«Dupa ce s'au impra§tiat insa Apostolii in cele patru par$i ale 
pamantului ca sk propov£dueasca evanghelia la to$i oamenii de 
pe atunci, r&manand Maica Domnului singur& §i incepand acuma 
a sl&bi, s'a dus intr'un munte ca sa se roage acolo §i ea dupa 
cum s'a rugat §i fiul ei inainte de ce a fost prins de Jidovi §i 
rastignit. 

«Rugandu-se ea, cat a avut s£ se roage, se intoarse inapoi 
acas&. Pe urma insa se bolnavi foarte rau §i cum ajunse acasa 
cazu la pat, §i nu se scula mai mult pana ce-§i dete sufletuL 

* Inainte insa de a-§i da ea sufletul, to^i Apostolii, afar a de Toma, 
furfi adu§i de Duhul sfant pe nori pan& la casa in care za- 
cea ea. 

«Sosind §i vazand Apostolii ca Maica Domnului e a tat deslaba 
§i c& nu mai e chip de scapare, incepura a i se ruga, ca sa nu-i 
lese zicand: 

— Noi am avut la inceput pre fiul tSu, care ne-a inv&^at foarte 
multe. Insa el n'a voit sa mai stee cu noi. Acuma voe§ti§itusa 
Be la§i neinvataji §i nemangaiaji? 

« Maica Domnului le zise atunci : 

— «Asculta$i-m& ce voesc sa va spun! . . . Era odat&intr'o Jara 
oare^icare un boer foarte avut, §i pe timpul lui se facu un 
ora§ nou, in care se afla tot felul de lucruri noufi. Boerul acela 
trimise in ora§ul eel nou pe trei slugi de ale sale, anume ca fie- 
care sa-i aduca cate un lucru nou. Unul dintre cei trimi§i, du- 
candu-se, cumpara un munte §i acolo i§i vara dobitoacele §i nu 
se intoarse acasa. Al doilea lua pfimant §i munji §i nu se mai 
intoarse acasS de la lucrul pamantului. Iar al treilea §i eel din 
airm& lu& aur, smirna §i t&mae §i se intoarse la stap£nul sau 
acasS. Care dintre toate slugile acestea a fScut mai bine? 

— «Cea de pe urmS! — raspunsera Apostolii. 

— «A§a sfi faceji §i voi! — zise mai departe Maica Domnului. 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 20 



Digitized by 



Google 



306 

— «S§ asculta^i de in vacatur ile Doinnului nostru Isus Hristos §i 
bine ve$i gasi. Iar de nu ve^i asculta, rau vefi afla ! . . . 
«Dup& aceste vorbe Maica Domnului inchise ochii §i adorniL 
« Apostolii, vfizand ca a adormit, incepura a jeli §i a zice: 

— «Tu candela ai fost, ca in tine a stat luinina cea mai aleasa 
din lume. Tu u$a ai fost, ca prin tine a umblat Duhul sfant. Tu 
masa ai fost, ca de la tine s'au saturat! 

«Sosind apoi timpul de immormantare, au luat-o §i au pus-o pe 
nSsalie §i a§a s'au pornit cu dansa la mormant. 

Ǥi iata ca pe drum, cand mergeau ei cu trupul Maieii Dom- 
nului, se auzi din vazduh un cantec foarte frumos, care-1 cantau 
ingerii cei nevazuji. 

«Auzind cantecul acesta Jidovii pdgdni incepurS a se intreba 
§i a zice : 

— «Cine sa fie oare femeia aceasta ca §i la moartea ei se tern 
Apostolii de dansa? 

«Iar un Jidov cu numele de Iuda, un urma§ de a lui Iuda Isca- 
rioteanul, care a vandut pe Isus Hristos zise : 

— «Eu mfi due sa o narui de pe nasalie ! 

«§i cum rosti cuvintele acestea, se §i porni sa faca a§a dup& 
cum zise.Insa candse apropie de nSsalie §i voi sa pue mftna pe dansa,. 
incremeni ast-fel ca nu se putu mai mult mi§ca din loc. IarS cei 
ce vorbira amu^ira §i cei ce se uitara orbira. 

«V3zand Jidovii minunea aceasta se inspaimantarfi §i se in- 
trebara : 

— «Oare cine sa fie femeia aceasta ca §i moartaface minuni ? 

— « Aceasta e Maica celui ce voi Jidovii l-a$i prins §i l-aji 
rastignit, §i care a treia zi a inviat din morji ! — raspunseri 
Apostolii. 

«La aceste vorbe incepurS Jidovii cre§tini a zice : 

— «Ce sa facem noi ca prietenii no§tri sa scape de ceeace au 
pa^it ? 

— «Ce s& faceji! — r&spunserS Apostolii — indemnati-i ca s& 
se cre§tineze cu tofii, adecfi s& creada in Isus Hristos §i in Maica 
lui, §i atunci vor scap&! 

« Atunci toji Jidovii p^gani incepura a zice : 

— «Noi credem c& ea este Maica Domnului I 

— Nu-i destul numai cu atata ! — zisera iar&=j Apostolii, — 
ci trebue s& va §i botezafi §i invajatura Domnului nostru Isus- 
Hristos sa imbrati§ati! 

«Jidovii p&gani incepura atunci unul dupa altul a se boteza. §i 
care cum se boteza scap& de boala de care era cuprins. §i a§a in 



Digitized by 



Google 



307 

ziua aceea s'au botezat §i incre^tinat mai multe mii de Jidovi 
pagani. 

«Dupa toate acestea Maica Domnului fu immormantata. §i 
Apostolii se inturnar& plangand dela mormant, ca nu aveau acuma 
pe nime, care sii-i inve{;e ca mai inainte. 

«Scurt timp dupa aceasta veni §i Toma, Apostolul lui Isus Hris- 
tos, care nu fusese de fa^a la Immormantarea Maicii Domnului 

«Apostolii ceilal^i, cand il vazura ca a venit §i el, incepura 
a-i istorisi toate cum a murit Maica Domnului, cum au immor- 
mantat-o §i ce s'a intamplat in decursul immormantarii sale. 

«Toma incepu atunci a suspina §i a zice cu lacrami inochi : 

— A§a! eu n'am fost nici la rastignirea lui Isus Hristos, nici 
acuma la Adormirea §i immormantarea Maicii Domnului. Haide{i 
deci cu mine §i-mi arata^i macar locul unde a$i immormantat-o, c^L 
eu nu cred ca a adormit! 

« Apostolii mersera atunci cu dansul la mormantul Maicii Dom- 
nului sa-1 incredinjeze cumca intru adevar a repausat. 

«Sosind ei la mormant aflara mormantul deschis §i dintr'insul 
ie§ia un miros ca de crin. 

Ǥi era acuma a treia zi de la immormantare, cand s'a intam- 
plat aceasta. §i uitandu-se cu to^ii in sus vazurS pe Maica Dom- 
nului inal^andu-se catre cer. 

«Maica Domnului, vazandu-1 pe Toma, intinse braul ei §i-i 
zise : 

— «Toma! vezi §i crezi! §i fii credincios §i nu necredincios ! 
Ǥi de atunci Braul Maicii Domnului, care 1-a aratat lui Toma, 

se arata §i acum pe cer ca un curcubeu.» (1) 

2. — A doua legends despre Adormirea Maicii Domnului 
suna precum urmeazi : 

«Sim^ind Maica Domnului ca i-a sosit timpul ca sa moara §i 
ca nu mai este mult pana ce-§i va da sufletul, a vestit pre to^i 
Apostolii Domnului nostru Isus Hristos cu cari petrecuse ea 
mai inainte de-aceasta prin un timp mai indelungat, ca sa se 
adune cu to^ii la un loc §i, dupa ce va fi repausat, sa-i immor- 
manteze trupul in satul Getsimani. 

« Apostolii, cari erau impra^tiaji pe la marginile pamantului 
unde propavaduiau cuvantul lui Dumnezeu §i carora li s'a arS- 
tat ingerul Domnului in vis §i le-au spus dorin^a Maicii Dom- 



(i) Din Botu?ana, diet, de Dumitru Cucu, agricultor, $i com. de §tefan 
Boca, stud gimn. 



Digitized by 



Google 



308 

nului, indatS. s'au §i adunat cu to^ii din toate parole la locuinja 
acesteia. 

«Maica Domnului, vazand ca s'au adunat acuma cu totii, a in- 
ceput a lauda pre Dumnezeu, §i nu mult dup& aceasta apoi re- 
pausS. 

« Apostolii, cum vazurS cS a repausat, ii luara trupul §i se por- 
nira cu dansul spre ^interim ca sa-1 immormanteze. In acela§ 
timp incepura ei cu to^ii a canta fel de fel de cant&ri intru lauda 
si preamarirea Maicii preacurate, zicand ca nu pot s& putrezeasca 
ta^ele ce le-a supt Isus Hristos §i pantecele care 1-a purtat pe 
dansul. 

«§i afara de cantarile lor, inca §i o alta cantare maifrumoasS 
§i cu mult mai minunatS se auzi sunand pe deasupra lor, cand 
o duceau ei pe Maica Domnului la mormant. 

«Tot atunci o ceata de pdgdni, care mergea inapoia lor, graia 
intre olalta zicand: 

— «Multa cearta §i multa vrajba s'a facut in mijlocul nostru 
din pricina acestei mueri. Deci n'ar strica, cand ne-am rasbuna 
macar acuma asupra ei! 

Ǥi cum rostira cuvintele acestea, unul care era maiindrasnet 
intre ei, s'a prins sa mearga §i sa dee jos pre Maica Domnului 
de pe umerii Apostolilor, cari o duceau cu nasalia. 

«Ingerul Domnului insa, cum a vazut ca se apropie de nasalie, 
i-a taiat manurile, pentru ca s'a incumetat §i a incercat sa ras- 
toarne pre Maica Domnului'\o&. §i manurile lui aur&mas lipite 
de lacrd. Iar& unei par$i a cetei pagane, ce venia mai in urm&, 
i s'a luat auzul §i celeilalte par^i vederea. S-Siintreaga ceata pa- 
ganeasca a ramas farS auz §i fara vederi. §i cu to^ii plangeau 
acuma amar. 

« Vazand Apostolii minunea aceasta zisera c&tra pagani : 

— «Neomeneasca §i necuviincioasa era fapta ce voi a$i voit sa 
f aceji §i de aceea Dumnezeu v'a pedepsit astfel ! Dar daca ve^i 
crede in Maica Domnului §i va ve$i boteza in numele fiului sau 
Isus Hristos, atunci voi veti capata vederile §i auzul vostru iara? 
in apoi, Iar de nu ve^i crede §i nu va veti boteza, orbi §i surzi 
ve^i ramanea cate zile ve^i mai avea! 

«Pdgdnii au zis atunci ca vor crede §i se vor boteza, numai 
sa-§i capete iara§ auzul §i vederile inapoi. §i cum au zis, a§a au 
§i facut. 

Ǥi iata ca nemijlocit dupa aceasta, eelui ce i-au rfimas manu- 
rile lipite de lacrd i s'au pus iar a? la loc §i s'au vindecat, iarft 
ceilalji au inceput a vedea §i a auzi ca §i mai nainte. 

«§i a§a au immormantat Apostolii pre Maioa Domnului. 



Digitized by 



Google 



309 

«Iarfi a treia zi dup& immormantarea ei au venit ingerii Dom- 
nului §i i-au luat trupul §i i 1-au inal^at la cer» (1). 

3. — A treia legends sunS astfel: 

«Apropiindu-se sfar§itul vietii Maicii Domnului, se arat&Domnul 
nostru Isus Hristos Apostolilor sai §i le zise: 

— «Iata c& s'a apropiat timpul voin^ei lui Dumnezeu de a lua 
pre preacurata §i scumpa mea maica Maria in cer, aduna^i-va deci 
cu to$ii la un loc spre a o petrece impreuna la loca§ul ei eel ve§nic ! 

«Apostolii, cari se aflau pe timpul acela raspandi$i in toate 
par^ile lumii spre a propovedui noua credin^a, cum auzira ca 
Maica Domnului se afl& pe patul inortii, indata se §i pornira de 
pe unde erau §i se adunara cu tojii la Ierusalim unde se afla 
Maica Domnului. 

«Maica Domnului, ale carei zile erau acuma numarate, cum a 
vazut c& au sosit Apostolii la dansa, s'a bucurat §i le zise : 

— «Dragilor §i scumpilor Apostoli ai prea iubitului meu fiu 
Isus! lata ca mi s'a apropiat §i mie timpul ca §i fie-c&rui om 
pdmantean, sa parasesc lumea aceasta, unde multe am avut de 
vSzut §i de suferit, §i sa merg la Dumnezeul eel prea inalt, prea 
drept §i atotputernic. RoguvS deci sa nu-mi l&sati trupul aici 
de rasul §i batjocura du§manilor no§tri, ci sa mi-1 luaji §i s& mi-1 
duceji la locul eel de odihna ! 

«§i cum rosti ea cuvintele acestea, indatfi i§i §i dete sufletul in 
manile ingerului ei pazitor care, luandu-1, il duse la Dumne- 
zeu in cer. 

«Apostolii insS, vSrsand lacr&mi de durere pentru pierderea 
cea mare a preacuratei Maice Maria, ramasera langa trupul ei ve- 
ghind, §i cSutand de dansul, dupS cum era obiceiul pe acea vreme. 
Iara dupS ce s'a sfar§it timpul vegherii, ii luara trupul §i se por- 
nira cu dansul spre Getsimani ca sS-1 immormanteze. 

«Iata insS ca pe cand . treceau ei cu secriul, in care se afla 
trupul Maicii Domnului, prin ora§ cantand impreuna cu ingerii 
cantari de lauda §i de preamSrire lui Dumnezeu, se apropiara o 
muljime de Jidovi obraznici, cari urau grozav de tare pre Isus 
Hristos §i invaj&turile sale, precum §i pre to^i urma§ii sai, §i 
voira s& faca batjocurS. de trupul Maicii Domnului, adeca sa-1 
dee jos de pe umeri Apostolilor, cari il duceau. 

«Nu apucarS insS bine Jidovii a se apropia de Apostoli §i iat& 
ca de odatd orbira cu to$ii. 



(1) Din Mandstirea Homorului, diet, de Const. Macoveiu §i com. de 
George Cruitoriu, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



310 

«Unul dintre dan§ii insa, care era mai aproape de Apostoli §i 
mai indrasnet, chiar §i in starea sa de orbire inca a voit sa faca 
rau, §i anume, intinzandu-§i manile §i cautand ca nuinai decat 
sa dee trupiil jos. Dar de geaba i-a fost toata incercarea, caci 
puterea cea nevazutS a lui Dumnezeu ii taia ca cu briciul aman- 
doua manurile de pe la inchieturi §i i le arunca ca pe ni§te bu- 
ca^ele de lemn la pamant. 

«VSzand §i al{i oameni, cari asetnenea s'au fost adunat §i se 
aflau aproape de Apostolii, cari duceau trupul Maicii Domnului, 
dar cari nu avur& ganduri rele, aceasta stra§nica minune, nu se 
puteau destul raira de dansa. Iar Apostolii, §tiind ca toate cele 
ce s'au intamplat cu §tirea §i cu puterea celui prea inalt s'au 
intamplat, detera s& piece cu sicriul Maicii Domnului mai departe. 

«Jidovii cei orbiji insa, vazand unde au ajuns din pricina rau- 
tajii lor, incepura a plange §i a se ruga Apostolilor ca sa-i man- 
tueasca. §i cu deosebire eel cu manile taiate a inceput mai tare 
a plange, a se vaeta §i a se ruga, zicand ca ce va face el, daca 
toatS viaja lui va ramanea ast-fel orb §i ciunt. 

«Atunci Apostolul Petru, apropiindu-se de din§ii, le zise: 

— «Credeti cu staruin^ft in atotputernicul §i adevaratul Dum- 
nezeu, care a facut cerul §i p&mantul §i in unul nascut fiul sail 
?i al acesteia, al carei trup il ducem acuma la ve§nicul loca§, 
adeca in Domnul nostru Isus Hristos, mantuitorul lumii, §i atunci 
credin^a voastra va va mantui! 

«Auzind mul^imea adunata cuvintele acestea ale Apostolului 
Petru §i voind sa vada ce se va mai intampla, zise celor orbi$i, 
precum §i celui cu manile taiate, sa se roage de iertare §i sa ju- 
rueasca Maicii preacurate ca vor fi de acuma inainte credincio§i 
inv&taturii celei noua a lui Hristos, dacS vor dobandi vederile 
§i eel fara de mani §i manile sale. 

« Atunci cu to^ii incepura a plange, a se cai pentru ceea ce au 
facut §i a se ruga fierbinte ca sa li se ierte f apta cea nelegiuita 
ce au avut de gand s'o faca. §i iata ca nemijlocit dupa ce au 
inceput ei a se cai pentru fapta lor cea nelegiuita §i a jurui ca 
vor crede in invajatura Domnului nostru Isus Hristos, li se §i 
deschisera tuturor octiii §i vazura chiar mai bine decat mai na- 
inte, iara celui ce i se taiara manile, i se lipira iara§i la loc. 

«§i acuma, dupa ce se vazura ei iara§i cum au fost mai nainte, 
au inceput a lauda §i a preamari pre Dumnezeu, §i ast-fel petre- 
cura apoi §i ei dimpreuna cu Apostolii trupul Maicii Domnului 
la mormant, unde fu cu cea mai mare cinste immormantat Iar 
dupa ce se intoarsera de la mormant inapoi, atat cei ce-?i reca- 



Digitized by 



Google 



311 

patara vederile, cat §i mulfi al$ii, cari nu erau inca boteza^i, se 
botezara. 

«Iar la trei zile dupa immormantarea Maicii Domnului, se co- 
borir& ingerii si cu cantari ii luara trupul din mormant §i-l 
dusera in cer, 

«§i de atunci Maica preacuratd §eade de-adreapta fiului sau in 
cer §i se roaga necontenit pentru mantuirea oamenilor.» (1) 

4. — A patra §i ultima legends, din Bucovina, despre Ador- 
mirea $i Immormantarea Maicii Domnului, sunS a§a: 

«Nu §tiu daca a mai fost candva vre-o femee pe lumea aceasta 
atat de asuprita, de nacajita §i de amarita, cum a fost Maica 
Domnului. Abia a nascut ea pe Isus, Mantuitorul lumii, §i iata 
ca imparatul Irod, temandu-se c& acesta ii va lua tronul impa- 
ratesc, dete porunca osta§ilor sai ca sa taie pre to$i pruncii de 
la doi ani in jos mai mici, cugetand ca-1 vor afla §i pre Isus pintre 
ei §i«l vor taia §i pre t dansul. Din pricina aceasta apoi, amenin^ata 
fiind atat ea cat §i fiul sau cu moartea, a trebuit sa fuga cu dan- 
sul §i cu logodnicul ei Iosif din Vif leem calare pe magari intr'o 
pustietate, unde petrecura tustrei intr'o cetate pana dupa moar- 
tea lui Irod. 

«N'a apucat insa bine a scapa de prigonirea lui Irod, §i iata 
ca acuma se rasculara asupra fiului sau Is. mai marii §i batranii 
Jidovilor, cari nu erau intele§i cu inva^atura lui cea noua, 
cautand §i ace§tia toate chipurile §i mijloacele cum ar putea 
pune mana pe dansul ca sa-i curme firul vie^i. §iin rautatea 
inimii lor atata ce-1 urmarira si prigonira, pana ce in urma 
urmelor, puind mana pe dansul, il batjocorira §i chinuira in 
tot felul, iar dupa aceea, ca paharul am&raciunii Maicii sale sa 
fie cu varf, il rastignira pe cruce intre doi lotri. 

« V&zand acestea Maica Domnului, o mai duse cat o mai duse §i a 
mai rabdat cat a mai rabdat durerile §i amaraciunileceis'auca- 
§unat, iar mai pe urma, parasind aceasta lume plina de rfiutate 
§i de pScate, i§i dete sufletul, care se urea la cer spre a se 
ruga acolo pentru noi oamenii. 

«§i jelea §i durerea, cand a adormit Maica Domnului, a fost 
pretutindene a§a de mare §i de p&trunzatoare, ca pana §i pomii 
cu poamele cele mai frumoase §i mai alese s'au adunat la un loc 
§i s'au format dintr'in§ii un pom mare care s'a pus in fruntea 
procesiei, cu care a fost petrecutfi Maica Domnului la mormant. 



(1) Din Ude?ti, corn, de Nicolae G&itan, stud, girnn., $i din Costi§a, 
diet, de Maria Cojocariu, §i cora. de Sofronie Cernoschi, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



312 

Ǥi de atunci este datina in cele mai multe par^i de a so duce, 
cand se immorininteaza vre-un mort, un pom incarcat cu tot felul 
de poame inaintea acestuia. 

«Dar nu numai atata, ci jelea §i intristarea, ce a cuprins lumea 
dupa Adormirea Maicii Domnului, a fost a§a de mare, ca pana 
chiar §i frunzele tuturor pomilor §i ale panilor s'au ingalbenit 
de durere §i mahnire. 

«Iar bostanul, papu§oiul §i haldanul au facut un stru$mare§i 
frumos din Floarea soarelui §i le-au pus in chip de cununa pe 
sicriul Maicii Domnului, §i astfel fu ea apoi dusa la loca^ul ei 
eel ve§nic. §i de atunci vine apoi c£ in tot anul pe timpul acela, 
cand se serbeaza Adormirea Maicii Domnului, perii, merii, papu* 
§oii, bostanii §i haldanii se coc'§i ingalbinesc. 

«Iar in urma acestora vine apoi jelea cea mare,adec5 iarna.* (1) 



(1)Din VolcifleJ, dict.de Veronica Jijie, com. de Vasile Jijie, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



IX. 

MAICA DOMNULUI, SCAPAREA OAMENILOR. 



Maica Domnului, dupS. credinja §i spusa Romanilor din 
Bucovina, a fo3t cea dint&i §i tot ea va fl §i cea de pe urmS. 
scSpare a oamenilor. 

§i iata cum! 

Domnul nostru Isus Hristos, Mantuitorul neamului ome- 
nesc de sub jugul pScatului strfimo?esc, c&nd a venit pe 
lume, s'a nSscut din preacurata fecioara Maria. Prin ur- 
mare printr'insa ne-a venit int&iu §i intaiu scSparea. 

Iar acuma, cand ea nu se mai afl£ pe piSmant, ci in cer, 
stfi ingenunchiatS la picioareie lui Dumnezeu §i se roag& 
necontenit, ziua §i npaptea, pentru p£ca|ele §i ffirfidelegile 
oamenilor. 

Dumnezeu, de?l e indelung rSbd3tor, adeseori vSzand 
farSdelogile oamenilor, cari nu mai au sfar§it, i§i pierde 
toata rfibdarea §i voe§te sfi nimiceascS cu totul pre pScS- 
to§ii oameni, §i numai pentru rugSciunile cele necontenite 
§i din ad&ncul inimii isvorite ale Maicii sale n'o face aceasta. 
RugSciunile §i lacrSmile ei lungesc sf&r§itul lumii. 

§i la urma urmelor, dupfi a doua venire, cand se va fi 
Jinut judeful eel de pe urma §i judecata va fi acuma gata, 
c&nd drepjii vor fi in raiu, iar pScSto^ii in iad, Maiea Dom- 
nului §i atunci pre mulji ii va sc5p& din intunericul eel de 
veci. 

§i iatfi cum! 

In cele mai multe pSrJi locuite de Rom&ni este obiceiu ca 
preojii s3 umble pe la Boboteazd cu crucea pe la casele oa- 
menilor cre§tini §i sfi le stropeascS cu apS sfin^itS cant&nd : 
tin Jordan botezdndute, tu Doamne!» 



Digitized by 



Google 



3 14 

Atunci fiecare femee cre^tina pune pe dupa crucea din 
mana preotului un fuior de in sau de canepS frumos rSgi- 
lat §i periat. 

Din toate fuioarele acestea, cate s'au strans pana acuma 
§i cate se vor mai strange $i de acuma inainte p£nfi la sfar- 
§itul lumii, Maica Domnului va face o mrejd nemSsurat de 
lungS §i de lata. Dupa ce va gati ea mreja aceasta defScut, 
va ruga pre Dumnezeu pentru cea din urma oarS sa o lase 
ca sS tragS cu d&nsa de vre-o cateva ori prin iad. 

§i Dumnezeu, care totdeauna i-a ascultat rug&mintea, §i 
de astS data va asculta-o §i-i va da voie sa faca cum va §ti 
ea ca e mai bine. 

§i atunci Maica Domnului va trage de trei ori cu mreja 
prin iad, §i acele suflete, cari se vor putea prinde §i tinea 
in mreja, vor fi scapate, iar cele-lalte ce vor ramanea, ra- 
mase vor fi pentru totdeauna. 

Nu mult insa, dupa ce va fi tras Maica Domnului cu 
mrejea prin iad §i va fi scos cea mai mare parte de suflete 
dintr'insul, Diavolii, de ciuda, vor incepe a manca toate 
sufletele r3mase. Iar cand vor vedea ca n'a mai r3mas nici 
un singur suflet omenesc nemancat de dan§ii, atunci se vor 
manca ei unul pe altul, pana ce va ramanea numai singur 
Scaraofchi care, legat fund de stalpul eel din mijlocul ia- 
dului, va pieri de foame. 

Astfel vor ramanea apoi numai drep^ii cu Dumnezeu §i 
cu ingerii §i vor duce o viaja cereasca(l). 

Aceea§i credin^a, care se afia la Romanii din Bucovina 
despre facerea §i intrebuinjarea mrejei de catre Maica prea- 
curata dupa a doua venire a Domnului nostru Isus Hr., 
se afia §i la Romanii din Moldova. 

lata ce ne spune in privinja aceasta El. Sevastos: 

«De c&nd s'a facut legea noastra §i pana la a doua ve- 
nire, femeile creatine au dat §i vor da un fuior la cruce 
din care se lucreaza in raiu o mrejd, ca la a doua venire, 



(1) Cred. Rom. din Straja, distr. Radautului, com. de N. Cotos, stud, 
gimn.; — cf. S. FI. Marian, Sdrbdtorile la Romdni. Vol. I, p. 173; — El. 
N. Vorcnca, op. cit. Partea IV $i V, p. 938 : « Maica Domnului, de cand 
lumea, tot implete?te la un sac din fuioarele ce le dau de Boboteaza la 
cruce, cu care sa scoata sufletele din iad. » 



Digitized by 



Google 



315 

dupS ce Hristos va judeca noroadele §i va trimite pre p3- 
cSto§i la muncile iadului, Maica s& se duc& la iad §i sS arunce 
o mrejS de trei ori, §i c&te suflete s'ar pute& prinde in 
mre j 3, are s& le dea intr'un loc de odihnS, nu de mare fe- 
ricire ca la raiu, dar nici la ve§nic& muncS. 

Ǥi pentru aceasta dau femeile faior la cruce, c& doar s'a 
milostivi Maica Domnului asuprS-le, s3 se prindS §i ele in 
mrej&.» (1) 

lar d-1 Const. D. Gheorghiu scrie : 

«DupS slujba — din ajunul Bobotezei — preoteasa iese ina- 
intea preotului, sfirutS crucea §i apoi m&na popei §i, lu&nd 
un fuior periat frumos §i intr'adins lucrat pentru acest scop, 
il leagS la cruce, pentru c& ele au credin^ c& din acest fuior 
se va lucr& in raiu un voloc (mrejS) cu care Maica Precista, 
la a doua inviere, va veni sd le pescueascd din iad. 

«Exist& adecS credin^a c& Maica Domnului, cand va venl 
la iad, va arunca volocul de trei ori §i cine se va prinde in 
el va fl scos de la munci §i dus intr'un loc mai fericit. 

«Tot pentru acest scop fie-care femee apoi, cSnd ii vine 
preotul in casii in acea zi — adec& in Ajunul Bobotezei, — 
ii leagi la cruce o bucatS dintr'un caier, sau in lips£ o jir- 
ghiujii de at&.» (2) 

§i cum c& intru adeviir Maica Domnului nu numai c'a 
fost §i va fl in viitor, ci c£ ea este §i acuma ajut&toarea §i 
sc&parea oamenilor, ne putem incredinja §i din urm&toarea 
legenda din Bucovina : 

1. — «A fost odata 

Ca niciodata, 
Pe cand se fScea 
Sara diminea^a 
§i se cocea 
Oauale *n ghiaJS. 



(1) Sarbatorile poporului, publ. in Gazeta sateanului, an. VIII. R.- 
Sarat 1891, p. 149. 

(2) Calendarul femeilor superstifioase. Piatra-N. 1892, p. 23; — El. N. 
Voronca, op. cit , p. 938 : «ln Botosani, cari n'au canepa, dau la cruce 

jerbii de bumbac cumparat. Aicea se spune eft Maica Domnului se duce 
in toata ziua de inviere cu fuiorul si scoate sufletele din iad, cate se pot 
prinde.* 



Digitized by 



Google 



316 

«A fost odatS un barbat $i o femee, cari erau atat de saraci, 
ca nici chiar focul in vatrfi nu le ardea. 

« Toata averea lor era o casu^S, dar §i aceea plina de copii, 
unul mai go), mai flamand §i mai am&rit decat altul. 

«Barbatul, pe langa toata sar&cia ce o avea acasa, mai era in- 
ca §i foarte bejiv §i , la be^ie f oarte ar^&gos §i rau. De cate ori 
mergea el in sat, totdeauna se intorcea bat ca leranul, §i daca 
nu gasia mancare pe masa, era vai §i amar de capul bietei femei. 

«Femeia insa era cu frica Domnului sfant §i grijia totdeauna 
de copii §i de barbatul ei. Totdeauna se purta a§a ca s& aiba ce- 
va de randul mancarii, pe cand §tia ea c& va veni b&rbatul s&u 
dela car§mS. Ea nu-1 certa niciodata, de§i el mai totdeauna se 
purta foarte neomene§te cu dansa. 

«Intr , o zi ce-i plesne§te barbatului acestuia prin cap ? sa piece 
in padurea invecinata dupa lemne. Deci mergand §i ajungand el 
in padure, incepe a se invarti in colo §i in coace §i a cauta lemne 
de cele mai bune, pana ce ajunge drept in mijlocul paduriL 
Acolo intalne§te el pre un om necunoscut, care de asemenea cata 
lemne §i cum il intalne§te, ii da «bun& ziua». 

«Multamim dumitale ! — ii raspunde necunoscutul. 

«§i dupa aceasta se a§ezara amandoi pe un butuc la vorba. 
§i din cuvant in cuvant, din vorbS in vorbS, istorisi omul nostru 
celui necunoscut toata starea sa de acasa. 

« Necunoscutul, care nu era altul decat insu? Dracul imbracat 
in straie omene§ti, dupa ce auzi cum trSe§te acesta, ii zise ca el 
ii va sta intru ajutor, daca-i va jurui lucrul ce-i va cere. 

«Omul eel bautor, §tiind ca n'are nimica acasS. dupa ce sa-i 
para rau, ii jurui ca-i va da. 

«Atunci se infa$i§a Dracul in starea lui cea drSceasca : cu cor- 
nice in cap §i codija dinapoi. 

«Omul, vazandu-1 atat de urit, se sperie de dansul, caci el nu 
mai vazuse in toata via$a lui o fapturS atat de sluta §i de hada 
ca aceasta. 

«Insli Dracul il incuraja, zicandu-i sS-i dee femeia sa §i el ii 
va da pentru aceasta o caldare de galbeni §i-l va face putred 
de bogat. 

«Omul, gandind pu^in, §i fiindcS nu-§i iubia femeia nici de 
cum, macar ca aceasta ii era credincioasS. §i priincioasa, se invoi 
sa o vanda Dracului $ §i inainte de miezul nopjii sa fie cu dansa 
la locuin^a draceasca. 

«Dup& aceea se despartirS. §i fiecare pleca la treaba sa. 

♦ Barbatul pleca spre casa, iar Dracul spre locuinja lui, unde 



Digitized by 



Google 



317 

facu o mare bucurie celorlal$i draci, carora le spuse ca a ca§- 
tigat un suflet pentru o caldare de galbeni. 

«Omul, ajungand acasa §i dandu-i femeia de mancat, a man- 
cat bine, panfi ce s'a saturat. Iar dupa ce s'a saturat, zise femeii 
sa fac& ceva bun de mancat §i pe de sara, caci au s& meargS 
amandoi la targ. 

« Femeia era insa foarte suparata, fiindcS visase in noaptea 
trecuta ca a venit Maica Domnului la dansa §i i-a spus cum are 
s'o vanda barbatul sau Dracului pentru o caldare de galbeni, 
§i cum trebue sa mearga ei inca inainte de miezul nopjii la lo- 
cuinta Dracului. Mai departe ii spuse Maica Domnului ca, mer- 
gand prin p&dure, sa se abata numai decat pe la biserica cea 
p^rSsita din mijlocul padurii, §i sa se roage acolo fiului sau, Dom- 
nului nostru Isus Hristos, ca ea ii va sta apoi intru ajutor. 
Dar cu toate acestea ok femeia era a§a de supHratS, totu§ pre- 
gati, cum putu, rnancarea ceruta de barbatul sau. 

«Fiind rnancarea acuma gata §i apropiindu-se seara, plecara 
amandoi spre locuin^a cea blestematS a Diavolilor, care se afla 
intr'o scorbura de fag. 

«Dupa ce au ajuns §i au intrat inp&dure, §i dupa ce a inoptat 
acuma hat bine, a inceput a ploua ca dincofa, incat ca numai cu mare 
nevoie putura merge, §i ajungand in mijlocul padurii se vazurS 
nevoi$i a poposi pu^in acolo. Se ab&tura deci la biserica cea pa- 
rasita, unde spusese Maica Domnului femeii in vis ca sa mearga, 
$i se a§ezar& pe pragul bisericii aceleia. 

«B&rbatul, dupS ce se a?ezara amandoi pe prag, se puse cu 
oapul in bra^ele femeii sale, $i astfel adormi. Femeia ins£ varsa 
$iroae de lacr&mi §tiind ck merge la pierzare. Nu intrelSsS tot 
odata de a se ruga Maicii Domnului ca si-i vina intru ajutor. 

«Adormind bSrbatul cum se cade §i plangand femeia atat de 
puternic, incat ca se cutremura cama§a pe dansa §i r&suna bi- 
serica de hohotele ei de descurajare, iatS c& se ive§te de odata 
•dinaintea ei o femee, care avea foarte mare asemanare cu dansa. 

Ǥi cine socotiji c'a fost femeia aceea ? 

«Insa§ Maica Domnului t care auzind bocetele $i rugaciunile 
femeii celei desnadajduite, i se f Scu mila de dansa §i-i veni intru 
-ajutor. 

«§i cum sosi Maica Domnului se a§eza in locul femeii, puse 
•capul nefericitului om in brajele sale cele sfinte, iar femeia, scu- 
landu-se, se vari in biserica §i incepu acolo a se ruga mai de- 
parte pentru ajutorarea ei. 

«Trezindu-se mai dupa aceea barbatul §i temandu-se ca sa nu 
*reaca miezul nop^ii §i astfel sa pearda o caldare de galbeni, 



Digitized by 



Google 



318 

purcese mai departe la drum, neb&gand de seama ca in locul 
femeii sale merge cu dansui o persoana dumnezeeasca. 

«Apropiindu-se de scorbora Dracilor, ace§tia ie§ir& cu to^ii 
afara ca sa vada pre femeia cea vandut&. Vazand insS ci in lo- 
cul femeii ceiei vandute vine insa§i Maica Domnului, se speriara 
a§a de tare ca incepura a tremura ca varga de fricS §i numai 
de abia se puteau tinea pe picioare, prea bine §tiind ca de se 
apropie Maica Domnului de locuinja lor, e vai §i amar de dan§ii > 
to^i se vor preface in pietre. De aceea, ffirS a mai sta mult pe 
ganduri, luara caldarea cea de galbeni, care o juruise omului 
pentru femeia sa, $i i-o aruncara acestuia la picioare, zicandu-i 
s8 se intoarca inapoi ca lor nu le trebue§te femeia aceasta. 

«Abia acuma vazu §i barbatul, ca femeia ce e cu dansui nu e 
femeia lui, ci o fa$a dumnezeeasca, §i vazand-o incepu §i el a 
tremura de frica. 

«Maica Domnului insa ii zise sa iee caldarea cu galbeni §i sk 
se intoarca cu dansa indarat la biserica cea din mijiocul paduriL 

«Barbatul nu se puse de pricina, lua caldarea §ise intoarse cu 
Maica Domnului pan& la biserica cea parasita. 

«Ajungand acolo Maica Domnului, ii aduse pre femeia sa de 
fa^a, i-o dete in seam& $i apoi, mustrandu-1 pentru fapta lui 
cea faradelege, ii zise ca daca va mai face vre-odata a?a cum a 
fficut mai inainte, nu-1 va mai tinea pamantul, ci-1 va inghiti 
de viu. 

«§i cum rosti cuvintele acestea, intra in bisericS §i se prefacu 
iara§ in duh sf&nt §i fara de prihana. 

«Omul insS, luand pre femeia sa de man&, se intoarse cu dansa 
acasa §i, imboga^indu-se cu galbenii cei luaji prin puterea Maicii 
Domnului dela Draci, trairS dimpreunfi cu copiii lor fericiti ?l 
nu se mai certara in veci.» (1) 

O variants a acestei legende, tot din Bucovina, sun& pre- 
cum urmeazS : 

«^)ice ca era odata un om, care-§i cheltuise toata, averea mo§- 
tenitS dela paring in petreceri §i desfat&ri, astfel ca in urma 
urmelor ajunsese la sapa de lemn. 

«Ce sS fac& el acuma ca sa se poata susjineaatat pre sine cat 
91 sojia sa? caci el nu era numai singur, ci, fund insurat, avea 
§i so^ie. m fr&manta cat i?i framantS creierii: ce §icumar face, 



(1) Din Vama, com. in 4/16 Aprilie 1837 de George Toma, stud, gimn^ 



Digitized by 



Google 



319 

doara poate ie§i mai bine la capSt, dar in zadar ! In urma, va- 
zand ca nu e nici un chip de scapare, zice: 

— «§tiu ca mS voiu face iara§ cum am fost, cu avere §i bine 
v&zut de oameni, cand mS voiu da celui ce nu se cade! 

«N"a apucat insa bine a rosti cuvintele acestea, §i iatS. cS i se 
§i arata Draeul, duce-s'ar pe pustii, in chip de neam^ c"o cepifa 
ro§a in cap §i cu picioare ca de tap. 

«Omul nostru, cand il vede pe Necuratul c£ a r&sarit de odata 
ca din paraant dinaintea lui, farS sa-1 fi chemat, a boldit ni§te 
ochi mari, §i astfel, cuguracascata §i cu ochii boldiji spre dansul, 
ramase ca incremenit locului. 

— «Da ce te uiji a§a de gali§ la mine? — il intreaba diavolul 
hlizindu-se, — au poate acuma nu mai vrei sa fii iara§i bogat 
cum ai fost mai nainte, dupS cum doriai mai adinoara ? 

— «Ba da!... Dar cine e§ti tu, §i de unde $tii ca eu a§ voi 
iara§ sa ma imbogStesc? — zise omul, dupa ce-?i mai veni pu- 
Jin in ori. 

— «Eu sunt, nici mai mult nici mai pu^in decat eel ce ma 
vezi, un drac ca to0 dracii de seama mea ! §i dacS-mi vei da 
tu pe so$ia ta §i-mi vei aduce-o intr'o zi anumitfi in cutare loe 
din cutare p&dure, unde mi-i locuin^a, atunci am sa-^i darueso 
o comoara de bani, care se afla ingropata in cornul dela vale 
al casei tale, §i cu comoara aceea ai sa te faci apoi cu mult mai 
bogat de cum ai fost mai nainte ! 

«Omui nostru, ajungand prin nestatornicia §i destrSb&larea sa 
a fi a§a de sarac, ca nici canii n'aveau acuma de ce sa-1 traga, §i 
pe deasupra mai fiind inca §i foarte lacom, cum auzl de co- 
moara, nu stete mult pe ganduri, ci raspunse Comuratului ca-i 
d& so^ia, numai dac& §i el i$i va $inea ciivantul. 

— «Ce?... incS mai stai la indoial&? — zise Mickidufd, dan- 
du-§i fesul pe ceafa §i aratandu-§i cornijele. Ceea ce odata Ji-am 
juruit e ca §i dat! §i cum rosti cuvintele acestea, se fficu da 
odata nevSzut, ca §i cand ar fi intrat in p&mant. 

« A doua zi dupa intamplarea aceasta, zise omul catre sofia sa i 

— «Mai femee! hai cu mine pans in cutare padure! 
«Femeia, c&reia o presim^ire ii spunea ca b&rbatul ei nu sa 

poarta cu ganduri* bune fa$a de dansa, il intreba zicand : 

— «Da bine, omule, unde voe§ti sa m& duci §i ce ai de gand 
s& faci cu mine ? 

— «Haida numai cu mine §i vei vedea! — raspunse barbatul 
scurt §i apSsat. 

«Femeia, care nici cu spatele nu §tia ce are barbatul ei de- 



Digitized by 



Google 



320 

gand sa faca cu dansa, nu se puse de pricina, ci se supuse §i se 
pornira apoi amandoi la drum. 

«Mergand ei a§a, cat timp vor fi mers, femeia rugandu-se in 
taina \Maicii Domnului ca sa-i stea intru ajutor, iar barbatul ei 
dus pe ganduri ca omul ce e pornit spre o faptS rea, iatsi ca ajung 
la padurea in care spusese Dracul ca sa-i duc£ pe sojia sa. 

«N'a apucat insa bine a intra in padure §i unde nu da Dumne- 
zeu o ploae ca aceea de \\ se parea ca toarnS cu cofa. 

«Vazand ei aceasta, se abat la o biserica, care se afla din in- 
tamplare langa calea pe unde treceau; §i acolo apoi se opresc 
adapostindu-se sub stre§ina bisericii aceleia, pana ce va mai trece 
ploaia. 

«Femeia, fiind foarte ostenita de drum $i udS pana la piele, 
nu mult dupa ce se puse ]os sub stre§ina §i se incal^i pu^in, in- 
<5epu a a tip! §i apoi adormi dusa. 

«Barbatul insa, pe care se vede ca-1 mustra cugetul pentru 
<5eea ce §i-a pus in gand sa faca cu sojia sa, umbla in colo §i in- 
coace imprejurul bisericii. 

«Iata insa cS pe cand umbla el astfel dus pe ganduri, i se arata 
•de odata Maica Domnului in chipul sojiei sale, care dormia, §i-i 
zise : 

— «Haidem acuma mai departe, caci ploaia a incetat ! 
«Omul, nebagand de seam& cine e lang£ dansul, ci cugetand 

oa e sojia sa, se porni mai departe cu Maica Domnului, $i mersera 
amandoi, pana ce ajunsera la locul, unde zise Dracul omului ca sa-i 
aduca pre so^ia sa. 

«Ajungand acolo, zise omul catre Necuratul, care-i ie§ise plin 
<ie bucurie inainte: 

— «Na ! aici ^i-am adus pre femeia mea ! Acuma vino §i tu 
de-mi da in seama comoara, care mi-ai juruit-o ! 

— «Ce femee, mai omule! — zise Diavolul uitandu-se rau la 
Maica Domnului. Aceasta nu e femeia ta, care mi-ai juruit-o, ci 
cu totul alta femee! 

« Maica Domnului. auzind cuvintele acestea ale nespalatului 
Diavol §i vazandu-1 cat de rau se uita el la dansa, se inver§unfi 
a§a de tare asupra lui, ca deauna il §i alunga dinaintea fe$ei 
sale, zic§ndu-i: 

— «Piei dinaintea mea, Satand, ce ai voit sa iei sufletul acestui 
om ratacit §i prapadit §i al sojiei sale celei cu totul nevino- 
vate, §i mai mult sa nu mi te mai apropii de dan§ii! 

«Satana t cum auzi cuvintele acestea ale Maicii Domnului, in- 
<5epu a cra^ca din dinji §i a stupi foe din gura de manie, §i apoi 
pieri ca o naluca dinaintea ei §i a omului ce a venit cu dansa 



Digitized by 



Google 



321 

«Iar Maica Domnului se intoarse dupi aceasta cu fa$a spre 
omul ce sta ca inlemnit locului, cand v&zu cele ce s'au intam- 
plat, $i incepu a-1 mustra §i pre acesta §i a-i zice : 

— «N i evinov&$ia §i bun&tatea sofciei tale, care necontenit mi s'a 
rugat ca si-i vin intru ajutor $i s& te abat de pe calea cea rS- 
tacit& pe care ai apucat, pana ce ti-ai batut la talpi toata averea, 
m'a induplecat s& te scap din ghiarele Diavolului, in oari ai fost 
intrat!... Intoarce-te deci inapoi panfi la biserica lang& care v'aji 
fost oprit din pricina ploii, ce o trimise fiul meu Is. Hr. inaintea 
voastra, cfici acolo vei afl& pre femeia ta dormind §i acuma sub 
6tre?ina bisericii ! . . . Treze^te-o §i roag-o de iertare pentru toate 
neajunsurile §i nedrept&^ile ce i le-ai facut, de cSnd ai luat-o de 
so^ie §i pana in motnentul cand ai voit s'o dai pe mana Diavo* 
luluif... §i de acuma inainte fere§te-te ca de para focului, sa nu 
mai faci ceea ce ai facut panS acuma, cS de vei mai face, pier* 
dut e§ti in veci!... Iar de comoara, ce $i-a juruit-o Diavolul, si 
nu te atingi, c& nu-i curate! Cisa-te apuci de lucru, dupficum 
lucrai pe cand erai mai tanar, §i atunci iara§ vei fi tot*a§a de 
avut, cum ai fost §i mai nainte! . ■ - 

Ǥi cum rosti Maica Domnului cuvintele acestea, se f&cu de 
odat& nevSzutS. 

«Omul nostru insfi, ca §i cfind s'ar fi de^teptat dintr-un somn 
greu, se intoarse plin de cain^S inapoi panii la biseric&V unde 
xam&sese so^ia sa. j 

«Ajungand la sojia sa §i de§teptand-o din somn, incepft a-i 
povestl din fir in pfir toate cele ce a avut de gand sfi facit el cu 
dansa, cum is'a ar&tat Maica Domnului §i cum, priu mijlocirea 
acesteia,,ausc&pat amandoi din ghiarele Necurdtului. 

«Femeia, auzind cele ce i lepovesti barbatul s&u, i«e urcarfc 
perii in varful capului de infiorare, apoi incepu a pl&nge de bu- 
curie §i a preamari pre Maica Domnului c'a scSpat-o atat pe dansa, 
<sat §i pre barbatul ei de pierzare. 

«In urm&, dand laudS lui Dumnezeu c'a fost a§a §i nu mai r&u, 
se intoarserS amandoi acasa,,§i apucandu-se b&rbatul cu toat&inima 
de lucru ca §i mai inainte, s'a facut iarfi? bogat fi f&ra de co- 
moara Diavolului. §i de acolo inainte a trfiit in cea mai buni in- 
^elegere, ticna §i indestuiare cu so^ia, cat timp le-a fost prescris 
dela Dumnezeu ca si mai traeascS*. (1) 

2. — O alta legends, asemenea din Bucovina, cars ne-arati 



(1) Din Manfcstirea Homorului, diet, de Simeon Moidcrvan, agricuitotf, 
$i com. de George Croitoriu, stud. gimn. 

Marian, Legendele Maicti Domnului. 21 



Digitized by 



Google 



322 

cum a scSpat Maica Domnului pre un b&e$el, c© er& in pe- 
ricol s& piari de foame, 8un& ast-fel: 

«Ziee e& s'a aflat odat& un baiat Lepidat sau pierdut, e$re nu 
se stiii de unde-i $i al cui este. 

*$i fiinde& baiatul acela era foarte curifel §i frumu^el, si pe 
deasupra inafi foarte istej, de aceea 1-a luat un boer de auflet 
fi 1-a du8 la curtea sa ca sa-1 4?reasc&. 

«Nu departe de curtea boerului aceluia era biserica satuku, 
iar la porti^a bisericii se afla o cruce §i pe crueea aceea era z*r 
grivit chipul Maicii Domnului cu Domnul nostru Is. Hr. in bra$e. 

«B&iatul aflat, ireeand odat& pe lang& biserica §i daad cu ocfaii 
de chipul Domnului nOstru Is. Hr., a dugetat ca aeela nu e eh*p, 
ci un baefel viu ca §i dansul. De aceea mai pe urm&, ori de4*ftee 
ori efipfitSi el demanoare, si mai ales pane; n'o manca singer, 
ci ihdatfi fugia eu dansa paui la portit^a bisericii si imparjifi 
cu Domnul nostru Is. Hr. zicand : 

— «Na, mititelule, manancd si tu, cS stiu ca vex fi fllUaaud ! 
«§i Is. Hr. intindea mana §i lua panea. 

Ǥi asa s'a intamplat aceasta de mai multe ori, In mai QHilte 
zile §i sSptamani dupS olaltS. 

«Dela un timp insa, bagand boerul de seama, ci baefelul aflat, 
cum capata pane, indatft si f uge cu dansa, i-a venit cam batator 
la ochi si de aceea 1-a intrebat intr'o zi: unde se duce §i ce i ace 
el cu panea e& o gateste asa de iiite. 

— «Ces&*fac!— rfispunse nevinovatul §i nepref&cutul baiat,— 
ia o impar$esc cu mititelul eel dela portija bisericii I 

« Boerul, nestiind cine e mititelul dela portija bisericii, ci cji- 
getand ca e vre-un atare baiat din sat, care-1 smomeste ca sa $m- 
p&rteasci p&nea cu dfinsul, s'a supfirat §i i-a zis: 

— «Daca e asa treaba, apoi du-te la mititelul acela ca sa-(i 
dea el de acuma inainte de mancare, ca eu nu-^i dau mai mult 
nimica! 

« Baiatul, vazand c& boerul s'a suparat pe dansul si ca m* 
vrea s&-i dea mai mult de mancare, a inceput a plange §i, du- 
candu-se la porti^a bisericii, zise c&tre Domnul nostru Is. Hr.: 

— «Eu n'am c&pfitat astazi nimica de mancare §i-s flamand c* 
numai de abia ma tin pefpicioare ! . . . DS-mi deci acuma §i tu,. 
mititelule, ceva sa mananc,"ca eu cand aveam incfi-ti dam! 

«Abia a rostit el cuvintele acestea si iati ca Maica Domnului, 
din chip cum era zugravita^pe crucita, s'a prefScut de odat& in- 
tr'o f emee vie, a scos o pane^de grau, albfi §i mare cat orotifa. 
de plug §i intinzand-o baiatului ii zise: •-' 



Digitized by 



Google 



323 



— «N», puiule! ci cine d& lui i§ida!... Tu ai dat fiului nxejj, 
si eu iti intoro acuma darul inapoi ca sfi ai pe un timp mai to- 
delungat ce manca! 

Ǥi cum rosti Maica Domnului cuvintele acestea, p&nea incepu 
a se duce de-adura inaintea baiatului. 

«Iar baiatul, bucuria lui, pornindu-se tot intr'o fug& In urma 
panei, §i ajungand-o, a luat-o §i s'a dus cu dansa la curtea 
boereasca. §i §eapte ani de-arandul a mancat el din p&nea aceea 
§i n ; a mai sfar§it-o, 

C& de unde taia, 

Nu se mai sfar^ia, 

Ci iara§ cre^tea ' 

§i mi pe facea 

Cu mult mai frumoasa, 

AlbS §i gustoasS !» (1) 

3. — CumcS Maica Domnului, dupft credinta Rom&nilor, 
e ajutStoarea §i sc&parea oamenilor din toate nevoile §i ne- 
cazurile, se poate mai departe vedeii inc& §i dintr'o mul^ime 
de farmece §i descdntece uzitate in cele mai multe pir^i lo- 
cuite de Komani. 

lata §i un astfel de farmec din Bucovina : 



N. N. Dumineea 
Diminea^a s'a sculat, 
Pe obraz ca s'a sp&lat, 
Lui Dumnezeu s'a rugat, 
Cu straie s'a Insailat. 
Du§mani'n casa i-o intrat, 
De carnage de dragoste 
Au desbricat-o, 
Cu carnage de urS 
Au Imbrficat-o, 
De fu^tfi de dragoste 
Au descins-o, 
Cu fu§ta de urfi 
Au incins-o, 
De papuci de dragoste 
Au descatyat-o, 
Cu papuci de ur& 
Au incaltat-o. 



De mani au legat-o, 

De picioare au impiedicat-o, 

De gur'au mu$it-o, 

De ochi au orbit-o, 

De urechi au asurzit-o. 

De man'apoi au luat-o, 

Pe carari de ur'au dat-o, 

§i acol'apoi au lasat-o. 

N. pe incet in sat s'a dus 

§i acolo cum a ajuns, 

Toji caji o vedeau, 

To{i o oc&rau 

§i to^i o stupiau. 

Ori §i cine o vedea 

Cu ea nimic nu graia. 

N. a prins atunci a pl&nge, 

Manurile a §i le frange, 

§i a prins a se jelui 



(1) Din Pfirhaut, distr. Sucevei, com. de Anton Ott, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



324 



§i amar a se tangui : 

Cu glas mare pan& in cer, 

Cu lacr&mi pana in p&mant. 

Dar nime n'o auzift, 

Nime n'o vedeS, 

Numai Maica Domnului 

Sus din poarta cerului, 

Ea o au<Ji&, 

Ea o vedea, 

Ea o intreba 

§i ea-i cuvanta : 

— N., fata aleasa, 
Mandra §i frumoasS ! 
Ce te tangue§ti, 

Ce te jelue§ti 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacrami pana in pamant? 

— Da cum nu m'oiu jelui 
§i cum nu m'oiu tangui 
Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pSmant, 
CS eu DuminecS 
Diminea^a m'am sculat, 

Pe obraz c& m'am spalat, 

Lui Dumnezeu m'am rugat, 

In straie m'am insailat. 

Du§mani'n easa mi-o intrat, 

De c&ma§e de dragoste 

M'au desbracat, 

Cu cama§a de ur& 

M'au imbr&cat, 

De fusta de dragoste 

M'au descins, 

Cu fu§ta de ura 

M'au incins, 

De papuci de dragoste 

M'au desculjat, 

Cu papuci de ura 

M'au inc&ljat. 

De manuri ca m'au legat, 

De picioare m'au impiedicat, 

De ochi m'au chiorit, 

De gurfi m'au mu^it, 



De urechi m'au asurzit. 
De man'apoi m'au luat, 
Pe c&rare de urS m'au dat 
§i acolo c& m'au lasat. 
Cararea era c&lcata, 
Roua era seuturatS, 
Dragostea toat& luatS. 
Eu atunci am prina a plange 
§i incet in sat a ma duce. 
Dar in sat eu cum m'am dus 
§i acolo cum am ajuns, 
To$i caji ma vedeau 
To^i m& ocarau 
§i toji ma stupiau. 
§i oricine mi vedea 
Cu mine nimic nu vorbia ! 

Maica Domnului zicea : 
— Taci N., nu mai plange, 
Manurile nu le frange! 
Nu te tangui, 
Nu te jelui, 
Nu te cSina, 
Nu te vaicarS, 
CS de mana te-oiu lua, 
Pe cirare te-oiu purta, 
Pe c&rare nec&leata, 
Pe roua nescuturatg, 
La dragoste neluata. 
Pe acolo ca te-oiu purta, 
De ura te voiu spala 
§i dragoste \\\ voiu da! 

§i astfel cum ii cuvanta, 
De mana c& mi-o lu&, 
Pe c&rare mi-o purta, 
Pe carare nec&lcata, 
Pe rouil nescuturata, 
La dragoste neluatfi. 
La lor dan o ducea 
$i la Iordan ora 
O fantanS 
§i in fantanS 
Era un balaur 
C'un pahar de aur. 



Digitized by 



Google 



325 



Balaurul turna, 

Maica sfdntd o spSla 

De ur£, 

De hurd 

§i de arunciturS. 

De cfima§e de ur& 

O desbr&ca 

Cu cama§e de aur 

O imbraca, 

De fu§t& de ura 

O descingeS, 

Cu fu?ta de aur 

O ineingea, 

De papuci de ur& 

O descalja, 

In papuci de aur 

O incatya, 

Tulpan de aur 

In cap ii pune&, 

Pe calul Duminicei 

O incalica, 

In dreapta sulifa-i da, 

In stanga trambi$a-i baga. 

Pe cal o incalic&, 

Prin tot satul o purtS. 

Cu sulija insula, 

Cu trambi^a trambit& f 

Pe to$i satenii, 



Pe to$i miezenii 
§i pe toji laturenii 
La un loc ca-i aduna. 
Fumei(l) ffira de molifta 
Copii 'n cas& l^sa, 
DupS dansa alerga, 
§i to^i se mira, 
To^i se minuna 
§i to^i intreba: 
— Oare cine-i aceasta? 
Ce crfiiasS, 
Ce imp&rateas& ? 
G& nu-i craias& 
Nici imparateasa, 
Ca-i N. cea frumoasS 
Pe calul sfintei Dumineci 
IncSlicata, 

Toata in aur imbrficata 
Si de dragoste incarcata. 
In dreapta cu suli^S 
§i in gur& cu trambi^a!... 
Doamnd Mated Precistd, 
Trimite-mi ursitul meu 
Ce mi-i dela Dumnezeu 
§i de ursitori lasat, 
De buni oameni indreptat, 
Cu el sa m& intalnesc, 
Cu el sa ma sf&tuesc!... 



Fata, care-§i face pe dragoste, inainte de a rosti cuvintele 
farmecului acestuia, se descinge de brau §i de f u§t& sau ca- 
trinja §i le pune jos l&ng& pat. Iar dup& ce roste§te cuvin- 
tele acestea, bate vre-o c&tev& metane at&t pe fu§t& cat §i 
pe brau §i apoi, luSndu-le §i pun^ndu-le sub perina capului, 
se culcS (2). 

4. — lata acuma §i vre-o catev& descdntece y §i anume toate 
din Bucovina : 



(t) Fumee = femee. 

(2) Dat Rom. din §cheia, distr. Sucevei, diet, de Catrina Creanga §i 
com. de George Beraru, stud, gimn.; — cf. §i S. Fl. Marian, Vr&ji, far- 
mece §i desfaceri. Bucure?ti 1893, p. 65 §i urm. 



Digitized by 



Google 



326 



Primul descSntec de Raul copiilor sau de Sdtncd suiii 
precum urmeazS : 



N. pe c&rare alba mferge& 
§i acolo se Intainia 
Leul cu leoaica, 
Moroiul cu Mofroaifca, 
Samcoiul cu Saiiicoriica. 
Samca de jos l-o Ittat 
§i in sus l-o ridicat 
§i de pSmant l-o trantit, 
Sangele ca i l-o stipt, 
Puterea ca i-o luat 
§i in marginea drumtilui 
L-o aruncat 
§i acolo c& l-o l&sat. 
N. o prins a se jelul 
§i a se t§ngui. 
Dar nime nu-1 vedea, 
Nime nu-1 atizia, 
Numai Maica Domnului 
Sus din poarta cerului, 
Numai ea l-o vfizut, 
Numai ea l-o auzit 
§i la el s'o scoborit 
§i diri gurfi l-o Intrebat 
§i a§a i-o cuvfintat : 

— Ce pl&ngi N., ce te jfele§ti, 
§i de ce te tanguejti? 

— Da en cum nu m'oiu jell 
§i cum nu m'oiu tangul, 

C8 eu aim ie$it, 

Pe cSrare alba m'ara pornit 

§i acolo cS s'o intalnit 

Leul cu. leoaica, 

Moroiul cu Moroaica, 

Samcoiul cu Samcoaica. 

Samca de jos m'o luat 

§i in sus m'o ridicat 

§i de pamant m'o trantit, 

Sangele ca mi l-o supt, 

Puterea ca mi-o luat, 

In marginea drumului 



M'o aruncat 

§i acolo c& m'o tflsat ! 

— Taci N., nu te jelul, 

Nu te tangul, 

Nu te v&eta, 

Ca eu Ji-oiu ajuta 

§i de rSu te YoiU sc&pa! 

Ie§i Samca romaneascfi, 

Samca tiganeaficfi, 

Samca ghivezie, 

Samca naraftigie, 

SamcS cu cias r&u, 

SamcS cu speHat, 

Samca cu sagetat! 

Nu tu§i, 

Nu nadu^i, 

Nu junghifc, 

Nu sagetft; 

Nu $i-i casa, 

Nu \i-i masa, 

Nici voia, 

Nici netoia. 

Ie?i din creierii capului, 

Din spranceana ochiului, 

Din fluerul nasttltti, 

Din fa^a obrazului, 

Din 99 de Incheieturele, 

Din 99 de fcioianele. 

Sa nu ramai 

Cat un fir de mac 

In patru despicat, 

In pulbere aruncat. 

Mergi la Marea neagra, 

C'acolo-i o §oparia neagra 

Cu noua pui negri, 

Aceleia 

lei puterea 

§i sangele! 

N. sa ramaie curat, 

Cum Maica Domnului 



Digitized by 



Google 



327 



L-o ISsat. 

Ie§i §i pieri 

§i r&spiefi 

Ca spfezfia de mare, 

Ca rotia d» soare, 

Ca stepitfel in c&rare. 

Dir-te un4e canii nu Iatr£, 



Unde coco^ii mi e&ntfi, 
Unde oamenii nu &mbl&, 
Mergi prin p&duri 
§i prin huciori! 
N. sa r&m&ie curat, 
Cum Dumnezeu l-o l&sat! 



Femeile descant&toare, cari voesc s& scape pre capiii cei 
ce sunt cuprin^i de Raul copiilor sau de Samea, pun pe 
cinevS ca s& le f acfi . copiilor respectivi o Carte de Samcd, 
pre care ace^tia o poartfi apoi la sine, sau ii descftntfi in ur- 
mSlotill chip: 

fan tin pahar §i punfind intr'insul unt $i uft fir de usturoizl, 
apoi ItiSiid un ad §i straptingfind cu dansul flrul de tisturoiu 
in critci$ r rostesc cuvlntele reproduse mai sus ale descSnte- 
cului de trei ori dup& olaltS. 

Iar dup& ce au descantat in chipul acesta, ung cu untul 
§i cu usturoiul din pahar pre copilul bolnav- 

Inainte ing& de a fncepe descantecul acesta de descantat, 
desc&ntfctoarea ir&rfl un ctifit sub brau, iar toji cei de cas& 
se ung pe piept cu ustaroiu, anume ca sfi nu s£ anine Samea 
de dfin§ii, pe c&iid descant&toarea va descantft pre eel bol- 
nav de Raul copiilor (1). 

Al doileaf desetintec, $i anume de orbalf, sunfi aBtfel: 



Sineest-ft, 

Maneeat-a 

N. LuHi difnineat& 

Pe cale, 

Pe carartf 

Dupa tftburile sale. 

Dar cand a fost 

La jumitate de cale, 

De carare, 

Orbalful 1-a intalnit, 

La pimant e& 1-a tffintit, 



Carnea i-a taancat, 

Sangele i 1-a b&*t, 

Fa$a i-a ing&lbenit 

§i 1-a umflat ca cu Revile 

§i 1-a idtinejit ca perjele. 

N. a prins a se mi$ela 

§i a se v&er& 

Cu glas mare pana in cer, 

Cu lacr&mi paha in pSm&nt. 

Nime in lume nu-1 vedea, 

Nime in lume nu-1 auzia, 



(1) Dat. Rom. din Tereblecea, distr. Siretului, diet, de Catrina Epure 
fi ebra, de Farel Scripcariu^ stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



328 



Numai Maica Maria, 
Numai ea II auzia 
§i-l vedea 
Din poarta cerului, 
Din u§a raiului. 
§i ea cum 1-a auzit, 
Mila de el i s'a f&cut, 
Pe scara 
De cearS 
S'a scoborit, 
Inainte i-a ie§it, 
Poale albe a intins, 
In bra$e cb. 1-a cuprins 
§i din gur'a^a i-a zis : 

— N,, ce te mi§elezi, 
Ce te vaerezi 

Cu glas mare pana in cer, 
Cu lacrami pana in pSmant? 

— Da cum nu m'oiu mi§el£ 
§i cum nu m'oiu vaera, 

Cu glas mare pan5 in cer, 

Cu lacrami pahS in pamant, 

Ca eu m'am sinecat 

§i am manecat 

Luni de diminea^ 

Pe cale, 

Pe cfirare 

Dup& treburile mele 

Cele multe §i grele, 

§i cand am fost 

La jum&tate de cale 

§i de car are, 

Orbalful c& m'o intalnit, 

La pamant ca m'o trantit 

Cu pocnete §i sageti, 



Carnea mi-o mancat,' 

S&ngele mi l-o b&ut, 

Fata mi-o ing&lbenit, 

Ca cu Jevile m'o umflat, 

Ca perjele Bfi'o invinetit ; 

Nime in lume nu mS vedea, 

Nime in lume nu m& auzia, 

Numai Maica Maria 

Din poarta cerului, 

Din u$a raiului ! 

— Taci N., nu te mi^eia, 

Nu te v&era 

Cu glas mare pan& in cer, 

Cu laer&mi pSnfi in p&mant, 

CS eu poale albe piu intinde, 

Pe tine ca te-oiu cuprinde, 

Orbaltul ti 1-oiu lua 

Din sfarcul nasului, 

Din faja obrazului, 

Din auzul urechilor, 

Din vSzutul ochilor; 

Din toate c&ut&turile, 

Din toate calcaturile 

Eu cu grebla 1-oiu grebla 

§i cu iurca 1-oiu lua, 

In Marea neagr& 1-oiu turna, 

Acolo s& vietueascS, 

Acolo s& benchetueascS, 

C'acolo sunt mese intinse 

§i f&clii aprinse. 

Iar tu-i r&manea curat 

§i luminat 

Ca argintul strecurat, 

Ca aurul eel curat ! (1) 



Al treilea desc&ntec, de lungoare y e acesta : 



Au sinecat, 
Au manecat 



Dobrita ro§& 
Poro^a 



(1) Din Poieni, distr. Siretului, com. de Dumitru Furtunft, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



329 



La marul ro? 

Poro§. 

Mere ro§i 

Poro^i 

N'au cules, 

Nici in traista 

Nu le-au bagat, 

Nici cu a$& 

Nu le-au legat, 

Nici in san 

Nu le-au pus, 

Nici acas& 

Nu le-au adus. 

§i a prins Dobrija ro§a 

Poro^a 

A se tangui 

§i a se gl&sui 

Cu glas mare 

Panfi in cer, 

Cu lacrami lungi 

Pana in p&mant. 

Nime n'a vfizut-o, 

Nici n'a auzit-o, 

Numai Sdntd Maria, 

Numai ea a auzit-o 

§i pe nume a strigat-o; 

— Dobri$& ro§£ 
Poro§& ! 

Ce te t&ngue§ti, 
Ce te glasue§ti 
Cu glas mare 
PanS in cer, 
Cu lacrami lungi 
Pana in pSmant? 

— Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu gl&sui, 

C& am 99 de copii 
Cu dinjii de fier, 
Cu masele de ojel 
§i plang $i s'obeduesc 
§i se tanguesc 
Ca n'au ce bea 
§i n'au ce manca. 



— Taci, Dobrija ro?S, 

Poro?a ! 

Nu te tangui, 

Nu te glasui 

Cu glas mare 

P§na in cer, 

Cu lacrami lungi 

Pana in pfimant, 

Ci du-te laN., 

Scoate lungoare mut&> 

Lungoare surda, 

Lungoare adormitS, 

Lungoare buiguita, 

Lungoare cu : ameteal8, 

Lungoare cu nebuneala, 

Lungoare de 99 feluri, 

Lungoare de 99 ctiipuri. 

Cat-o'ii cle§tele capului, 

In astupu^ul urechilor, 

In fe^ele obrazului, 

In vinele grumazului, 

In piept 

Sub piept, 

In inimfi 

Sub inima, 

In rarunchi 

Sub rfirunchi, 

Intr'o sutfi de incheieturele 

Intr'o mie de nodurele, 

§i o alege 

§i o culege, 

In traist'o baga, 

Cu a(a o leaga, 

La copii o du, 

C& copiii tSi 

Bine-or manca 

§i s'or s&tura 

§i apoi s'or culca 

§i or adormi 

§i or buigul. 

N. s& rSm&e curat 

§i luminat 

Ca argintul strecurat, 



Digitized by 



Google 



330 



Ca Dumnezeu be l-o dat, 
Oa maica sa ce l-o f&cut, 
Ca tat&l sSu ce l-o creseut, 



Ca soarele in senia • 

In vecii vecilor. Amin! (1) 



Al patrulea descantec, de cel peril, sun& a§& : 



Au sinecat 

§i au manec&t 

99 de ur§i, 

99 de lupi, 

99 de vulpi, 

99 de smei 

Din 99 de mtmti, 

Din 99 de vfii, 

Din 99 de eampi, 

Cu lafbele sg^riind, 

Cu dinjfi t umpSnd, 

Cu buzele sugand, 

Cu limbite lingSfld, 

Cu cozile m&turand. 

Nime nu i-a *#zut, 

Nime nu i-a dtizit, 

Numai Sdnld Maria mare, 

Numai ea i-a vazut, 

Numai ea i-a auzit, 

§i i-a intrebat 

§i le-a cuvantat: 

— Unde v'aji pornit, 

Vhde ttierge^i voi 

99 de ur§i, 

99 de lupi, 

99 de vulpi, 

99 de smei 

Din 99 de mun^i 

Din 99 de vSi, 

Din 99 de campi, 

Cu labele sgariind, 

Cu din^ii rumpand, 

Cu buzele stigaind, 

Cu limbile lingand, 

Cu cozile mSturand? 



— Noi, Sdnld Marie mdre, 
Mergem la apfi 
N&strapi 

S& sugem mSr 
De aldmdr ! 

— Nu mergeji voi 
La ap8 
NastrapS 

SS sugefi mir 

De aldmdr, 

Da mergeji la N. 

JJi sugeji eel peril 

Din cre§tetui capttlui, 

Din luminile ochilotf, 

Din fefele obrafctilui, 

Din sparcul nastfltii, 

Din apdrdtu§ul limbii. 

Cel peril prin f o£tit£, 

Cel perit pritf sete?, 

Cel perit ptiti osteneaiia, 

Cel petit 

Prin ca(elit, 

Cel perit prin scrofle, 

Cel perit prin tiscat, 

Cel perit de 99 de feluri, 

Cel perit de 99 de* chiptiri, 

Curand, 

Mai curand 

Cu labeie-1 sglfieti, 

Cu diflji-l rumpeti, 

Cu btizele-1 suge^i, 

Cu limbile-1 linge^i, 

Cu cozile-1 m&tura^i 

§i afara-1 arunca^i. 

N. s& rim&e curat, 



(1) Diet, de M. Popescu, Romfinc& din orfi^elul Ciudeiu, distr. Storo- 
jine{ului. 



Digitized by 



Google 



331 



Liuminat 

Ca argintul strecurat, 
Ca Dumnezeu ce l-o dat, 
Ca maica sa ce l*o facut, 



Ga tatSl sSu ce l-o crescut, 

Ca soarele in senin 

In vecii reoilo*. Amin ! (1) 



Al cincilea §i ultimul descantec, de Ddnsele, adunat, ca §i 
cele premergStoare, t6t din Bucovina, sun& precum urmeazi: 



N. s'a sinecat, 

S'a manecat 

Pe cale, 

Pe cSrare 

Gras $i frumos, 

Human §i voios. 

CSnd o fost 

La mijloc de cale, 

De carare 

L-o vazut Jihoroasele (2), 

Vdntoasele, 

JFrumoasele, 

Codri f&rSmfind, 

Campii sucind. 

Decat loc l-o vflzut, 

Bucium negru l-o fScuty 

In chingfi de drum l-o aruncalt, 

Bun de nimic l-o l&sat. 

§i a prins N. a plange 

Cu Iacrami de saftge 

§i a se tangui, 

§i a se glasul 

Cu glas mare 

Pana in cer, 

Cu lacrSmi lungi 

Pana in pamant. 

Nime nu l-o vfczut, 

Nifrie nu l-o auzit* 

Numai Maica Domnului 

Sus din naltul cerului, 

Numai ea l-o vazut, 

Numai ea l-o auzit, 



§i pe nume l-o strigfct 
§i a§a i-a duv&ntat: 

— De oe plfingi tu, Calistrat ? 
Ce te tanguefti, 

Ce te g!8sue§ti 
Cu glas mfcre 
PanS in cer 
Cu l&cr8mi lungi 
Pani in pimanl? 

— Cum nti m'oiu plSinge, 
Maica Domnului, 

C& ni'aift sinecat 

§i m'am maneoat 

§i de acasS 

Dela mas& 

M'am pornit 

Grijit, 

Hranit, 

Sanatos, 

Gras, frumos. 

Cand am fost 

La mijloc de cale, 

t)e carare, 

M'aii vSzut 

Jihoroasele, 

Vdntoasele, 

Frumoasele, 

Codri farfiiriind, 

Campii sucind. 

Decat loc m'au vaziit, 

Bucium negru m'au facut, 



(1) Dat. Rom. din Citodeiu, diet, de M. Popefscii. 

(2) Jihoroasele = Vif oroasele = Vihornijele, sing, vihomifd ±=*vifortfit& 



Digitized by 



Google 



332 



In chinga de drum m'au a- 
[runcat, 
Bun de nemicS m'au lasat. 

— Taci N., nu te glasul, 
Nu te tangui, 

Ca-s vrednicS 
§i puternicfi 
Sa te lecuesc 
§i sa-ti folosese! 

Maica Domnului 
ScarS de aur a slobozit, 
Pe dansa s'a scoborit 
§i naintea lui N. a ie?it. 
De mana dreaptfi 1-a luat, 
Dipe soare 1-a inturnat 
§i a pornit pe drumul lui Adam 
La fantana lui Iordan. 
Cu o ixianfi l-o sp&lat, 
Cu una l-o adapat 
§i de graba a strigat : 

— Voi Jihoroaselor, 
Voi V&ntoaselor, 
Voi Frumoaselor, 
Sa aduceji 
Sanatatea lui N. 

In cap, 
In inima, 
In mani, 



In picioare. 

Ca neaducandu-i 

SSnatatea lui, 

Eu cu cercare (1) ro§ie 

Lega-v'oiu, 

Cu trei vergi de m&r dulce 

Bate-v'oiu 

§i cu inel de argint 

Arde-v'oiu. 

Dar, voi Jihoroaselor \ 

Voi Vdntoaselor, 

Voi Frumoaselor, 

Va duceji acolo, 

Unde cuco§ negru nu cant&, 

Unde glas de om nu s'a auzit 

Unde cane negru n'a l&trat, 

Acolo sS trSi^i, 

Acolo sa locui^i 

Cu cetina bradului, 

Cu varful molidului. 

N. s& ramae curat, 

Luminat 

Ca argintul streourat, 

Ca Dumnezeu ce 1-a dat, 

Ca maica sa ce 1-a facut, 

Ca tatal sau ce 1-a crescut, 

Ca soarele in sanin, 

In vecii vecilor. Amin! (2) 



5. — Maica Domnului, dupfi credinja §i spusa Romanilor 
de pretutindene, ajutS §i ap&r& nu numai pre oameni, dup5 
cum s'a vSzut atat din legendele cat §i din farmecele §i des- 
cdntecele in§irate mai sus, ci ea foarte adeseori ajutS chiar 
§i animalelor §i cu deosebire celor de casS. 

Drept dovadS despre aceasta ne poate servi urm&torul 
descantec din Bucovina despre Intoarcerea laptelui la vaci : 



Dimineaja m'am sculat, 
Pe Florica (3) am luat, 



De funie o-am purtat 
Pe cararea necSlcatfi, 



(1) Sub cuv. cercare seinjelege o jirebie de tort cu carese cearcfi co- 
loarea cea ro?ie, ca sa se vadS dacS aceasta se prinde bine ori nu. 

(2) Dat. Rom. din Ciudeiu, diet, de M. Popescu. 

(3) Florica : nume de vacS. 



Digitized by 



Google 



333 



Pe roua nescuturati 

§i pe mana neluatS. 

Dar noi abia ne-am pornit 

§i am g&sit 

Cararea calcata, 

JRoua scuturata 

§i mana luata. 

Florica, cum o vazut 

Cararea calcata, 

Roua scuturata 

( $i mana luatii, 

O prins a rage 

§i a muge. 

Nime n'o auzia, 

Nime n'o vedea, 

Numai Maiea Domnului 

Sus din naltul cerului. 

§i ea cum a vazut-o 

§i a auzit-o 

Din cer s'a scoborit, 

La dansa a venit 

§i a intrebat 

§i i a euvantat : 

— Florica. frumoasa, 
MandrS §i laptoasa! 
Ce ragi, 

Ce mugi? 

— Da eu cum n'oiu rage, 
Cum n'oiu muge, 

C'au venit Strigoaicele 

§i toate du^mancele 

In zi'ntaiu de primavara, 

Pe cand eram dus'afarS, 

Trei paie din ajternut 

Mi-au luat, 

Laptele ?i mana 

Mi-au scurtat, 

Buna de nemica 

M'au lasat. 

$i a cum n'au vijeii 

Cu ce se hrani 

§i stapanii 

Cu ce se'ndulci! 



— Taci, Florica 

Frumu^ica, 

Nu rage, 

Nu muge, 

C& eu te-oiu lua 

§i te-oiu , pur tk 

Pe la livezi 

Cu ierbi verzi 

§i te-oiu trece 

Pe la fantani cu apa rece. 

Iarba verde-i pa§te, 

Ap& rece-i bea, 

Mana'napoi ii vedea. 

C& tie mana (i-auluat-o 

§i ti-au dapartat-o 

Din furnicS 

In furnicS, 

Sa nu s'aleaga din ea nemica. 

§i din molid 

In molid 

Prin codru \\ s'a ratacit. 

Dai 1 tu nu te tangui, 

Ca mana'napoi $i-a veni 

De prin fantani 

Cu smantani, 

De prin vaduri 

Cu unturi, 

De prin dumbr&vi §i lunci 

§i din vai adanci, 

De prin codri, de prin munji 

§i de prin toate cate sunt 

Pe acest jJamant 

Mana'napoi (i-oiu aduce-o 

§i in tirade ca Ji-oiu pune-o, 

Din tara^e. 

In $a$e, 

Din \&\q 

In doni$8, 

SS curga laptele 

Ca isvoarele 

§i smantana 

Ca fantana, 

Dulce ca mierea, 



Digitized by 



Google 



334 



Galbena ca ceara ! . . . 

A altuia mie 

Nu-mi trebue 

Cat un fir de mac curat 



In patru par^i despicat, 
Numai trupul ei curat, 
Care Maica Domnului 
Mi 1-a dat ! (1) 



Un alt d&scSntec, tot despre intoarcerea laptelui la vaci, 
sunii precum urmeazft: 



S'a sculat 
§i a m&nat 
Lelea Ana 
Pe Rujana (2) 
La fantana 
Cu smantana, 
La isvorul 
Cu sporul, 

Ca sa bee, sa manance, 
MultS mana doar&-?i str§nge. 
§i a b&ut, §i a mancat 
§i manS e& §i-a luat. 
§i'napoi s'au inturnat. 
§i inturnandu-se'napoi 
S'au intSlnit 
Co femee blestemata 
Cu strecatoarea 
De un picior legatS. 
Cu ochii a diochiat-o 
§i mana ca i-a luat-o. 
Ea a prins a rancalui 
§i a se dauli. 
Nime n'o vazu, 
Nime n'o auzi, 
Numai Maica Domnului 
Sus din poarta cerului, 
§i ea cum a auzit, 
Din cer ca s'a scoborit 
Pe scar& 
De cear& 
§i pe Rujana a'ntrebat 



§i astfel i-a cuvantat : 

— Ce r&ncalue§ti, 
Ce te daule§ti? 

— Da cum n'oiu r&nc&lui 
§i cum nu m'oiu dauli, 
Co femee blestemata 

Cu strecatoarea 

De picior legatS 

In drum ca m'o'ntampinat,. 

Cand m'am inturnat 

Dela fantana 

Cu smantana 

§i dela isvorul 

Cu sporul, 

§i'n drum m'a oprit, 

Parul mi-a sbor§it, 

Coarnele ca mi-a ciuntit 

§i mana c& mi-a luat! .. . 

Maica Domnului i-a spus. 
§i din gur'a§a i-a zis: 

— Nu rancalui, 
Nu te dauli, 
Ca stapana ta 
Iarfi s'a scul& 
§i iar te-a lu& 
$i mi te-a mfina 
La fantana 

Cu smantana 
§i la isvorul 
Cu sporul 
§i-i bea §i-i manca 



(1) Dat. Rom. din $cheia, diet de Catrina CreangS, §i com. de George- 
Berariu, stud. gimn. 

(2) Rujana, nume de vacS . 



Digitized by 



Google 



335 



PanS te-i satura 

§i mana iar Ji-i lu&. 

Tfatele Ji s'orumplea, 

Ta^ele 

Ca cimpoaiele, 



Pulpa ca gale^ile. 
P&rul \i s'a netezi, 
Coarnele Ji s'or ascu$i 
$i tu iari la loo vei fi! (1) 



Al treilea §i ultimul descantec desprs intoarcerea laptelui 
la vaci sun& astfel : 



S'a sculat 
§i s'a luat 

N. SambatS pe la zori 
Ou vacile in preor 
Pe c&rarea neumhlatfi, 
Pe roua nescuturatS, 
Pe iarba nep5scut8, 
Pe la apa ne inceputfi. 
§i cum s'a pornit 
S'a §i intalnit 
Cu Strigoii 
Cu Strigoaele, 
Cu fermecatorii 
§i fermecatoarele, 
Cu bo§orc&ii 
§i cu bo§orcfiele. 
§i de loc cum s'a int&lnit, 
In drum ca 1-au §i oprit, 
Coarnele la vaci au retezat, 
Cozile le-au ciontat, 
Mana le-au luat, 
Pfirul le-au sbor§it, 
Laptele le-au albastrit. 
N., cand a vazut 
Ce s'a petrecut, 
S'a luat 
§i s'a dep&rtat 
Tanguindu-se 
Gl&suindu-se 

Cu glas mare pan&'n cer, 
Cu lacrami pana'n pamant. 



Nime nu 1-a auzit, 

Nime nu 1-a vazut, 

Numai Maica Domnidui 

Sils din poarta oerului. 

Numai ea 1-a auzit 

§i ha. vfizut. 

§i cum 1-a v&zut 

Pe scara de argint 

S'a scoborit, 

Pe scaun de aur 

A §ezut 

§i 1-a intrebat 

§i i-a cuvantat : 

— Ce te tangue^ti, 
Ce te gl&sue§ti 

Cu glas mare pSnS'n cer, 
Cu lacrami pani'n pimant?* 

— Da cum nu m'oiu tangui 
§i cum nu m'oiu glasui, 

C& eu m'am sculat 
§i m'am luat 
Sambatft in zori 
Cu vacile in preor 
Pe cararea n'eumblatS, 
Pe roua nescuturata, 
Pe iarba nepascuta 
Pe la apa ne inceput§. 
§i cum m'am pornit, 
M'am §i intalnit 
Cu strigoii 
§i cu strigoaele, 



(1). Dat. Rom. din Stupca, distr. Gura-Homorului, 
Donisa, conduct tor ul ^coalei pop. din loc. 



com. de d-1 Nicu 



Digitized by 



Google 



336 



Cu fermecatorii 

§i cu fermecatoarele, 

Cu bo§6rcSii 

§i cu boijorcSele, 

De cat loc m'am intalnit, 

Ei pe loc m'au §i oprit, 

Coarnele la vaci au retezat, 

€ozile le-au ciontat, 

Mana le-au luat, 

PSrul le-au sbor§it, 

Laptele le-au albastrit! 

Maicii Domnului 
Mila ca i s'a facut, 
Coarnele la vaci le-au intre- 

[git, 
Cozile le-au lungit, 
Mana le-a venit, 
Parul le-a netezit 
§i laptele 1-a tocmit. 
Lunaia §i Morjolea, 
Miereana §i Joiana, 
Vireana §i Priana, 
Cudalba §i Rujana, 



Florica §i Duihana (1), 

De astazi inainte 

Sa fie sanStoase, 

Manoase §i laptoase 

§i sa ramae curate 

§i nevatamate 

Ca aurul eel curat, 

Ca argintul strecurat, 

Ca vi^a de vie 

Ca poala S&ntei Marie I 

Dar mana de unde le-a 

§i de unde le-a vein ? 

Din cer 

De sub cer, 

Din nori 

De sub nori, 

Din vant 

De sub vant, 

Din pamant 

De sub pamant, 

Sa vie lui N. in taraje 

§i la vaci in ta$e! (2) 



6. — Fiind Maica Domnului ajutatoarea §i apSrStoarea nu 
numai a oamenilor, ci panfi chiar §i a vitelor cu cari se sus- 
Jin oamenii, de aceea unii Romani au compus in decursut 
timpului §i un f el de rugdeiuni in versuri, pe cari i le adre- 
seaza la diferite ocaziuni §i prin cari i se roagS ca sS le vie 
intru ajutor. 

lata, spre exemplu, cum i se roagS o fata mare, care da- 
re§te a se mSrita cat mai de graba dupS alesul inimii sale: 



O tu, Maica sfdntd, 
Maim preacuratd ! 
Fii indurata 
§i fa 
f=>i desfa 
Ca N. sa vie 
Pe sara la mine, 



Sa vie pe sarfi 

{Ji pe mane sara 

§i pe poimane sara, 

Ca pe mine sa ma ceara. 

Maica sfdntd 

Preacurata ! 

Fi-mi indurata 



(1) Nume de vaci. 

(2) Din Campulung, com. de loan Gnimada, stud. gimn. 



Digitized by 



Google 



337 



§i-mi ajuta, 

Ca tu e?ti mama fetelor 

§i a nevestelor. 

Tu e?ti §i a mea 

§i de aceea ma rog 



Ca sa ma invrednice§ti 
§i pe N. sa mi-1 chevle§ti 
Pe N., ca mi-i drag 
Ca lumina ochilor, 
Ca otava boilor! 



Fata, care voe§te sa.se mftrite, roste§te cuvintele acestea 
de trei ori in fle-care zi, c&nd e lunS plinS. (1)1 

O alts fat5, care voe§te sa se mSrite dupS cine dore§te 
ea, nu numai c& trebue sft posteascS Postul Maicii Pre- 
ciste, ci totdeodatS s& §i zicS tot a treia zi §i urmStoarele 
cuvinte: 

Maica sfanta, preacuratS, 

Ajuta-mi §i asta data 

Sa ma vad dupa N. maritata ! (2) 

Iar o fatS, cSreia ii picS pSrul, voind ca s5 nu-i mai pice, 
trebue sS zicS la lund noud in noua seri cate de nouS ori 
dupa olaltfi urmStoarele cuvinte : 



Maica sfanta 

Preacurata ! 

De Ji-am gre?it vre-odata, 

Iarta, 

§i ffi §i-mi ajuta 

In necazul meu, 

CS-mi pica parul rau! 

De-mi pica din blestem, 

Ori din sp&lat, 



Ori din diochiat, 

Ori din descantat, 

Ori din jurat, 

Ori din Jipat, 

Ajuta-mi Maica sfanta 

Precista, 

Ca sa scap de ru§ine 

§i sa-mi fie §i mie bine! (3) 



Maica Preacurata, dupS credinta §i spusa Romanilor din 
unele pSrJi ale Transilvaniei, e protectoarea drumarilor, cSci 
ea necontenit se roagS pentru dan§ii ziua §i noaptea. De aceea 
tot omul, c&nd se porne^te la drum, e bine sa zicS : 

Maicii Preacurata, 
Ajut&-mi §i de astS data, 
Ca'n drumu ce pornesc 



(1) Dat. Rom. din Transilvania, com. Brejc, com. de d-1 Th. A. Bogdau. 

(2) Dat. Rom. din Transilvania, com. Mure^-Ludo?, com. de d-1 Th. 
A. Bogdan. 

(3) Dat. Rom. din Transilvania, com. Faragau, de d-1 Th. A. Bogdan. 

Marian, Legendele Maicii Domnului. 22 



Digitized by 



Google 



338 

Gu bine sfi sosesc. 
Darul tau s3 fie cu mine 
§i cu tot omul de omenie 
De acum pana in vecie. 

Amin! (1) 



Sau: 



Cum, Maica sfanta 

PreacuratS ! 

Ai pornit 

La lung drumarit 

Cu fiul tSu 

§i a lui Dumnezeu, 

§i cu Iosif eel sfant 

§i aji drumarit 

Prin weme buna, 

Prin vreme rea 

Sau: 



§i aji sosit 

Sanato^i 

§i voio§i, 

A?a fft, Maica sfanta 

Preacurata, 

Ca §i eu sS drumaresc 

§i sa sosesc 

Sanatos 

§i voios . . Amin ! 



Ca §i N. sa drumareascfi 

§i sasoseasca 

Sanatos 

§i voios. Amin ! 

Aceste cuvinte se rostesc mai cu seamS de c5trS feciorii, 
cari merg in cStSnie, sau do c&tre p&rinti, fra^ii ori neamu- 
rile aces tor a. (2) 

Dacii cineva are vre-un morb lipicios, e bine sfi zicS : 



Maica sfanta, 
Maica cre§tinilor, 
AjutStoarea strainilor, 
Fere^te de rau, 
De necazul greu, 
Pe tot cre§tinul, 



Pe toji voitorii de bine! 

Scapi, Maica preacurata, 

Pe N. de necazu'n care-a tras ! 

MaicS preacuratS, 

Fii spre N. indurata 

§i-l scapa indatS ! (3) 



Cand o femee nu poate s& nascS, sS zicS de trei ori ur- 
m&toarele cuvinte : 



(1) Dat Rom. din Transilvania, com. FarSgSu, comit. Cluj., com. de 
d-1 Th. A. Bogdan. 

(2) Dat. Rom. din Transilvania, com. Onuca*Moi?d, com- de d-1 Th. A. 
Bogdan. 

(3) Dat. Rom. din Transilvania, com. Socol, com. de d-1 Th. A. Bogdan. 



Digitized by 



Google 



339 

Maica sfant& preacurata, 
Ajuta-mi mie ast& data, 
Ca ce Dumnezeu mi- a da 
fie \i 1-oiu inchina. 
Maica preacuratS, 
Ajuta-mi astS data ! 
$i apoi va na§te u§or (1). 

C&nd se na§te o copilS, e bine ca moa§a, care o ridicS, 
sfi zicft: 



Maica preacurata^ 

Mama lui Dumnezeu ! 

AscultS cuvantul meu 

!=>i dfi-i baejelei, 

Mititelei, 

Toate bunatajile 



§i o ap3r& 

§i o fere§te, 

§i o saute§te 

De toate rautSjile 

§i de toate greut&tile! 



FScand-o aceasta moa§a, se crede eft bdefica nou niscutft 
va fi norocoasS ! (2) 

Dacft cinevii are durere de ochi §i, Jinand noufi zile de ale 
Maicii Domnului, va face in toata ziua de noui ori cate nouS 
m&tanii §i se va ruga mereu zicand : 

Maica preacurata, 
Vindeca m'odatfc 
§imi da, Maica, luminft 
§i sanatate deplina! 

Atunci trebue numai dec&t sS-i treacft durerea (3). 

DacS cineva bole§te de un morb mare §i indelungat, atunci 
Romancele din Maramure§ au datinfi de a rosti pentru dan- 
sul urm&toarea rug&ciune: 



Eu ma rog \\q Sfdnta lumii, 
Zi de post, 
C&delnita lui Hristos, 



Cum se roaga 99 de robi 
In 99 de temniji 
Cu gurile cascate 



(1) Dat. §i cred. Romanilor din Bistrija, com de d-1 Th. A. Bogdan. 

(2) Dat. §i cred. Rom. din Transilvania, com. Bla$fal&u, com de d-1 
Th. A. Bogdan. 

(3) Dat. §i cred. Rom. din Transilvania, com. Felfal&u, com. de d-1 Th* 
A. Bogdan. 



Digitized by 



Google 



340 



Cu inimile plecate 
CatrS Santa Maicapreacuratd, 
Du §i rugaciunea mea 
La Maica Domnului, 
Ca nu-i alt' ajutatoare, 
Nici alta mangaetoare, 
Fara singura Maica lui Dum- 

[nezeu. 

Eu ma rog, 
Cum se roaga 99 de died (1) 
In 99 de biserici 
Ca 99 de itroase 
Din 99 de ciasloave; 
Cum prime§ti ruga acelora 
§i pentru ruga acelora 
Prime§te, Doamne, §i ale mele 
Aceste pujinele ! 

Eu iara§ ma rog, 
Cum se roaga 99 de preo^i 
In 99 de. Duminici 
La 99 Mslujbe (2), 
Cu 99 de evanghelii deschise, 
Cu 99 de lumini aprinse, 
Cum prime§ti, Doamne, ruga 
[acelora 
§i pentru ruga acelora 
Prime§te §i ale mele 
Ieste pu^inele, 
§i spre ce ma rog imi ajuta ! 

§i iara§ ma rog, 
Cum se roaga 99 de calugSri 
In 99 de manastiri 
La 99 de altare, 
In 99 de Duminici, 
Cu 99 de faclii aprinse, 
Cu inimile plecate, 
Cu gurile cascate, 
Din carjile deschise, 
Cu luminile aprinse, 
Cu slovele intr'aurite, 



Cu sufletele umilite. 
Cum prime§ti, Doamne, ruga 
[acelora, 
Prime§te-mi,^Doamne, §i ale 

[mele 
Ieste pu^inele, 
§i spre ce ma rog ajuti-mi, 
§i Maica Preacurata 
Sa se roage la fiul s5u, 
§i fiul sSu 

La Domnul Dumnezeu, 
Sa-mi auda graiul meu ! 

Eu iara§ ma rog, 
Ca 99 de calugarije 
In 99 de chiliu$e, 
Cu cSr$ile deschise, 
Cu luminile aprinse, 
Cu gurile cSscate, 
Cu inimile plecate, 
Cu sufletele inaljate 
CatrS tine Sftnta Maica prea- 
[curata, 
Cum prime§ti ruga'acelora, 
§i pentru ruga acelora 
Prime§te-mi, Doamne, 
§i sfanta Maica preacurata, 
§i pe ale mele 
Ieste pufinele, 
Ca ma rog 

La sfanta Maica preacurata 
§i ea s8 se roage la fiul sau 
§i fiul s5u 

La Domnul Dumnezeu 
Sa-mi auda graiul-meu. 

Iara? ma rog, 
Cumse'roaga rugatoriiin lume 
Peste lume, 

In tuspatru cornuri del lume. 
Cu ruga acelora 
§i pentru ruga acelora 



(1)' Diae = cantor bisericesc. 
(2) Slujba — liturghie. 



Digitized by 



Google 



341 



Cu gurile c&scate, 

Gu sufletele inal^ate 

Catra tine, sfanta 

Maica preacurata, 

Ajuta-mi mie 

Spre ce ma rog tie, 

Ca n'ara alta ajutatoare de 

[graba, 
Nici alta mangaiere buna, 
Ci numai pre tine, 
Maica Domnului. 
Pentru ruga celor buni 
Ajuta-mi §i mie 



Prime§te, Doamne, ?i ale mele 
Ieste pu^inele. 

Eu ma rog, 
Cum se roaga 99 de siha§tri 
In mijlocul Iorusalimului 
La cununa soarelui. 
Pentru ruga acelora 
§i cu ruga acelora, 
Ajuta-mi §i mie 
Spre ce ma rog tie ! 

§i iara§ ma rog 
Cum se roaga 99 de sihastrite 
In 99 de sihastrii 
Cu inimile plecate, 

Spre ce ma rog \ie ! Amin ! 

AceastS rug&ciune o zic 7 babe Mtr&ne cate de 70 ani, 
cari sunt curate §i trecute din cele lume§ti. 

Cele 7 bStrane se adunS. in casa pacientului DuminicS 
seara, cand cineazS. cu toate la olaltS, apoi dupS. cinft zic 
rugftciunea toate de odatS in genunchi. 

DupS sfar§irea rugftciunii dorm in acea cas& pfinft dimi- 
nea|a, cand din nou zic rug&ciunea la olaltS f SrS a m&nc& cevh. 

Luni toata ziua, fSrS a lucra altceva, zic iarS§i aceastS. 
rug&ciune in genunchi. 

Asemenea fac §i Marti dimineata inainte de pr&nz. 

De cumva bfitranele sunt in putere, merg Martia la sfanta 
liturghie ce se serve§te intru m&ngaere celui ce sufere. 

Cuvintele dela inceputul rugficiuniisereciteazS despre toate 
zilele sSptSmanei, cu acel adaus c& despre Mtercuri se zice : 

Sfanta Miercurea 
Cronica pamantului, 



despre Joi: 



despre Vineri 



despre Sambfitfi : 



Sfanta Joie 
Sobornica lui Hristos, 

Sfanta Vinerea ingereasca, 



Sambata ingereascS 
§i dumnezeeasca, 



Digitized by 



Google 



342 



despre DuminicS: 



Sfanta DuminicS 
Doamna zilelor, 
Incepelnica sSptamanelor. 

Babele, care tin acest ajun, numit Postul Precestei, sunt 
puse sub controls foarte asprS, ca sfi |inft ceremonia regulat. 

Tradijiunea acestei rugSciuni §i post spune c& le-au in- 
ventat robii cei din temnije, cSrora le-a pSrut rSu de cele 
fScute §i au dorit adevSrata iertare a picatelor. 

Iar poporul istorise§te ci mul^i oameni, cari au Jinut 
acest post sau au pl&tit sS li se JinS, au fost mantuiti de su- 
ferinte (1). 

La Romanii din Bucovina se aflft asemenea o rugdciune 
cdtrd preacurata fecioard Maria, in care figureazS mai 
int&iu toate zilele sSptSmanii, §i care se roste^te de c&trfi 
toji cei ce o §tiu la ori-§i-ce ocaziune, dar mai cu seamS 
sear a cand se culc5. 

lata §i rugSciunea respectivS. 



Sdnta Luni! 
Cu rugS rugata, 
Cu inima plecata, 
De Dumnezeu lasata 
Spre Maica preacurata, 
Ma inchin ^ie 
Ajuta-mi mie, 
Doamne, nu ma lasa, 
Ca eu ti-s zidirea ta ! 

Sdnta Marfi! 
Cu ruga rugata, 
Cu inimfi plecata, 
De Dumnezeu lasata 
Spre Maica preacurata, 
Ma inchin (ie 
Ajuta-mi mie. 
Doamne, nu ma lasa, 
Ca §i eu is zidirea ta! 

Sdnta Miercuri! 
Zi mare de post 



Cu c&delni^a lui Hristos, 
Cu ruga rugata, 
Cu inima plecata, 
De Dumnezeu lasata 
Spre Maica preacurata, 
Ma inchin \ie 
Ajuta-mi mie. 
Doamne, nu ma lasa, 
Ca $i eu is zidirea ta ! 
Sdnta Jot sobornicd! 
Cu ruga rugata, 
Cu inima plecata, 
De Dumnezeu lasata 
Spre Maica preacurata, 
Inchinu-ma \ie 
Ajuta-mi mie. 
Doamne nu ma ia&&, 
Ca §i eu is zidirea ta ! 

Santa Vineri ! 
Zi mare de post 



(1) Publ. de Tit Budiu, in Transilvania, p. 41—43. 



Digitized by 



Google 



343 



Gu cadelnifa lui Hristos, 
Cu ruga rugatS, 
Cu inima plecatfi, 
De Dumnezeu lSsati 
Spre Maica preacurata, 
Inchinu-ma tie 
Ajuta-mi mie. 
Doamne, nu ma lasa, 
Ca §i eu ts zidirea ta ! 

Sdntd Sdmbdtd ! 
Zi sobornica 
Cu ruga rugatfi, 
Cu inima plecata, 
De Dumnezeu lasata 
Spre Maica preacurata, 
Inchinu-ma tie 
Ajuta-mi mie. 
Doamne, nu ma lasa, 
Ca §i eu is zidirea ta ! 

Sdntd Duminicd 
Mare sobornicS! 
Cu ruga rugata, 



Cu inima plecata, 

De Dumnezeu lasata 

Spre Maica preacurata, 

Inchinu-ma tie 

Ajuta-mi mie ! 

Precum ai ascultat 

§i ai ajutat 

La 40 de mucenici 

§1 la patruzeci §i cinci 

De manastiri. 

Inchinu-ma tie 

Ajuta-mi mie ! 

Doamne, nu ma lasa, 

Ca si .eu is zidirea ta ! 

§i ma inchin si tie 

Ajuta-mi mie, 

Maica sfdntd preacurata 

§i indurata, 

A zice aceste cuvinte 

Cu luarea-aminte 

Seara culcandu-ma, 

Demineata sculandu-ma ! (1) 



E de observat c5 rug&ciunea aceasta, dup5 cat imi este 
mie pSna a cum cunoscut, provine numai in acele comune 
din Bucovina, in cari se afl& Romani din Transilvania §i din 
Maramure$ trecuti §i a^ezati aici abia dupi incorporarea 
Bucovinei la Austria. 

O alti rugaciune cdtre Maica Domnului, uzitata la RomSnii 
din Bucovina, sun& precum urmeazS : 



In spre rasarit de soare 
Este o bisericfi mare 
Cu noua sfinte altare, 
Toate din margaritare, 
Cu u§ele inferecate, 
Cu fere§tile inziuate; 
§i in a ei imprejurime 
Sunt si noua tinterime 



Cu sarma incunjurate, 
Cu tamae presurate. 
Da in biserica cine §ede ? 
§ede Maica preacurata ! 
Da acolo ea ce cata ? 
§ede locului §i canta 
Dintr'o carte mare, sfanta, 
Cantarea Choruvimilor 



(l)Dat Rom. din Reuseni, distr. Sucevei, com deVasile Pop, stud, 
gimn.;— cf. S. PI. Marian, Nasterea la Romdni, p. 189. 



Digitized by 



Google 



344 



$i a Apostolilor. 
§i de cantat cum sfar§e§te, 
Ea din gurS a§a vorbe§te: 
— Crunjii Jidovi, cand 1-au 
[prins 
Pe scumpul meu fiu Iisus, 
Cununa de spini i-au pus, 
Spini in cap c& i-au patruns, 
Mul^i picuri de sange-au curs. 
Sangele s'a inchegat, 
Soarele s'a intunecat, 
PSmantul s'a cutremurat, 
Catapiteasma bisericii 
In dou& s'a despicat 
§i de prin tinterime 
O mul^ime 
De morji au inviat 
§i s'au sculat, 



Pre Dommul 1-au l&udat. 

§i ferice 
De acela ce a putea zice 
Aceste doufi, trei cuvinte 
Seara ?i demineata, 
Peste zi totdeauna, 
Seara culcandu-se, 
Deminea$a sculandu-se, 
Ca-1 va ierta Dumnezeu 
De trei vami §i f ocul rau ? 

Maica sfanta, preaeurata 
§i induratS, 
Rogu-ma %ie 
Ajuta-mi mie 
§i te roaga fiuluitau 
§i lui Dumnezeu, 
Ca sa scap §i eu 
De vami §i de ori-ce rau ! 



Iar dupa ce au rostit aceste doufi rug&ciuni sau §i numai 
una dintre d&nsele, incheie zicand : 



Cruce in casa, 

Cruce in masS, 
Cruce in tuspatru cornuri de 

[casa. 
Cruce in cer, cruce in pfimant 
§i intr'al meu a§ternut sfant. 
Langa s&la§elul meu 
§ede* singur Dumnezeu 
Cu trei ingeri langS mine : 
Unul ma adoarme bine, 
Unul din somnma treze$te, 
Unul ve^nic ma paze^te 
§i de rele ma fere§te. 



Inger, ingera?ul meu, 
Slugu^a lui Dumnezeu ! 
RoagS-te lui Dumnezeu 
Pentru suflejelul meu 
De cu zi ?i pana in noapte 
Pan' la ciasul eel de moarte, 
§i atunci iea sufletul meu 
§i du-mi-1 la Dumnezeu ! 

Ingerel, adoarme-ma, 
Ingerel, de§teapta-ma, 
De pScate iartfi-ma, 
De rele fere?te-ma, 
Doamne milue§te-ma ! (1) 



(l) Dat. Rom. din Reuseni, com. de*d-l V. Pop. 



Digitized by 



Google 



CUPRINSUL 

Pag. 



Prefaja. 

I. Nasterea Maicii Domnului 1 

II. Maica Domnului in stare binecuvaritata. 15 

III. Maica Domnului si Craciun 28 

IV. Maica Domnului si Trif-cel-Nebun 73 

V. Fuga Maicii Domnului la Egipt 81 

VI. Maica Domnului si Painganul 98 

VII. Cautarea Domnului Isus Hristos 106 

VIII. Adormirea Maicii Domnului. . • 302 

IX. Maica Domnului, scaparea oamenilor .... ... 313 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



The borrower must return this item on or before 
the last date stamped below. If another user 
places a recall for this item, the borrower will 
be notified of the need for an earlier return. 

Non-receipt of overdue notices does not exempt 
the borrower from overdue fines. 



Harvard College Widener Library 
Cambridge, MA 02138 617-495-2413 




Please handle with care. 

Thank you for helping to preserve 
library collections at Harvard 




Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google